CC BY
15UTILIZAREA SOLUTIILOR "DIGITALE ÍN AUTOGESTIONAREA BOLILOR CARDIOVASCULARE SI A DIABETULUI ZAHARAT
CZU: [616.1+616.379-008.64]:004
Ilenuta GUSILÄ, Alexandra TOPA, Natalia ZARBAILOV,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Bolile cardiovasculare si diabetul zaharat reprezinta o pri-oritate mondiala de sanatate. Solutiile digitale in sanatate sunt un instrument actual si necesar, mai ales in conditii de pandemie sipost-pandemie COVID-19, care faciliteaza edu-carea pacientilor si autogestionarea de catre acestia apropriei boli. Scopul cercetarii a constat in studierea solutiilor digitale in sanatate ca instrument de educatie a pacientilor, eficienta acestora in autogestionarea bolilor cardiovasculare si a dia-betului zaharat. Studiul a fost unul de sinteza narativ. Au fost studiate sursele informationale ale OMS, publicatiile stiintifice din baza de date PubMed din ultimii cinci ani cu privire la interventiile digitale in sanatatepentru autogestionarea bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat. Studiile in domeniu au determinat ca implementarea interventiilor digitale in educarea si in schimbarea comportamentului bolnavului a avut rezultate pozitive pentru persoanele cu boli cardiovas-culare si cu diabet zaharat. Aplicarea acestor mijloace in sanatate a permis obtinerea unei autogestionari mai bune a bolii, a imbunatatit comunicarea dintre medic si pacient, a crescut aderarea la tratament si a redus simptomele bolii. Sistemele digitale de educatie cresc accesul la informatiile despre sanatate, promoveaza schimbaripozitive in comportamentele pacientilor, astfel incat autogestionarea bolilor netransmisibile sa fie imbunatatita.
Cuvinte-cheie: solutii digitale, autogestionare, boli cardio-vasculare, diabet zaharat
Summary
The use of digital solutions in the self-management of cardiovascular diseases and diabetes
Cardiovascular diseases and diabetes are a global priority. Digital health solutions are a current and necessary tool in COVID-19 pandemic and post-pandemic conditions, which facilitates the education and self-management by patients of their own disease. The aim of the research was to study digital interventions in health as a tool for patients' education, their effectiveness in the self-management of cardiovascular diseases and diabetes. Study design - narrative review. WHO information sources, scientific publications from the PubMed database in last five years on digital health interventions for the self-management of cardiovascular disease and diabetes were studied. Existing studies have determined that the implementation of digital interventions in education and behavior change had positive results for people with cardiovascular diseases and diabetes. The application of digital interventions in health allowed to obtain a better self-management of the disease, improved the doctor-patient communication, increased the adherence to the treatment and reduced the symptoms of the disease. Digital education systems increase
access to health information, promote positive changes in health behaviors, and improve the self-management of non-communicable diseases.
Keywords: digital solutions, self-management, cardiovascular diseases, diabetes
Резюме
Использование цифровых решений в самоконтроле сердечно-сосудистых заболеваний и сахарного диабета
Сердечно-сосудистые заболевания и сахарный диабет являются глобальным приоритетом. Цифровые решения в области здравоохранения являются актуальным и необходимым инструментом в условиях пандемии и пост-пандемии COVID-19, который способствует обучению и самоконтролю собственной болезни со стороны пациентов. Целью исследования было изучение цифровых вмешательств в здоровье как инструмента для обучения пациентов, их эффективности для самоконтроля сердечно-сосудистых заболеваний и сахарного диабета. Дизайн исследования - обзор публикаций. Были изучены источники информации ВОЗ, научные статьи из базы данных PubMed за последние 5 лет о цифровых вмешательствах в области здравоохранения для самостоятельного контроля сердечно-сосудистых заболеваний и сахарного диабета. Существующие исследования определили, что внедрение цифровых вмешательств в образование и изменение поведения имело положительные результаты для людей со сердечно-сосудистыми заболеваниями и сахарным диабетом. Применение цифровых вмешательств в здоровье позволило улучшить самоконтроль заболевания, улучшить общение врача с пациентом, повысить приверженность лечению и уменьшить симптомы болезни. Цифровые образовательные системы расширяют доступ к медицинской информации, способствуют позитивным изменениям в поведении в отношение здоровья и улучшают самоконтроль над неинфекционными заболеваниями.
