CC BY
0Research and Therapy, 2022; 24:73. https://pubmed. ncbi.nlm.nih.gov/35313978.
9. Kremer J. M. Major side effects of low-dose methotrexate, Martie 2023. https://www.uptodate.com/con-tents/major-side-effects-of-low-dose-methotrexate ?search=metotrexat&source=search_result&selecte dTitle=2~148&usage_type=default&display_rank=1.
10. Kuusela E., Kouri V. P., Olkkonen J., Koivuniemi R. Serun Epstein-Barr virus DNA, detected by droplet digital PCR, correlates with disease activity in patients with rheumatoid arthritis. Clin Exp Rheumatol (2018) 5:778. https://pubmed.ncbi.nlm.nih. gov/29600942.
11. Masuoka S., Kusunoki N., Takamatsu R., Takahashi H. Epstein-Barr virus infection and variants of Epstein-Barr nuclear antigen-1 in synovial tissues of rheumatoid arthritis. PLoS One (2018) 12:e0208957. 10.1371/ journal.pone.0208957 https://pubmed.ncbi.nlm.nih. gov/30533036.
12. Mcinnes I. B., Schett G. Pathogenetic insights from the treatment of rheumatoid arthritis. Lancet (2017) 10086 :2328. 10.1016/S0140-
6736(17)31472-1. https://pubmed.ncbi.nlm.nih. gov/29600942.
13. Mehraein Y., Lennerz C., Ehlhardt S., Remberger K. Latent Epstein-Barr virus (EBV) infection and cytomegalovirus (CMV) infection in synovial tissue of autoimmune chronic arthritis determined by RNA- and DNA-in situ hybridization. Mod Pathol (2004) 7:781. 10.1038/modpathol.3800119 https://pubmed.ncbi. nlm.nih.gov/15044921.
14. ANEXA I. REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODU-SULUI https://www.ema.europa.eu/en/documents/ product-information/nordimet-epar-product-infor-mation_ro.pdf.
Autor corespondent:
Stela Cornilova, Vicedirector medical
IMSP SCMBCC,
asist. univ. Catedra de boli infectioase USMF Nicolae Testemitanu; tel.:+37368465457, 022 73 70 20; e-mail: [email protected]
CZU: [616.98:578.828.6]-085.281.8
DINAMICAINDICILOR CLINICI SI PARACLINICISUB ACTIUNEA REGIMURILOR ANTIRETROVIRALE DE LINIA iNTÄI iN REPUBLICA MOLDOVA
Pavel MICSANSCHI Ina BISTRITCHIIrina RUSSU Stela COJOCARUMirabelaMAXIMClUC1, lurie CLIMASEVSCHI2, Angela NAGIT2, Tiberiu HOLBAN1
1 Catedra de boli infectioase, tropicale si parazitologie medicalä, IP USMF Nicolae Testemitanu, Chisinäu, República Moldova,
2 IMSP Spitalul de Dermatologie si Maladii Comunicabile, Chisinäu, República Moldova
Rezumat
In ultimii ani, diferite regimuri TARVsunt disponibile pentru tratamentul pacientilor HIV+, demonstrandu-si eficacitatea si siguranta in studii clinice. Evaluarea indicilor clinici si paraclinici sub actiunea regimurilor TARV de linia I. A fost efectuat un studiu descriptiv (retrospectiv) pe un esantion de 120 de pacienti, fiind inclusi cei cu infectia HIV depistati primar, care au initiat TARV de linia I, „ naivi" cu varsta medie de 32 de ani. Schemele TARV initiate au fost: TDF/ FTC/EFV - 91 de pacienti, TDF/3TC/eFv - 13, 3TC/NVP/ d4T - 5, AZT/3TC/EFV - 7, AZT/3TC/NFV -1, AZT/3TC/ NVP - 3. Acesti pacienti au fost supusi monitorizarii viru-sologice, imunologice si clinice timp de 1, 2 si 3 ani de trata-ment. Din cei 120 de pacienti, 54 (45%) aveau varsta sub 30 de ani, iar in 83% infectia a fost transmisa pe cale sexuala. Din toti pacientii, 68 s-au adresat tardiv, dintre care 18 au fost depistati in stadiul SIDA. Infectiile oportuniste predominante au inclus candidoza orofaringiana la 64 de pacienti, tuberculoza pulmonara la 17, Herpes Zoster la 10, Wasting sindrom la 20, encefalopatia HIV la un bolnav si TBC la 17 persoane. Comorbiditatile determinate au fost: hepatita cronica virala B la 14 pacienti, hepatita cronica virala B+C - la 1 (0,83%), hepatita cronica virala C la 24 de bolnavi. Printre
