Bibliografie:
1. Balgradean M. Patologie actuala in nefrologie pediatric! Bucuresti, Medbook, 2016, p.169-180, ISBN 978-606-93708-2-7.
2. Bhandari J., Sedhai Yub Raj. Hemolytic Uremic Syndrome, ianuarie 2023 [citat 10 August 2022]. Disponi-bil: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32310498/.
3. Bora G., Fatih O. Hemolytic Uremic Syndrome in Children, 2021 Sep; 56(5): 415-422. National library of Medicine.
4. Disponibil: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/arti-cles/PMC8848578/
5. Ciuntu A., Benis S., Gavriluta V., Paveliuc E. PCN-419 „Sindromul hemolytic uremic la copil", aprobat prin ordinul Ministerului Sanatatii RM nr.1266 din 29.12.2022, editia I, 2022, 37 p.
6. Ciuntu A., Gavriluta V., Postolachi S., Bernic J. „SINDROMUL HEMOLITIC UREMIC LA COPII (CAZ CLINIC)". Jurnal medical ,,Arta Medica"; al VII-lea Congres de Urologie, Dializa si Transplant Renal Nr. 1 (70), 2019, p. 16-18.
7. Gillespie R. S., Langman C. B. Pediatric Hemolytic Uremic Syndrome, May 24, 2022. Disponibil: https://
emedicine.medscape.com/article/982025-over-view-4.
8. Guo W.Y., Song D., Liu X-R., Chen Z. Immunological features and functional analysis of anti-CFH autoantibodies in patients with atypical hemolytic uremic syndrome. Pediatr. Nephrol. 2019, 34, p. 269-281.
9. Niaudet P., Boyer O. G. Complement-mediated hemolytic uremic syndrome in children. August, 2023 Disponibil: https://www.uptodate.com/con-tents/complement-mediated-hemolytic-uremic-syndrome-in-children/print.
10. Scott K.,Van Why., Ellis D. Avner. Nelson Textbook of Pediatrics, 19th Edition, Nephrology, part 23, 2011. ISBN: 978-1-4377-0755-7.
Autor corespondent: Viorica Hemei, medic infectionist-pediatru, IMSP SCMBCC,
asist. un. Catedra de boli infectioase USMF Nicolae Testemitanu, tel:+37360066971, e-mail: viorica.hemei@usmf.md
CZU: 616.936-036.22(478)
EVOLUTIA MALARIEI DE IMPORT ÍN REPUBLICA MOLDOVA ÍN ULTIMII CINCI ANI
Valentin CEBOTARESCU1, Victor PÁNTEA1, Lilia COJUHARI1, Lidia PLÁCINTÁ3, Gheorghe SAVIN12, Camelia GLAVAN12, Svetlana MACOVSCHI1, Gheorghe PLÁCINTÁ12
1 Catedra de Boli Infectioase, USMF Nicolae Testemitanu
2 IMSP Spitalul Clinic de Boli Infectioase Toma Ciorbá
3 Catedra de Boli Infectioase, Tropicale si Parazitologie Medicalá, USMF Nicolae Testemitanu
Rezumat
Malaria este o boalä infectioasä frecvent întâlnitâ în multe regiuni tropicale si subtropicale si reprezintä o problemä prioritarä de sänätate publicä. Este cea mai räspänditä afec-tiune în zonele tropicale si cea mai frecventä boalä de import în zonele neendemice, inclusiv în Republica Moldova, unde anual se mregistreazä cazuri de malarie de import. Studiul retrospectiv si prospectiv se referä la un lot de 20 de pacienti cu diagnosticul de malarie de import, spitalizati în IMSP SCBI„Toma Ciorbä", peparcursul ultimilor 6 ani, în perioada 01.08.2018 - 01.08.2023. Zonele geografice de unde au venit pacientii au fostpreponderentstatele din Africa Subsaharianä cu predominarea zonelor din Africa de Vest (13 pacienti). Majoritatea (17/20 pacienti) au fost diagnosticati cu Pl. Falciparum si doar 3 cu Pl. Ovale. Manifestärile clinice au fost caracteristice malariei, inclusiv febrä 38°-40°C, frisoane, cefalee, transpiratii, astenie, mialgii, artralgii si inapetentä. Cu
toate acestea, s-a constatat ca pacientii au solicitat asistenta medicaid, destul de tarziu, prezentansu-se la spital in medie dupa 6 zile de la debutul simptomelor. Evolutia bolii a fost in majoritatea cazurilor sub forma unor cazuri severe, inclusiv doua cazuri care au condus la deces. Cuvinte-cheie: Malarie, Pl. Falciparum, Pl. Ovale
Summary
The evolution of imported malaria in the Republic of Moldova in the last 5 years