Ключевые слова: цифровые решения, самоконтроль, сердечно-сосудистые заболевания, сахарный диабет
Introducere
Sänätatea digitalä sau utilizarea tehnologiilor/ solutiilor digitale pentru sänätate a devenit un domeniu important de practicä. Termenul de sánátate digitalá („digital health") a fost introdus ca termen larg care cuprinde e-sänätatea (e-Health), m-sä-nätatea (m-Health), fuzionarea domeniilor, cum ar fi utilizarea stiintelor informatice avansate in „big
data", genomica si inteligenta artificialâ. Valoarea tehnologiilor digitale în promovarea acoperirii universale în sânâtate si a altor scopuri de sânâtate ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabiià a fost recu-noscutâ prin Rezolutia Adunàrii Mondiale a Sànàtàtii privind Sànàtatea Digitalà, aprobatâ în unanimitate de statele membre ale OMS în mai 2018 [1]. Aceastâ rezolutie a cerut ministerelor sânâtâtii „sâ evalueze utilizarea tehnologiilor digitale pentru sânâtate si sâ acorde prioritate, dupâ caz, dezvoltârii, evaluârii, implementârii, extinderii si utilizârii tehnologiilor digitale" [1]. Interesul sporit pentru sânâtatea digi-talâ a generat o varietate de instrumente digitale, impactul cârora asupra sistemelor de sânâtate si a stârii de sânâtate a pacientilor nu este pe deplin elucidat [1], iar implementarea oricârei solutii digitale necesitâ sâ fie însotitâ de o evaluare riguroasâ, care „sâ genereze dovezi si sâ promoveze integrarea si utilizarea adecvatâ a tehnologiilor" [2].
În acest articol este descrisâ utilizarea solutiilor digitale în autogestionarea bolilor cardiovasculare (BCV) si a diabetului zaharat (DZ) de tip 2, acestea reprezentând o problemâ majorâ de sânâtate la nivel global, cu un impact socioeconomic conside-rabil. Bolile netransmisibile cauzeazâ 71% din toate decesele anuale pe glob - 15 milioane de oameni cu vârsta între 30 si 69 de ani decedeazâ prematur din cauza unei maladii netransmisibile, majoritatea fiind din târile cu venituri mici si sau medii [3]. Conform Organizatiei Mondiale a Sânâtâtii (OMS), aproape ju-mâtate (47,6%) din aceste decese sunt atribuite bolilor cardiovasculare (7,9 mil.) si diabetului zaharat (1,6 mil) (2018) [3]. Actualmente, serviciile de preventie si de tratament al bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare si diabetul zaharat, sunt perturbate sever din cauza pandemiei COVID-19, ceea ce a fost demonstrat de un studiu realizat de OMS în 155 de târi în luna mai a anului 2020 [4].
Recent a fost recunoscut la nivel mondial faptul câ autogestionarea bolii este una dintre cele mai eficiente strategii în managementul bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare si diabetul zaharat [5-9], iar solutiile digitale în ca-drul sânâtâtii digitale („digital health"), care au fost descrise si definite de OMS în 2018, recomandâ interventiile digitale ca un instrument de comunicare directionatâ cu beneficiarul serviciilor medicale. Se are în vedere transmiterea informatiilor de promova-re a sânâtâtii, de constientizare a comportamentelor sânâtoase, informatii despre servicii si tratamente, ceea ce, în final, încurajeazâ aderarea la practica recomandatâ. Interventiile digitale în sânâtate vin sâ îmbunâtâteascâ îngrijirea centratâ pe pacient, îngrijirea individualizatâ, prin schimbarea pozitivâ a comportamentului [10].
La 1 iunie 2020, OMS a declarat câ "este vital ca târile sâ gâseascâ modalitâti inovatoare de a asigura continuitatea serviciilor medicale esentiale pentru persoanele cu boli netransmisibile". Solutiile digitale reprezintâ, la moment, modalitatea de a rezolva dificultatea de acoperire cu servicii medicale a pacientilor cu boli netransmisibile în conditii de pandemie si distantare determinatâ de posibilitatea de râspândire a infectiei COVID-19. Actualmente se cunoaste câ 53% din 155 de târi, chestionate de OMS în cadrul unui studiu realizat în 2020, au întrerupt partial sau complet serviciile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale (HTA), iar 49% - pentru tratamentul DZ [4]. Abordarea autogestionârii bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat de tip 2 folosind solutiile digitale este una inovationalâ, fiind dictatâ de contextul epidemiologic global - pandemia de COVID-19. Astfel, 58% din târile chestionate au în-ceput sâ utilizeze solutii digitale (sfaturi prin telefon sau mijloace online) pentru a înlocui consultatiile în persoanâ [4].