bolile concomitente au fost incluse afectiunile tractului respirator la 24 de pacienti si afectiunile tractului digestiv la 35 de pacienti. Studiul a aratat necesitatea unor masuri pentru imbunatatirea diagnosticului si initierea la timp a TARV, precum si importanta aderarii pacientilor la terapie pentru a optimiza rezultatul tratamentului, a imbunatati calitatea vietii si a reduce transmiterea virusului HIV. Cuvinte-cheie: TARV-tratament antiretroviral, HIV- virusul imunodeficientei umane
Summary
The dynamics of clinical andparaclinical indices under the action of first-line antiretroviral regimes in the Republic of Moldova
In the last years, various ART regimens are available for the treatment of HIV+ patients, which have shown efficiency and safety in clinical trials. Objective of the study - Evaluation of clinical and paraclinical indices on of first-line ART regimens. A descriptive (retrospective) study described on 120 patients, eligible for the study being primary detected HIV infection who started first-line ART, with age average of 32 years. ART regimens initiated were: TDF/FTC/EFV-91 patients, TDF/3TC/ EFV-13, 3TC/NVP/d4T-5, AZT/3TC/EFV-7, AZT/3TC/
NFV-1, AZT/3TC /NVP-3 being monitored virologically, immunologically and clinically for 1, 2, 3 years of treatment. Out of the 120 patients, 54 (45%) were up to 30 years, out of which 83% had the infection transmitted sexually. Out of all the patients, 68 was late presented, out of which 18 were detected in the AIDS stage. Opportunistic infections mainly present were: oropharyngeal candidiasis in 64, pulmonary tuberculosis in 17, Herpes Zoster in 10, Wasting syndrome in 20, encephalopathy HIV-1, TB-17. Detected comorbidities were: chronic viral hepatitis B in 14, chronic viral hepatitis B+C - in 1 (0.83%), chronic viral hepatitis C - 24 patients. Diagnosed concomitant diseases of the respiratory tract - 24 patients, concomitant diseases of the digestive tract - 35 patients. The study showed the necessity of early identification and promptly initiation of ART, patient adherence to therapy so as to optimize treatment outcome and contribute to quality of life and reduction of HIV transmission. Keywords: ART - antiretroviral treatment, HIV - human immunodeficiency virus
Резюме
Динамика клинических и параклинических показателей при лечении антиретровирусными схемами первой линии в Республике Молдова
В последние годы для лечения ВИЧ-положительных пациентов доступны различные схемы АРТ, которые продемонстрировали эффективность и безопасность в клинических исследованиях. Цель работы. Оценка клинических и параклинических показателей на основе схем АРТ первого ряда. Описательное (ретроспективное) исследование было проведено на 120 пациентах, признанных подходящими для участия в исследовании пациентов с первично выявленной ВИЧ-инфекцией, начавших АРТ первой линии, со средним возрастом 32 года. Были начаты схемы: пациенты с TDF/FTC/ EFV-91, TDF/3TC/EFV-13, 3TC/NVP/d4T-5, AZT/3TC/ EFV-7, AZT/3TC/NFV-1, AZT/3TC/NVP которые были обследованны вирусологически, иммунологически и клинически в течение 1, 2, 3 лет лечения. Из 120 больных 54 (45%) были в возрасте до 30 лет, из них у 83% инфекция передавалась половым путем. Из всех больных 68 обратились поздно, из них у 18 выявлена стадия СПИДа. Из оппортунистических инфекций преимущественно были выявлены: орофарингеальный кандидоз - у 64, туберкулез легких - у 17, опоясывающий герпес - у 10, синдром истощения - у 20, энцефалопатия ВИЧ-1, туберкулез-17. Из сопутствующих заболеваний: хронический вирусный гепатит В - у 14, хронический вирусный гепатит В+С
- у 1 (0,83%), хронический вирусный гепатит С - у 24 больных. инфекций дыхательных путей - 24 больных, сопутствующих заболеваний пищеварительного тракта
- 35 больных. Исследование показало необходимость принятия мер по улучшению диагностики и своевременному началу АРТ, приверженности пациентов к терапии с целью оптимизации результатов лечения и повышение качество жизни и снижению передачи ВИЧ.