Malaria is an infectious disease commonly found in many tropical and subtropical areas and is a priority public health problem. It is the most widespread disease in tropical areas and the most frequent imported disease in non-endemic areas, including the Republic of Moldova, where imported malaria cases are registered annually. The retrospective and prospective study refers to a group of 20 patients diagnosed with imported
Malaria, hospitalized in IMSP SCBI „Toma Ciorba", during the last 6 years, between 01.08.2018 - 01.08. 2023. The geographical areas where the patients came from were mainly the states of sub-Saharan Africa with the predominance of areas in West Africa 13 patients. Most 17/20 patients were with Pl. Falciparum and only 3 with Pl. Ovale. The clinical manifestations were characteristic with fever 38°-40°C, chills, headache, sweating, asthenia, myalgias, arthralgias and loss of appetite, but the day of addressing the patients to the hospital was quite late, constituting an average of 6 days. The evolution of the disease was with the predominance of severe forms with 2 cases of death.
Keywords: Malaria, Pl. Falciparum, Pl. Ovale Резюме
Эволюция завозной малярии в Республике Молдова за последние 5 лет
Малярия - это инфекционное заболевание, которое часто встречается во многих тропических и субтропических регионах и является приоритетной проблемой общественного здравоохранения. Это наиболее распространенное заболевание в тропических регионах и самое частое завозное заболевание в неэндемичных районах, включая Республику Молдова, где ежегодно регистрируются завозные случаи малярии. Ретроспективное и проспективное исследование относится к группе из 20 пациентов с диагнозом завозной малярии, госпитализированных в ИМСП ГБЦ «Тома Чорбэ» в течение последних 6 лет, с 01.08.2018 по 01.08. 2023 г. Географическими областями, откуда прибыли пациенты, были в основном государства Африки к югу от Сахары с преобладанием территорий Западной Африки 13 пациентов. Большинство 17/20 пациентов были с Pl. Falciparum и только 3 с Pl. Ovale. Клинические проявления были характерны: лихорадкой 38-40°С, ознобом, головной болью, потливостью, астенией, миалгиями, артралгиями и потерей аппетита, однако день обращения больных в больницу был достаточно поздним, составляющим в среднем 6 дней. Течение заболевания протекало с преобладанием тяжелых форм, с 2-мя случаями летального исхода. Ключевые слова: Малярия, Pl. Falciparum, Pl. Ovale
Introducere
Actualmente, malaria continua sa fie o pato-logie cu impact major atat asupra populatiei din zonele endemice, cat si a celei din zonele extratropicale, fapt datorat migratiei intense a populatiei, inclusiv din Republica Moldova, indeosebi in ultimele decenii.
Malaria este o boala infectioasa frecvent in-talnita in multe zone tropicale si subtropicale si constituie o problema prioritara de sanatate publica, situandu-se printre principalele cinci boli cu cel mai mare impact asupra mortalitatii globale. Este cea mai raspandita afectiune in zonele tropicale si cea mai
frecventä boalä de import în zonele neendemice, inclusiv Republica Moldova [3].
Potrivit celui mai recent raport al Organizatiei Mondiale a Sänätätii (OMS), în 2021 s-au înregistrat 247 de milioane de cazuri de malarie, comparativ cu 245 de milioane de cazuri în 2020. Numärul estimat al deceselor cauzate de malarie a fost de 619 000 în 2021, fatä de 625 000 în 2020 [6].
În timpul celor doi ani de pandemie de CO-VID-19 (2020-2021), întreruperile legate de SARS-CoV-2 au dus la aproximativ 13 milioane de cazuri de malarie si la mcä 63000 de decese [6].
Africa Subsaharianä continuä sä suporte o pondere disproportionat de mare din povara globalä a malariei, cu aproximativ 95% din toate cazurile de malarie si 96% din decesele asociate acesteia în anul 2021. Copiii sub 5 ani au reprezentat aproximativ 80% din totalul deceselor cauzate de malarie în aceastä regiune [6].