Scopul cercetârii efectuate a fost studierea solutiilor digitale aplicate în sânâtate ca instrument de educatie a pacientilor si a eficientei acestora în autogestionarea bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat de tip 2.
Materiale si metode
t
În aceastâ sintezâ narativâ a literaturii de spe-cialitate au fost revizuite publicatiile stiintifice dis-ponibile la moment, acoperind perioada de ultimii cinci ani, pentru a descrie solutiile digitale existente utilizate în autogestionarea bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat de tip 2. Pentru a identifica un esantion initial de articole relevante, am folosit câutarea în baza de date PubMed si metoda „bulgâ-relui de zâpadâ", utilizând termenii si sintagmele de câutare ce urmeazâ (si sinonimele lor): solutii digitale, e-sànàtate, m-sànàtate, combinate în diverse moduri cu notiunile autogestionare, rezultate, aderare la tratament, modificare a stilului de viatà si boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli netransmisibile.
Articolele au fost selectate conform criterii-lor: 1) sâ continâ cel putin un termen de câutare; 2) sâ fie scris în limba englezâ; 3) sâ fie publicat în perioada 2015-2019; 4) designul studiului: studiu clinic randomizat si metaanalizâ; 5) în studiu sâ fie evaluatâ cel putin o interventie asupra metodelor de autogestionare a BCV si/sau DZ tip 2; 6) interventia sâ fie efectuatâ prin intermediul a cel putin unei solutii digitale.
În prima etapâ au fost evaluate, în conformi-tate cu criteriile de includere, titlurile si rezumatele a 131 de articole, dintre care 124 din baza de date PubMed si 7 prin metoda „bulgârelui de zâpadâ". În
urma evaluárii, au fost selectate 30 de articole pentru studierea aprofundatá a acestora, dintre care 6 au prezentat rezultatele utilizárii solutiilor digitale in autogestionarea bolilor cardiovasculare, 17 articole au prezentat rezultatele folosirii solutiilor digitale in autogestionarea diabetului zaharat de tip 2, iar in 7 articole interventia a fost efectuatá pe diferite componente ale autogestionárii atat a BCV, cat si a DZ (modificarea stilului de viatá, suport pentru ges-tionarea activá a stárii de sánátate, monitorizare).
Rezultate obtinute
Conform criteriilor de includere, au fost analizate 30 de articole. ín primul rand, au fost studiate tipurile de solutii digitale utilizate in autogestionarea BCV si a DZ tip 2 si, in baza definitiei sánátátii digitale date de OMS, a fost elaboratá o clasificare a acestora, prezentatá in schema ce urmeazá.
Tipurile de solutii digitale utilizate in autogestionarea bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat de tip 2
e-consi!iere
Solutiile digitale sunt reprezentate de termenul e-sánátate, ce inglobeazá in sine toate solutiile digitale existente. Conform definirii si clasificárii OMS din 2018, m-sánátate este un subgrup al e-sánátátii, care presupune utilizarea doar a dispozitivelor mobile fárá fir pentru sánátatea populatiei. Acestea includ: 1) aplicatiile smartphone, 2) senzorii portabili si 3) asistenta telefonicá, care poate fi furnizatá prin ape-luri sau mesaje. Mesajele pot fi sub formá de text sau vocale, iar in functie de scopul mesajelor, acestea pot fi inteligente (individualizate), informational (standardizate) si motivationale. Deoarece majoritatea cercetárilor incluse in acest studiu au fost efectuate paná in anul 2018 (86% din studii fiind desfásurate in perioada 2015-2018), notiunea de e-sánátate folositá in studiul nostru nu respectá definitia OMS din 2018.
ín descrierea articolelor, termenul de e-sánátate presupune utilizarea doar a laptopului si a computerului in realizarea unei interventii de sánátate. ín prezenta revizuire au fost incluse 3 metaanalize si 27 de studii clinice randomizate, care au cercetat aplicarea a cel putin unei solutii m-sánátate sau e-sánátate pentru oferirea interventiei. Conform rezultatelor obtinute, cele mai multe studii clinice randomizate (20 la nu-már) au evaluat eficacitatea utilizárii dispozitivelor/ dispozitivelor mobile (solutie m-sánátate) in auto-gestionarea BCV si a DZ de tip 2.