Ключевые слова: АРТ - антиретровирусная терапия, ВИЧ - вирус иммунодефицита человека.
Introducere
Infectia HIV rämäne o problema majorä de sänä-tate publica la nivel mondial. La sfärsitul anului 2022, se inregistrau 39,0 milioane [33,1-45,7 milioane] de persoane care träiau cu HIV, dintre care douä treimi (25,6 milioane) se aflau in Regiunea OMS Africa. In anumite täri, se observä tendinte in crestere ale noilor cazuri de infectie cu HIV, in timp ce anterior se inregistra o scädere a acestora. In 2022, 630 000 [480 000-880 000] de persoane au decedat din cauza unor afectiuni legate de HIV, iar 1,3 milioane [1,0-1,7 milioane] de persoane au contractat infectia cu HIV. Cu toate acestea, avänd acces la prevenirea, diagnos-ticarea si tratamentul HIV, inclusiv pentru infectiile oportuniste, infectia cu HIV a devenit o afectiune cronicä gestionabilä, permitänd pacientilor sä ducä o viatä calitativä si indelungatä [6, 10].
In Republica Moldova, in anul 2022, au fost inregistrate 929 de cazuri noi de infectie HIV+, iar in total, de la inceputul pandemiei pänä la 31 decem-brie 2022, in tarä au fost inregistrate 16,106 cazuri HIV+, dintre care 58% sunt bärbati, iar 46% provin din mediul urban. Majoritatea persoanelor depis-tate cu infectia HIV sunt persoane tinere de värstä reproductivä, active sexual. Incidenta infectiei cu HIV la 100 000 populatie in anul 2022 a fost de 29,78 cazuri (fatä de 25,55 cazuri in 2021). In evidenta activä erau 9.194 persoane, in TARV se aflau 7.857 persoane HIV+. La finele anului 2022, rata aderentei la TARV, dupä 12 luni de la initierea tratamentului, a constituit circa 82%, comparativ cu anul 2021 cänd a fost de 81% [8].
In ultimii ani, s-au dezvoltat mai multe regi-muri antiretrovirale pentru tratamentul pacientilor infectati cu HIV, care si-au demonstrat eficacitatea si siguranta in studiile clinice. Pe baza acestor studii clinice, ghidurile de practicä clinicä oferä recoman-däri bazate pe dovezi cu privire la schemele optime de TARV la pacientii naivi infectati cu HIV [4].
Cu toate cä studiile clinice sunt principala sursä de informatii pentru luarea deciziilor cu privire la prescrierea regimurile ARV, generalizarea constatä-rilor lor este limitatä la pacientii cu afectiuni asociate, cum ar fi imunodepresia severä, värsta inaintatä sau comorbiditätile, care sunt foarte diferite de populatia tintä care va primi aceste regimuri in practica clinicä. Prin urmare, este necesar sä se coreleze constatärile lor cu datele clinice din „lumea realä", cum ar fi cele obtinute din studiile de cohortä [13, 15]. TARV este eficient in reducerea transmiterii sexuale a virusului HIV la pacientii care au suprimat incärcäturile virale. Obiectivele TARV sunt suprimarea replicärii HIV, re-stabilirea functiei imune si ameliorarea calitätii vietii persoanelor care träiesc cu HIV [11, 12, 14].