Republica Moldova are statut de tarä liberä de malarie, dar în fiecare an se mregistreazä cazuri de malarie de import. În 2022, s-au raportat 7 astfel de cazuri, dintre care 2 s-au soldat cu deces. Pänä în luna august a anului 2023, au fost înregistrate 2 cazuri. Prezenta vectorului specific al malariei (anofelidele) în mod constant pe teritoriul tärii poate crea un mediu favorabil pentru reintroducerea infectiei, în mod special din cauza schimbärilor climatice legate de mcälzirea globalä si fluxurile de migratie intensä în zonele endemice [4].
Scopul cercetärii a constat în evidentierea particularitätilor clinice si epidemiologice ale ca-zurilor de malarie de import în Republica Moldova, în ultimii cinci ani, cu obiectivul de a nrnbunätäti managementul acestei maladii si de a atentiona comunitatea medicalä asupra riscului care îl poartä aceastä boalä, uneori chiar cu potential letal.
Materiale si metode
Studiul retrospectiv si prospectiv s-a concentrat pe un lot de 20 de pacienti cu diagnosticul de malarie de import, care au fost spitalizati în IMSP SCBI„Toma Ciorbä" în ultimii cinci ani, în perioada 01.08.2018 -01.08.2023. Dintre acesti pacienti, 19 (95 %) au fost de sex masculin cu vârste cuprinse între 23 si 50 de ani. Diagnosticul a fost confirmat în baza datelor clinice, epidemiologice si paraclinice, incluzândteste hematologice si probe biologice. Testele parazitolo-gice, cum ar fi examenul microscopic al frotiului de sânge si picätura groasä, au confirmat diagnosticul etiologic cu aprecierea nivelului de parazitemie. Cercetarea a constat în analiza datelor fixate în fisa de observatie a pacientului, precum si monitorizarea pacientilor pe durata spitalizärii lor.
Rezultate si discutii
Pe parcursul ultimilor cinci ani, în IMSP SCBI „Toma Ciorbä" au fost spitalizati 20 de pacienti cu diagnosticul malarie de import, cu urmätoarea distributie: în 2018 - 1 pacient, în 2019 - 3 pacienti, în 2020 - 0 pacienti, în 2021 - 3 pacienti, în 2022 - 11 pacienti, iar în 2023 - 2 pacienti. În anul 2022 urmärim o crestere a numärului de cazuri de malarie importatä, ceea ce este în concordantä cu datele din literatura de specialitate, raportate de OMS [2]. Lipsa cazurilor în anul 2020 este poate fi atribuitä, probabil, restrictiilor de cälätorie impuse în legäturä cu pandemia de COVID-19. Dintre cei 20 de pacienti, 3 au fost diagnosticati cu Plasmodium Ovale,în timp ce 17 au fost invectati cu Plasmodium Falciparum.
Zonele geografice de unde au venit pacientii au fost preponderent statele din Africa Subsahariana, cu predominarea zonelor din Africa de Vest - 13 pacienti (Côte d' Ivoire - 7 pacienti, Siera Leone - 1, Benin - 2, Ghana - 1, Mali - 1, Nigeria - 1). De asemenea, patru pacienti au venit din tärile din Africa Centralä, inclusiv Ciad (1 pacient), Camerun (1 bolnav) si Angola (2 pacienti. Trei pacienti au fost identificati ca venind din America de Sud, cu 2 pacienti din Guyana Fran-cezä si un pacient din Brazilia.
Dintre cei 20 de pacienti spitalizati, 15 au fost cetateni ai Republicii Moldova, care s-au aflat la muncä în regiunile endemice, unii dintre ei fiind în misiuni militare. Alti 2 pacienti erau refugiati din Ucraina, reveniti din serviciul pe nave, 2 pacienti erau fotbalisti, originari din Nigeria si Mali, care în acel moment se aflau la campionatul national al Republicii Moldova si 1 pacient, originar din Côte d' Ivoire, care a venit în Republica Moldova la studii.
Dintre toti pacientii, doar 5 din cei 20 au administrat chimioprofilaxie, cu Doxiciclinä per os, câte 100 mg pe zi, pe toatä perioada de sedere în regiu-nea endemicä. Ceilalti pacienti nu au fost informati despre necesitatea administrärii chimioprofilaxiei si a controlului medical la revenirea în tarä.