Pentru a evalua solutiile digitale in raport cu autogestionarea bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat de tip 2, este nevoie de definit notiunea de „autogestionare a bolii". Autogestionarea reprezintá un sir de interventii care ajutá pacientii sá-si dez-
volte aptitudini, sá cápete cunostinte si sá castige increderea in capacitátile proprii pentru a-si controla simptomele bolilor cronice si pentru a-si gestiona sánátatea proprie in fiecare zi.
Componentele autogestionárii sunt [11]:
1) informarea pacientului despre propria boalá: starea de sánátate, prognosticul si automanagemen-tul propriei conditii;
2) sfaturi pentru modificarea stilului de viatá;
3) suport pentru gestionarea activá a stárii de sánátate (aducere-aminte, jurnale si alte interventii pentru a sprijini aderarea la tratament sau com-portamentele sánátoase, aderare la programele de monitorizare si screening al complicatiilor);
4) monitorizare (instrumente de autoevaluare si de monitorizare a indicatorilor de sánátate specifici bolii);
5) planuri de actiune pentru anumite conditii de sánátate (ghidare specificá a conditiilor de sánátate care prezintá semne de agravare, cái de autoreglare a tratamentului);
6) strategii psihologice pentru rezolvarea pro-blemelor, stabilirea obiectivelor;
7) comunicare si suport social si specializat.
Studiile incluse au cercetat rezultatul aplicárii
diferitor solutii digitale asupra unui singur component al autogestionárii sau asupra multiplelor componente. Astfel, un numár de 10 studii au desfásurat interventii asupra unei singure componente a autogestionárii. Alte 17 studii au evaluat eficacitatea aplicárii solutiilor digitale asupra mai multor componente ale autogestionárii BVC si DZ de tip 2, iar 82% (14) din acestea au utilizat dispozitive mobile/m-sánátate si 18% (3) - e-sánátate.
Componenta autogestionárii studiatá cel mai frecvent este sfatul pentru modificarea stilului de viatá [11]. Acest lucru este argumentat de faptul cá anume modul de viatá determiná in 50% cazuri sánátatea si starea buná a pacientilor. Astfel, 25 din cercetárile incluse au evaluat aplicarea solutiilor digitale asupra factorilor de risc modificabili ai BVC si DZ de tip 2 (alimentatia incorectá si/sau activitatea fizicá insuficientá, fumatul, consumul de alcool), cu sau fárá interventie asupra altor componente ale autogestionárii.
Mai mult de jumátate din studiile cercetate (59%) au aplicat o singurá solutie digitalá. Dintre studiile cu o singurá componentá, 56% (9 studii) au utilizat mesaje-text. Celelalte 44% au folosit metode multiple, de exemplu: educarea prin programe web, cu apeluri telefonice post-interventie pentru a consolida rezultatul obtinut [12], utilizarea in combinatie a mesajelor-text cu continut educational si a apelurilor telefonice [13] sau folosirea automonitorizárii prin in-termediul unei aplicatii cu transmiterea mesajelor in-
dividualizate, recomandári prin intermediul aplicatiei [14], monitorizarea prin senzori portabili a valorilor glucozei, a greutátii corporale, a tensiunii arteriale, combinatá cu ghidare prin intermediul dispozitivelor mobile in functie de rezultatele obtinute [15].
Studiile luate in cercetare au evaluat eficacitatea solutiilor digitale in baza parametrilor másurati inainte si dupá interventie. Au fost raportate imbunátátiri ale autogestionárii BCV si a DZ de tip 2. Aceste re-zultate includ modificári ale parametrilor biochimici specifici bolii, ameliorarea supravegherii, aderarea la tratamentul medicamentos, cresterea activitátii fizice, modificarea obiceiurilor alimentare.
Utilizarea diferitor dispozitive de automonito-rizare a parametrilor specifici bolii, precum tensiu-nea arterialá, glicemia, numárul de pasi efectuati, in combinare cu ghidarea telefonicá specializatá individualizatá in functie de rezultatele proprii, s-au dovedit a fi eficiente in scáderea valorilor tensiunii arteriale [15]. Totodatá, din 7 studii care au raportat valorile tensiunii arteriale post-interventie, 3 au arátat o scádere a valorilor tensionale [15, 16, 17], iar 4 au arátat cá interventia nu a modificat valorile tensiunii arteriale [18-21].