Câteva studii de cohortä au comparat eficacita-tea regimurilor antiretrovirale de primä linie. Au fost publicate studii de cohortä care implicä un numär rezonabil de subiecti care includ inhibitori de integra-zä. Cu toate acestea, majoritatea acestor studii s-au concentrat pe un singur preparat sau pe compararea unui singur inhibitor de integrazä versus efavirenz. În plus, aceste studii nu oferä informatii despre recu-perarea imunologicä, cu exceptia unui studiu care a analizat cresterea absolutä a numärului de celule CD4 în contextul a douä regimuri ART [3, 5, 9].
Douä studii ample s-au concentrat investigarea toxicitätii regimurilor ARV, dar acestea s-au limitat la inhibitorii integrazei si au analizat doar întreruperea tratamentului din cauza reactiilor adverse la TARV, färä a furniza informatii despre tipurile de toxicitäti care au condus la întreruperea tratamentului [2, 7].
Principalele obiective ale tratamentului antiretroviral includ obtinerea unui räspuns virusologic sustinut, recuperarea clinicä si nrnbunätätirea imunologicä a persoanelor infectate cu HIV [1].
Rata aderentei la TARV trebuie mentinutä la un nivel de 95% pentru a optimiza rezultatele tratamentului cu mentinerea supresiei virale nedetectabile. S-a confirmat cä aderenta slabä la medicatie este un factor de risc important pentru dezvoltarea tulpini-lor HIV rezistente la TARV, care pot fi transmise altor persoane si pot duce la probleme grave de sänätate publicä [16].
Scopul acestei cercetäri a constat în evalua-rea eficacitätii terapiei antiretrovirale si a factorilor asociati acesteia, în dependentä de schema TARV utilizatä si dinamica indicilor clinici si paraclinici sub influenta regimurilor antiretrovirale de linia I.
Materiale si metode
A fost efectuat un studiu descriptiv pe un lot de 120 de pacienti (dintre care 59 (49,17%) au fost femei si 61 (50,83%)- bärbati) în perioada anilor 2015-2018, care au initiat TARV în IMSP Spitalul de Dermatologie si Maladii Comunicabile, sectia de tratament HIV/ SIDA si în cadrul cabinetului teritorial de supraveghe-re medicalä si tratament antiretroviral. Datele au fost colectate din fisele medicale si au inclus urmätorii indicatori: sexul pacientilor, vârsta, calea de transmi-tere a infectiei HIV, stadiul bolii, infectiile oportuniste si comorbiditätile, datele paraclinice ce au manifestat date reprezentative si remarcante atât la depistare, cât si la initierea tratamentului antiretroviral. S-au analizat schemele de TARV utilizate si aderenta pacientilor pe parcursul a trei ani de tratament. Au fost considerati eligibili pentru studiu pacientii cu infectia HIV/SIDA depistati primar ce au initiat TARV de linia I „naivi" cu vârsta cuprinsä între 18 si 65 de
ani (vârsta medie fiind de 32 de ani). Au fost excluse persoanele cu patologii psihiatrice, femeile gravide, copiii si cei cu vârsta peste 65 de ani. Datele aferente examinärii au fost colectate la depistarea infectiei HIV sau la momentul adresärii primare, la initierea TARV cu câteva scheme: Tenofovir/Emtricitabine/Efavirenz (TDF/FTC/EFV)- 91 (75,83%) pacienti, Tenofovir/La-mivudine/Efavirenz (TDF+3TC+EFV) - 13 (10,83%) pacienti, Lamivudine/Nevirapine/Stavudine (3TC/ NVP/d4T) - 5 (4,17%) pacienti, Zidovudine/Lamivu-dine/Efavirenz (AZT/3TC/EFV)- 7 (5,83%) pacienti, Zidovudine/Lamivudine/Nelfinavir (AZT/3TC/NFV) - 1 (0,83%) pacient, Zidovudine/Lamivudine/Nevi-rapine (AZT/3TC/NVP)- 3 (2,50%) pacienti, care au fost monitorizati timp de 1, 2, 3 ani de tratament. Pentru examinarea participantilor în studiu au fost utilizate metode de investigatii imunologice, serologice, molecular-biologice (PCR), metode biochimice. Metodele diagnostice de laborator performante permit determinarea unor indicii si date veridice. Ma-terialul colectat a fost prelucrat statistic cu ajutorul programelor MedCalc si Microsoft Office Excell,Word, 2010-2019.