Desi manifestärile clinice au fost destul de evidente, incluzând febrä 38°-40°C, frisoane, cefalee, transpiratii, astenie, mialgii, artralgii si inapetentä, simptome comune cu datele prezentate în literaturä [1], ziua adresärii si stabilirii diagnosticului de malarie a fost destul de tardiva, constituind în medie 6 zile, cu o duratä maximä de 13 zile în cazul unui pacient si de 23 de zile în cazul altuia, diagnosticul preven-tiv fiind de infectie respiratorie acutä si sindrom febril prelungit, respectiv. Alte simptome mai putin evidente au fost fatigabilitatea, odinofagia, greturi, vome, scaune lichide, subicter si tuse. Rezultatele examenului obiectiv au arätat prezenta hepato-megaliei la 9 pacienti, splenomegalie la 13 pacienti si leziuni pulmonare la 6 pacienti. Evolutia bolii a
variat, fiind în formá medie la 7 pacienti si în formâ severâ la ceilalti 13. Din acesti 13, la 2 pacienti s-a dezvoltat edemul cerebral cu evolutie foarte severâ, care a condus la dezvoltarea insuficientei poliorga-nice si, în cele din urmá, la deces. De mentionat câ niciunul dintre pacientii decedati nu au administrat tratament profilactic pe perioada sederii în târile cu risc endemic major. În ambele cazuri, s-a stabilit câ la solicitarea primarâ a asistentei medicale pacientii au comunicat informatii controversate, fapt ce a împiedicat suspiciunea unui caz probabil de malarie. De asemenea, au fost identificate deficiente în concretizarea anamnezei epidemiologice si erori de laborator în depistarea plasmodiului malaric la un pacient febril cu trombocitopenie severâ.
Durata de spitalizare a constituit în medie 7 zile, cu variatii de pânâ la 12 zile. Sase pacienti au necesi-tat cure repetate de tratament din cauza persistentei parazitemiei.
Diagnosticul la toti pacientii a fost confirmat prin metoda parazitologicâ (microscopia frotilului si a picâturii groase de sânge) cu prezenta trofozoitilor inelari a Pl. Falciparum la 17 pacienti si la 3 pacienti Pl. Ovale. Intensitatea parazitemiei a fost mai intensâ la pacientii cu Pl. Falciparum, aceasta variind între 720 si 1 520 000/mkl de sânge, ceea ce corespunde cu datele din literatura de specialitate [2]. Examenul hematologic a relevat trombocitopenie si VSH crescutâ la toti cei 20 pacienti inclusi în studiu, iar 6 dintre acestia au dezvoltat anemie. Modificârile biochimice au inclus hipertransaminazemie, cu cresteri moderate ale ALT la 9 pacienti, AST la 10 pacienti, precum si valori ale creatininei majorate la 7 pacienti si ale ureei la 5 pacienti. Evolutia bolii a fost favorabila la 18 din cei 20 de pacienti. Terapia a fost complexâ si a inclus remedii antimalarice (artesunat, artemether, meflochinâ, doxiciclinâ, clorochinâ, chininâ), cu administrarea schemelor combinate de tratament: artemether+meflochinâ - 4 pacienti; artemether-lumefantrine - 3 pacienti; meflochinâ+clorochinâ
- 1 pacient, 1 pacient chininâ+doxiciclinâ, 1 pacient
- atovaquone+ proguanil. Ceilalti pacienti au administrat tratament în monoterapie cu artemether. Toti pacientii au necesitat tratament simptomatic cu antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene, hepato-protectoare si perfuzii intravenoase.
Pacientii care au administrat chimioprofilaxie au dezvoltat forme medii ale malariei, cu evolutie favorabilâ, fârâ complicatii si o duratâ de spitalizare mai scurtâ.
Concluzii
1. Malaria cauzatâ de Pl. Falciparum râmâne cea mai frecventâ formâ de malarie, fiind asociatâ cu un nivel de parazitemie mai mare si o evolutie
mai severa, din cauza adresabilitatii si stabilirii tardive a diagnosticului, atat la nivel mondial, cat si in Republica Moldova.
2. Chimioprofilaxia este cea mai eficienta metoda de prevenire a formelor severe de malarie, iar lipsa monitorizarii adecvate a migratiei cetatenilor in tarile endemice, indiferent de scopul acesteia (munca, vacanta, turism) poate duce la intarzieri in stabilirea diagnosticului si in administrarea trata-mentului specific maladiei intr-un interval optim.