Reducerea HbA1C a fost raportatá in 9 studii din 11 care au másurat HbA1C post-interventie [19, 20, 22-28]. Douá studii care au utilizat mesaje-text standardizate nu au raportat scáderea HbA1C la finalul interventiei [29, 30]. Desi Abaza si coaut. (2017) nu au constatat modificári ale HbA1C in urma interventiei prin intermediul mesajelor-text standardizate, un numár mare de pacienti care au beneficiat de interventie au obtinut o reducere cu 1% a HbA1C [29]. Interventia prin intermediul mesajelor-text motivationale si inteligente sau al apelurilor telefonice care sprijiná educarea in sánátate, motivatia si care le amintesc pacientilor sá adopte compor-tamente sánátoase si oferá ghidare in schimbarea comportamentului, a determinat scáderea valorilor HbA1C in grupurile de interventie, comparativ cu grupurile de control [19, 22, 23, 25]. Hsu si coaut. (2016) au arátat cá pacientii care au beneficiat de un program de gestionare a diabetului zaharat, ce a inclus comunicári periodice despre controlul glice-mic si dozele de insuliná utilizand instrumente de automonitorizare, mesaje-text, consultatii virtuale (audio, video), in locul vizitelor la oficiu, au obtinut scáderi semnificative ale HbA1C, comparativ cu gru-pul de control, care a primit ingrijire standardizatá, fatá-in-fatá si monitorizare telefonicá [27].
Patru studii au arátat cá interventia a imbunátátit profilul lipidic in grupul de interventie, comparativ cu grupul de control [17, 21, 23, 29], iar alte patru studii demonstreazá cá nu existá diferentá intre profilul lipidic al persoanelor care au beneficiat de interventie
si grupul de control [19, 20, 31, 32]. Mesajele-text standardizate, aplicatiile smartphone, cu reamintire pentru luarea medicamentelor, s-au dovedit a fi eficiente pentru aderarea la tratamentul medicamentos [16, 18, 29, 33]. Totodatá, Chamany si coaut. (2015) au arátat apelarea telefonicá de patru ori pe an pentru a primi suport privind automanagementul diabetului zaharat nu a determinat diferente semnificative ale aderárii la tratament intre grupurile de interventie si de control [25].
Ramadas si coaut. (2018) au raportat cá oferirea unui program de interventii pentru modificarea die-tei, complet automatizat, prin intermediul unei pagini web a redus HbA1C dupá o perioadá de supraveghere de 12 luni, comparativ cu valoarea initialá (8,5 ± 1,8% versus 9,1 ± 2,0%; p= 0,004) in grupul de interventie. De asemenea, grupul de interventie si-a imbunátátit mai mult scorul Cunostinte. Atitudini. Comportament, comparativ cu grupul de control dupá interventie (11,1 ± 0,9 vs 6,5 ± 9,4; p< 0,001) si dupá supraveghere (19,8 ± 1,1 vs 7,6 ± 0,7; p< 0,001) [26].
ímbunátátirea cunostintelor despre complicatiile DZ (piciorul diabetic si retinopatia di-abeticá), cresterea aderárii la másurile de profilaxie secundará au fost posibile prin intermediul mesaje-lor-text [34, 35]. Eficacitatea mesajelor de telefonie mobilá a fost, de asemenea, raportatá in ceea ce priveste pierderea in greutate si activitatea fizicá. ín 73% din studiile incluse in cercetare, pacientii cu BCV si DZ de tip 2 care au beneficiat de diverse interventii digitale, au obtinut o scádere ponderalá semnificativ mai mare decat cei din grupul de control [12, 14, 15, 23, 28, 31, 32, 36]. Mai mult decat atat, un numár mai mare de pacienti au reusit sá atingá o scádere ponderalá clinic semnificativá >5% dupá interventie [12, 14, 31]. Toate studiile care au raportat o scádere ponderalá au utilizat diverse combinatii de componente ale m-sánátátii si/sau e-sánátátii pentru oferirea interventiei. Studiile care au aplicat doar o solutie digitalá nu au influentat greutatea corporalá a pacientilor [19, 20, 22]. Cinci studii din opt care au másurat activitatea fizicá post-interventie aratá cá solutiile digitale s-au dovedit a fi eficiente in cresterea activitátii fizice [12, 22, 23, 24, 32], iar douá studii au raportat imbunátátirea obisnuintelor alimentare [24, 31].
Deocamdatá nu sunt estimate pierderile si costurile totale cauzate de sistemele medicale ne-pregátite, incapabile sá ofere acoperirea necesará cu servicii medicale a populatiei. Cu toate acestea, existá studii care au calculat eficienta solutiilor digitale in managementul bolilor cardiovasculare si al diabetului zaharat de tip 2. ín 2019 a fost publicatá prima revizuire sistematicá ce a evaluat cost-eficaci-
tatea interventiilor digitale în bolile cardiovasculare - toate studiile incluse au considerat interventiile digitale cost-eficace [37]. De asemenea, în 2019 au fost publicate rezultatele unei analize retrospective a gestionârii la distantá a diabetului zaharat. Accesul la program a fost asociat cu o scádere cu 21,9% a cheltuielilor medicale anuale [38].