Eficacitatea TARV a fost definitä ca un räspuns virusologic sustinut prin PCR-ARN cantitativ plasma-tic < 50 copii/ml la sase luni dupä initierea tratamentului. Eficienta TARV în reconstructia imunologicä a fost evaluatä la cresterea nivelurilor CD4 mai mult de 30% dupä 12 luni de monitorizare TARV.
Rezultate
Din cei 120 de pacienti, 54 (45%) aveau vârsta pânä la 30 de ani, dintre care 83% au dobândit infectia prin transmitere sexualä, iar 17% prin utili-zarea drogurilor injectabile. Din totalul pacientilor, 68 (56,66%) s-au adresat tardiv, iar 18 (15%) au fost depistati în stadiul clinic SIDA (tabelul 1). Datele pre-zentate în tabel au arätat o probabilitate statisticä semnificativä la pacientii cu stadiile imuno-clinice A si B (P-0.03), ceea ce denota cä întârzierea TARV duce la un stadiu mai avansat imuno-clinic.
Dintre infectiile oportuniste constatate la pacientii din lotul nostru, s-au înregistrat urmätoa-rele: candidoza orofaringianä a fost prezentä la 64 (53,33%) de pacienti, ceea ce reprezintä valoarea statisticä (P-0.03), iar aceasta a fost semnificativ mai frecventä la pacientii cu vârsta peste 30 de ani, tuber-culoza pulmonarä a fost identificatä la 17 (14,17%) dintre pacienti, Herpesul Zoster a afectat 10 (8,33%) persoane, Wasting sindrom a fost întâlnit la 20 (16,67%) dintre pacienti, prezentând o valoare statisticä semnificativä (P=0.003), encefalopatia HIV a fost diagnosticatä la un pacient (1,51%) si TBC a fost depistat la 17 bolnavi (14,17%), cu valoarea (P=0.0005)
si cu o frecventä mai ridicatä la pacientii cu vârsta peste 3G de ani. În ceea ce priveste comorbiditätile, s-au Înregistrat urmätoarele: hepatita cronicä viralä B la 14 (11,67%) pacienti, hepatita cronicä viralä B+C - la un bolnav (0,83%), hepatita cronicä viralä C la 24 de pacienti (20,00%). De asemenea, s-au observat si boli concomitente ale tractului respirator (pne-umonii, bronsite acute si cronice) la 24 de pacienti (20,00%) (P=0.008), precum si boli concomitente ale tractului digestiv (pancreatite cronice, colecistite, gastrite) la 35 (29,17%) dintre bolnavi. Celelalte date ale studiului nu au reprezentat probabilitäti statistice semnificative (tabeIuI 2).
La pacientii inclusi în cercetare, diagnosticul la depistarea infectiei HIV/SIDA a fost stabilit în urma evaluärii stadiilor imuno-clinice, dupä cum urmea-zä: A1 (asimptomatic) - 15 (12,50%) pacienti, A2 (asimptomatic) - 33 (27,50%), A3 (asimptomatic) - 4 (3,33%), B1 (simptomatic) - 2 (1,67%), B2 (simptoma-tic) - 33 (27,50%), B3 (simptomatic) - 14 (11,66%), C1 (simptomatic) - 2 (1,67%), C2 (simptomatic) - 3 (2,50%), C3 (simptomatic) - 14 (11,66%). Astfel, din totalul de pacienti investigati, 37 (30,83%) se aflau în stadiul SIDA (figura 1).