3. Decesele pacientilor au survenit din cauza stabilirii tardive a diagnosticului de malarie, ceea ce a impiedicat initierea precoce a tratamentului antimalaric si a condus la aparitia unor complicatii extrem de grave.
Declaratie de conflict de interese. Autorii declara lipsa conflictului de interese.
Bibliografie
1. Bartoloni A., Zammarchi L. Clinical aspects of uncomplicated and severe malaria. Mediterranean Journal of Hematology and Infectious Diseases. 4 (1):2012. e2012026. 4084/MJHID.2012.026. PMC 3375727. P MID 22708041.
2. Despommier D., Griffin D., Gwadz R., Hotez P., Knirsch C. The Malarias". Parasitic Diseases, 2019. New York: Parasites Without Borders. pp. 110-115.
3. Florescu S., Ceauju E., Calistru P., Voinea, C., Turcu (Mozes) E., Nica M., Popescu C., Paun L. Patologia tropicala de import in Romania in ultimii 11 ani. Revista Romana de Boli Infectioase. 2010, vol. XIII, nr. 1, 1-15.
4. Ministerul Sänätätii Republicii Moldova, Agentia Nationala pentru Sänätate Publica, Incidenta Malariei in Republica Moldova, 2022 (www.ansp.md)
5. World Health Organization guidelines for malaria (3 June 2022). https://reliefweb.int/report/world/who-guidelines-malaria-3-june-2022.
6. WHO. World Malaria Report 2023. https://www.who. int/campaigns/world-malaria-day/2023.
Autor corespondent:
Valentin Cebotarescu, dr. st. med., conf. univ., Catedra de boli infectioase, USMF Nicolae Testemitanu, tel. +37379505146,
e-mail: valentin.cebotarescu@usmf.md
CZU: [616.36-004+616.98:578.828.6]-085.281.8
TRATAMENTUL ANTIVIRAL AL HEPATITEI VIRALE C LA PACIENTII CU INFECTIE HIV
> >
Nina TAMOJNIC-MAZUREAC1, Tiberiu HOLBAN1, Irina RUSSU1, Ina BISTRITCHI1, Valentina POTÎNG-RASCOV1, Elena GOLOVCO2, Victoria BULGAC 3
1 Universitatea de Stat de Medicinä $i Farmacie Nicolae Testemitanu,
2 Spitalul Dermatologie si Maladii Comunicabile,
3 IMSP Spitalul Raional Sträseni AMSA
Rezumat
În prezent, se constatä o räspändire semnificativä a bolilor cauzate de virusul hepatitei C în rândul pacientilor infectati cu HIV. Înainte de introducerea terapiei antiretrovirale înalt active (TARV), complicatiile tardive ale patologiilor hepatice cronice cauzate de infectia cu VHC erau rare, deoarece de-cesele pacientilor erau cauzate de efectele imunodeficientei severe induse de HIV/SIDA. Implementarea pe scarä largä a tratamentului antiviral (TAV) a redus semnificativ mor-biditatea si mortalitatea la pacientii infectati cu HIV si, ca urmare, complicatiile bolii hepatice datorate infectiei cronice cu VHC devin tot mai evidente. Prezenta simultanä a douä sau mai multe infectii (infectia HIV si hepatita viralä C) creste riscul de transmitere a virusului hepatic C, complicä
managementul acestor pacienti si impune costuri mai mari in ceea ce priveste ingrijirea si tratamentul lor. A fost efectuat un studiu retrospectiv, transversal in perioada 2017-2021 la IMSP Spitalul Clinic de Boli Infectioase „T. Ciorba" din mun. Chisinau. In cadrul studiului am evaluat dosarele medicale ale pacientilor cu coinfectie HIV-VHC aflati sub TAV intre anii 2017 si 2021. Rezultatele studiului au evidentiat ca infectia mixta cu virusurile HIV si VHC modifica epidemiologia, evolutia clinica, virusologica si naturala a hepatitei C. Aceasta se manifesta diferit si necesita abordari diferite in ceea ce priveste depistarea, diagnosticarea si managementul sau. Toti pacientii cu infectie HIV ar trebui sa fie supusi unui screening pentru detectarea infectiei cu VHC. Pacientii coinfectati cu HIV si VHC sunt mai dificil de tratat decat pacientii cu mono-infectie. Tratamentul infectiei cu VHC la pacientii coinfectati