De asemenea, aplicarea interventiilor digitale a permis cresterea calitátii vietii [20, 39], a sustinut pacientii prin cresterea nivelului de cunostinte, atitudini, prin schimbarea comportamentului [13, 26, 29, 40, 41].
Discutii
Rezultatele aplicárii solutiilor digitale în auto-gestionarea BCV si a DZ de tip 2 variazá în limite largi în functie de tipul de interventie aplicat, de tipul de comunicare între furnizorul de interventie digitalá si beneficiar - unidirectionatá sau bidirectionalá, de componenta autogestionárii asupra cáreia s-a intervenit. Aceastá eterogenitate nu ne-a permis sá efectuám o analizá comparativá a rezultatelor stu-diilor luate în cercetare. Cu toate acestea, este cert faptul cá prin interventiile digitale se obtin rezultate pozitive ale diferitor componente ale autogestionárii, deci cu impact asupra rezultatelor individuale ale pacientului.
Unele studii au furnizat elemente de terapie motivationalá si cognitiv-comportamentalá prin intermediul solutiilor digitale m-consiliere si e-con-siliere [17, 31]. În Canada, între anii 2012 si 2016, o cercetare care a folosit instrumente multimedia si interactive pentru a creste motivatia si abilitatea pentru îngrijirea de sine, utilizând practici de consiliere comportamentalá, a arátat cá consilierea electronicá versus controlul a arátat o reducere mai mare a TA sistolicá (-10,1 mmHg versus -6,0 mmHg), scáde-rea presiunii pulsului (-5,2 mmHg vs -2,7 mmHg), reducerea indicelui de risc Framingham (-1,9% vs -0,02%) [17].
Cele mai multe studii sunt desfásurate pentru autogestionarea diabetului zaharat de tip 2, iar pacientii respectivi beneficiazá mai mult în urma interventiilor digitale decât cei cu boli cardiovasculare [15]. Rezultatele prezentei cercetári aratá cá în 9 studii din 11 s-a obtinut reducerea HbA1C post-interventie.
Interventiile aplicate în scopul modificárii sti-lului de viatá s-au dovedit a fi eficiente si necesare pentru autogestionarea BCV si DZ de tip 2, dar sunt deopotrivá utile si pentru preventia primará a aces-tora. Aceasta rezultá dintr-un sir de studii care au raportat rezultate bune ale utilizárii solutiilor digitale pentru modificarea stilului de viatá si achizitionarea
unor comportamente sánátoase. Pacientii cu factori de risc pentru BCV si DZ de tip 2 care au beneficiat de interventii prin intermediul solutiilor digitale, comparativ cu grupul de control, au reusit sá obtiná o scádere ponderalá mai buná [42-46], a crescut ac-tivitatea lor fizicá [47], s-au imbunátátit obisnuintele alimentare [44, 48].
Eficienta pe termen lung a interventiei de modificare a stilului de viatá prin intermediul solutiilor digitale urmeazá a fi doveditá. Un studiu desfásurat in douá etape timp de 5,6 ani de Nanditha si coa-ut. (2018), care a inclus 517 bárbati cu alterarea tolerantei la glucozá, a arátat reducerea continuá a incidentei DZ de tip 2 dupá trei ani de la incetarea interventiei de modificare a comportamentului prin intermediul textelor SMS (incidenta cumulativá a DZ tip 2 dupá cinci ani a fost de 44,9% in grupul de control versus 33,9% in cel de interventie) [48]. Totodatá, alt studiu desfásurat timp de cinci ani de Wong C. si coaut. (2019) raporteazá cá interventia prin SMS pentru reducerea incidentei DZ tip 2 in randul per-soanelor cu prediabet a mentinut beneficiile clinice in perioada de aplicare, dar nu a reusit sá mentiná rezultatul peste doi ani de la interventie [42].