Pentru selectarea schemei de ARV se iau în consideratie mai multi factor, inclusiv cantitatea T-
Tabelul 1
Caracteristica generaIâ a esantionuIui cercetat, repartizatpe vârste, dupa indiciiimuno-cIinici
Date Total participanti în studiu - 120 Valoarea P
Vârsta, nr (%) <30, n=54 (45%) >30, n=66 (55%) <30 >30
Perioada (D - depistarea infectiei HIV, I - initierea TARV) D I D I P P
Stadiul clinic al infectiei HIV, nr. (%) A 34 (62,96) 23 (42,59) 18 (27,27) 12 (18,18) 0.03 0.21
B 17 (31,48) 28 (51,85) 32 (48,48) 33 (50,00) 0.03 0.86
C 3 (5,56) 3 (5,56) 16 (24,24) 21 (31,81) 1.0 0.33
Stadiul imun al infectiei HIV Celule CD4/nL, nr.(%) >500 14 (25,92) 6 (11,11) 11 (16,67) 5 (7,57) 0.05 0.11
200-499 34 (62,96) 37 (68,52) 33 (50,00) 37 (56,06) 0.54 0.49
<200 6 (11,11) 11 (20,37) 22 (33,33) 24 (36,36) 0.19 0.72
CD4/CD8, nr.(%) >0,6 16 (29,63) 11 (20,37) 18 (27,27) 10 (15,15) 0.27 0.09
<0,6 38 (70,37) 43 (79,63) 48 (72,72) 56 (84,84) 0.27 0.09
PCR, ARN-HIV, copii/ ml, nr.(%) nedetectabil 5 (9,26) 2 (3,70) 5 (7,57) 3 (4,54) 0.24 0.47
<100 000 27 (50,00) 22 (40,74) 25 (37,87) 22 (33,33) 0.34 0.59
>100 000 22 (40,74) 30 (55,56) 36 (54,54) 41 (62,12) 0.13 0.38
Tabelul 2
Caracteristica esantionuIui cercetat, repartizat pe vârste, dupâ indicii cIinici
Date Total participanti în studiu - 120 Valoarea P
Vârsta, nr (%) <30, n=54 (45%) >30, n=66 (55%)
Candidoza orofaringianä, n (%) 23 (42,59) 41 (62,12) 0.03
Candidoza esofagianä, n (%) - 4 (6,06) -
Wasting sindrom, n (%) 3 (5.56) 17 (25,75) 0.003
TBC, n (%) 1 (1,85) 16 (24,24) 0.0005
Herpes Zoster, n (%) 2 (3,70) 8 (12,12) 0.09
Encefalopatia HIV, n (%) - 1 (1,51) -
Hepatita viralä B, n (%) 8 (14,81) 6 (9.09) 0.33
Hepatita viralä C, n (%) 13 (24,07) 16 (24,24) 0.98
Boli concomitente ale tractului respirator, n (%) 5 (9,26) 19 (28,78) 0.008
Boli concomitente ale tractului digestiv, n (%) 14 (25,92) 21 (31,81) 0.48
Figura 1. Distribuirea pacientilor cu infectia HIV/SIDA în dependentâ de stadiul imuno-clinic
limfocitelor CD4, nivelul încârcâturii virale (PCR - ARN HIV) si datele clinice. Conform recomandârilor tuturor ghidurilor internationale si nationale, TARV trrebuie initiât la toti pacientii infectati cu HIV, indiferent de numârul T-limfocitelor CD4. Un indicator important al succesului sau al esecului TARV este încârcâtura viralâ (PCR-ARN HIV), urmatâ de numârul T-limfocitelor CD4.
Evolutia încârcâturii virale sub actiunea TARV, comparativ cu valorile initiale, este reprezentatâ în figura 2.
Dinamica numârului limfocitelor CD4 sub actiunea TARV, comparativ cu valorile initiale, este reflectatâ în figura 3.
Aderenta la TARV a pacientilor infectati cu HIV este reprezentatâ în figura 4.