Beleigoli si coaut. (2019) au efectuat o metaa-nalizá in care au investigat eficacitatea interventiilor digitale bazate pe web si a celor non-web (pre-cum SMS, serviciu de mesaje vocale scurte) cu interventiile nondigitale asupra reducerii greutátii corporale si a modificárii stilului de viatá in randul persoanelor obeze si celor supraponderale. Re-zultatele metaanalizei demonstreazá cá aplicarea interventiilor digitale a condus la obtinerea unei scáderi ponderale pe termen scurt (6 luni), dar nu si pe termen lung (12 luni) [46]. ín acelasi timp, o metaanalizá efectuatá de Huang si coaut. in 2019 aratá cá atat pacientii cu boli cronice, cat si cei obezi sau supraponderali pot beneficia de interventiile de telemediciná, insá autorii sugereazá cá, pentru a fi efective, aceste interventii ar trebui sá fie mai lungi de 6 luni, evidentiind importanta monitorizárii post-interventie [36].
Solutiile digitale pot creste aderarea la trata-mentul medicamentos (in special cele care utilizeazá mesaje de tip reamintire -"reminder"- pentru luarea medicamentelor) si la programele de monitorizare, sporesc nivelul de cunostinte al pacientului si pot ameliora calitatea vietii. Pe langá beneficiul adus pacientului, interventiile digitale permit obtinerea rezultatelor bune la costuri joase [12, 37, 38] si econo-misirea timpului medicului, pacientii care beneficiazá de interventii digitale petrecand mai putin timp cu acesta (65,9 minute per pacient versus 81,6 min. per pacient) [27].
Concluzii
Un numär mare de variate solutii digitale sunt aplicate pacientilor cu boli cardiovasculare sau cu diabet zaharat de tip 2. Majoritatea interventiilor digitale studiate, bazate pe mesaje-text, apel telefonic, educarea prin programe web, au arätat un spectru larg de rezultate pozitive in autogestionarea bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat de tip 2: au permis atat un control mai bun asupra parametrilor biologici monitorizati (indicele masei corporale, activitatea fizicä, hemoglobinä glicozilatä, nivelul de LDL-colesterol), cat si o mai bunä calitate a vietii persoanelor cu suferinte cronice, prin aderarea la tra-tament si complianta la recomandärile medicale.
In autogestionarea bolilor netransmisibile, au fost elaborate obiective si propuse interventii adaptate, varietatea, costul si potentialul lor de a usura problemele de sänätate ale persoanelor cu boli cardiovasculare sau cu diabet zaharat de tip 2 le face atractive, indeosebi in conditii speciale, cum sunt perioada de pandemie si cea de post-pandemie COVID-19.
Republica Moldova, avand un teritoriu si un numär mic de populatie, retele si servicii de comunicatii electronice accesibile si de calitate, de asemenea poate fi printre tärile care implementeazä solutii digitale in controlul bolilor netransmisibile.
Contextul epidemiologic al tärii noastre a ca-talizat o situatie de crizä in sistemul medical, insä aceastä situatie poate fi privitä ca o oportunitate pentru sistemul medical de a evolua, adaptand ser-viciile medicale la conditiile actuale.
Bibliografie
1. WHO guideline: recommendations on digital interventions for health system strengthening. 2019. Disponi-bil pe: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle /10665/311941/9789241550505-eng.pdf?ua=1
2. The Bellagio e-Health Evaluation Group. To improve health and reduce health inequalities, rigorous evaluation of eHealth is necessary to generate evidence and promote the appropriate integration and use of technologies. In: WHO Global eHealth Evaluation Meeting, Bellagio, Italy, 7-9 Sept. 2011. Bellagio, 2011 [citat 21.07.2020]. Disponibil pe: https://www.who.int/ reproductivehealth/topics/mhealth/ WHO-Bellagio-eHealth-Evaluation-Call-to-Action.pdf?ua=1
3. WHO. Noncommunicable diseases. Key Facts. 1 June 2018. Disponibil pe: https://www.who.int/news-room/ fact-sheets/detail/noncommunicable-diseases
4. WHO. COVID-19 significantly impacts health services for noncommunicable diseases. 2020. Disponibil pe: www.who.int/news-room/detail/01-06-2020-covid-19-significantly-impacts-health-services-for-noncom-municable-diseases.
5. Ghidul ESC/ESH pentru managementul hipertensiunii arteriale. In: Romanian Journal of Cardiology. 2018, vol. 28(4), pp. 69-177.
6. Ghidul ESC 2019 de diabet, prediabet si boli cardiovasculare, realizat în colaborare cu Asociatia Europeanä de Studiu al Diabetului (EASD). In: Romanian Journal of Cardiology. 2019, vol. 29(4), pp. 85-160.
7. Galaviz K.I., et al. Global diabetes prevention interventions: a systematic review and network meta-analysis of the real-world impact on incidence, weight, and glucose. In: Diabetes Care. 2018, vol. 41(7), pp. 15261534.