Discutii
ín acest studiu, am evaluat eficacitatea celor mai frecvente regimuri TARV de primä linie prescrise pacientilor primar depistati. Toate aceste regimuri sunt recomandate in prezent pentru pacientii infectati cu HIV naivi tratati, conform ghidurilor OMS. Schemele TARV cu TDF/3TC/EFV au fost asociate cu o supresie viralä mai mare la sase luni de tratament, comparativ cu celelalte regimuri TARV. Regimul de terapie cu administrare zilnicä de comprimate luate o singurä datä pe zi este asociat cu o mai mare aderentä a pacientilor la TARV si cu niveluri mai ridicate de supresie viralä. Eficacitatea terapiei antiretrovirale a fost influentatä de factori clinici si comportamentali legati de TARV. Initierea
1200000
1000000
\
800000 \
\
600000 \
^^^Nv \
400000 ^^^ nA
200000 0
La depistare TARV La initiere TARV 1 an TARV 2aniTARV -ARN mediu ->100 000 -<100 000 -<25 BaniTARV
Figura 2. Evolutia încârcâturii virale sub actiunea TARV
Figura 3. Dinamica numâruIui IimfociteIor CD4 sub actiunea TARV
Figura 4. Aderenta Ia TARV a pacientiIor HIV infectati
tratamentului cu o încârcâturâ viralä ridicatä si prezenta semnelor si simptomelor care definesc SIDA au avut o asociatie negativ pentru supresia viralä. Pacientii care au initiat TARV într-un interval mai scurt dupä diagnostic au avut sanse mai mari de a obtine un räspuns virusologic sustinut în acest studiu.
Concluzii
1. Datele noi obtinute din aceastä analizä sub-liniazä importanta sporirii accesului la diagnostic si
tratament, inclusiv la testarea si disponibilitatea tes-telor de diagnosticare rapidä. Majoritatea pacientilor au initiat TARV cu imunosupresie avansatä, ceea ce a dus la adresarea tarzie la serviciile de asistentä medicalä si, in consecintä, la initierea tardivä a tratamentului antiretroviral. Tn acest studiu, s-a observat o aderentä scäzutä la tratamentul antiretroviral in primul an de terapie. Acest aspect poate conduce la dezvoltarea rezistentei virale, progresia bolii,
cresterea morbiditätii si mortalitätii cauzate de SIDA si poate contribui la cresterea costurilor de îngrijire a pacientilor.
2. Prin urmare, este important sä se întreprin-dä interventii si actiuni menite sä îmbunâtâteascâ diagnosticul si sä asigure initierea la timp a trata-mentului. De asemenea, trebuie luate mäsuri pentru a încuraja aderenta pacientilor la terapie astfel încât sä optimizeze rezultatul tratamentului si sä contri-buie la nrnbunätätirea calitätii vietii si la reducerea transmiterii HIV.
Abrevieri
TARV-tratament antiretroviral HIV- virus imunodeficientei umane SIDA - sindromul imunodeficientei umane dobândite
OMS - Organizatia Mondialä a Sänätätii.
Declaratie de conflict de interese. Autorii declarä lipsa conflictului de interese.
Bibliografie
1. Edwards J., Stephen R., Hall H. Virologic suppression and CD4+ cell count recovery after initiation of raltegravir or efavirenz-containing HIV treatment regimens, AIDS. 2018 Jan 14;32(2):261-266. doi: 10.1097/QAD.0000000000001668. PMID: 29112076; PMCID: PMC5736462.
2. Elzi L., Erb S., Furrer H. Adverse events of raltegravir and dolutegravir, AIDS. 2017 Aug 24;31(13):1853-1858. doi: 10.1097/QAD.0000000000001590. PMID: 28692533; PMCID: PMC5566167.
3. European AIDS Clinical Society. EACS Guidelines, Version 11.1. 2022: 7-9 [https://www.aidsactioneu-rope.org/sites/default/files/599-0_0.pdf] (vizitat la 03.09.2023).
4. Guidelines for the Use of Antiretroviral Agents in Adults and Adolescents with HIV. 2021:29-35.[https:// clinicalinfo.hiv.gov/sites/default/files/guidelines/ archiveMdultandAdolescentGL_2021_08_16.pdf] (vizitat la 03.09.2023).
5. Guidelines for the Use of Antiretroviral Agents in Adults and Adolescents with HIV, 2022:15-17 [https:// clinicalinfo.hiv.gov/sites/default/files/guidelines/ documents/adult-adolescent-arv/guidelines-adult-adolescent-arv.pdf] (vizitat la 03.09.2023).
6. Kennedy-Martin T., Curtis S., Faries D. A. Literature review on the representativeness of randomized controlled trial samples and implications for the external validity of trial results, Trials. 2015 Nov 3;16:495. doi: 10.1186/s13063-015-1023-4. PMID: 26530985; PMCID: PMC4632358.
7. Llibre J., Montoliu A., Miro J. Discontinuation of dolutegravir, elvitegravir/cobicistat and raltegravir
because of toxicity in a prospective cohort, HIV Med. 2019 Mar;20(3):237-247. doi: 10.1111/hiv.12710. Epub 2019 Jan 27. PMID: 30688007.
8. Mondi A , Cozzi-Lepri A., Tavelli A. Effectiveness of do-lutegravir-based regimens as either first-line or switch antiretroviral therapy: data from the Icona cohort, J Int AIDS Soc. 2019 Jan;22(1):e25227. doi: 10.1002/ jia2.25227. PMID: 30663278; PMCID: PMC6340053.
9. Monitorizarea controlului infectiei HIV in Republica Moldova, anul 2022: 9-21 [https://sdmc.md/ wp-content/uploads/2023/08/Raport-monitorizare-HIV_a.-2022-5.pdf] (vizitat la 02.09.2023).
10. Moore D., Goodall R., Ives N. How generalizable are the results of large randomized controlled trials of antiretroviral therapy, HIV Med. 2000 Jul;1(3):149-54. doi: 10.1046/j.1468-1293.2000.00019.x. PMID: 11737343.
11. UNAIDS Global AIDS Update 2022: 1-6 [https://www. unaids.org/sites/default/files/media_asset/UNAIDS_ FactSheet_en.pdf] (vizitat la 02.09.2023).
12. Veloso M., Pascom A., Duarte E. Comparative effectiveness of first-line antiretroviral therapy: results from a large real-world cohort after the implementation of dolutegravir, AIDS. 2019 Aug 1;33(10):1663-1668. doi: 10.1097/QAD.0000000000002254. PMID: 31082860.
13. WHO. Consolidated guidelines on the use of antiretroviral drugs for treating and preventing HIV infection, 2nd ed. Geneva, Switzerland: WHO, 2016: 119-150 [https://iris.who.int/bitstream/ handle/10665/208825/9789241549684_eng. pdf?sequence=1] (vizitat la 02.09.2023).
14. World health statistics 2023: monitoring health for the SDGs, sustainable development goals; Global report, 19 May 2023: 13-15 [file:///C:/Users/user/ Downloads/9789240074323-eng%20(1 ).pdf] (vizitat la 02.09.2023).
15. Yu Y., Luo D., Chen X. Medication adherence to antiretroviral therapy among newly treated people living with HIV, BMC Public Health. 2018 Jul 4;18(1):825. doi: 10.1186/s12889-018-5731-z. PMID: 29973167; PMCID: PMC6030792.
16. Zenu S., Tesema T., Reshad M. Determinants of firstline antiretroviral treatment failure among adult patients on treatment in Mettu Karl Specialized Hospital, South West Ethiopia; a case control study. PLoS One. 2021 Oct 22;16(10):e0258930. doi: 10.1371/ journal.pone.0258930. PMID: 34679085; PMCID: PMC8535443.
Autor corespondent
Pavel Micsanschi, asistent univ.,
Catedra de boli infectioase, tropicale
si parazitologie medicalä,
USMF Nicolae Testemitanu,
tel.: +37367695657,
e-mail: [email protected]