8. Lean M.E., Leslie W.S., Barnes A.C., et al. Primary care-led weight management for remission of type 2 diabetes (DiRECT): an open-label, cluster-randomised trial. In: Lancet. 2018, vol. 391(10120), pp. 541-551.
9. He X., Li J., Wang B., et al. Diabetes self-management education reduces risk of all-cause mortality in type 2 diabetes patients: a systematic review and metaanalysis. In: Endocrine. 2017, vol. 55(3), pp. 712-731.
10. Pagoto S., Bennet G.G. How behavioral science can advance digital health. In: Transl. Behav. Med. 2013, vol. 3(3), pp. 271-276.
11. Van de Velde D., De Zutter F., Satink T., et al. Delineating the concept of self-management in chronic conditions: a concept analysis. In: BMJ open. 2019, vol. 9(7), p. e027775. Disponibil pe: doi.org/10.1136/ bmjopen-2018-027775
12. Little P., Stuart B., Hobbs F.R., et al. An internet-based intervention with brief nurse support to manage obesity in primary care (POWeR+): a pragmatic, parallel-group, randomised controlled trial. In: Lancet Diabetes Endocrinol. 2016, vol. 4(10), pp. 821-828.
13. Zamanzadeh V., Zirak M., Hemmati Maslakpak M., Parizad N. Distance education and diabetes empowerment: A single-blind randomized control trial. In: Diabetes Metab. Syndr. 2017, vol. 11. Disponibil pe: doi:10.1016/j.dsx.2016.12.039
14. Bennett G.G., Steinberg D., Askew S., et al. Effectiveness of an App and Provider Counseling for Obesity Treatment in Primary Care. In: Am. J. Prev. Med. 2018, vol. 55(6), pp. 777-786.
15. Karhula T., Vuorinen A.L., Rääpysjärvi K., et al. Tele-monitoring and Mobile Phone-Based Health Coaching Among Finnish Diabetic and Heart Disease Patients: Randomized Controlled Trial. In: J. Med. Internet Res. 2015, vol. 17(6), p. e153.
16. Bobrow K., Farmer A., Springer D., et al. Mobile Phone Text Messages to Support Treatment Adherence in Adults with High Blood Pressure (SMS-Text Adherence Support [StAR]): A Single-Blind, Randomized Trial. In: Circulation. 2016, vol. 133(6), pp. 592-600.
17. Nolan R., Feldman R., Dawes M., et al. Randomized Controlled Trial of E-Counseling for Hypertension. Circulation: REACH. In: Circ. Cardiovasc. Qual. Outcomes. 2018, vol. 11(7), p. e004420.
18. Morawski K., Ghazinouri R., Krumme A., et al. Association of a Smartphone Application with Medication Adherence and Blood Pressure Control. In: JAMA Intern. Med. 2018, vol. 178(6), pp. 802-809.
19. Fortmann A.L., Gallo L.C., Garcia M.I., et al. Dulce Digital: An mHealth SMS-Based Intervention Improves Glycemic Control in Hispanics with Type 2 Diabetes. In: Diabetes Care. 2017, vol. 40(10), pp. 1349-1355.
20. Nicolucci A., et al. A Randomized Trial on Home Telemonitoring for the Management of Metabolic and Cardiovascular Risk in Patients with Type 2 Diabetes. In: Diabetes Technol. Ther. 2015, vol. 17(8), pp. 563-570.
21. Zheng X., Spatz E., Bai X., et al. Effect ofText Messaging on Risk Factor Management in Patients with Coronary Heart Disease. In: Circ. Cardiovasc. Qual. Outcomes. 2019, vol. 12(4), p. e005616.
22. Agboola S., et al. Text to Move: A Randomized Controlled Trial of a Text-Messaging Program to Improve Physical Activity Behaviors in Patients with Type 2 Diabetes Mellitus. In: J. Med. Internet Res. 2016, vol. 18(11), p. e307.
23. Lim S., Kang S.M., Kim K.M., et al. Multifactorial intervention in diabetes care using real-time monitoring and tailored feedback in type 2 diabetes. In: Acta Diabetol. 2016, vol. 53(2), pp. 189-198.
24. Shahid M., Mahar S.A., Shaikh S., Shaikh Z.U. Mobile phone intervention to improve diabetes care in rural areas of Pakistan: a randomized controlled trial. In: J. Coll. Physicians Surg. Pak. 2015, vol. 25(3), pp. 166-171
25. Chamany S., Walker E.A., Schechter C.B., et al. Telephone Intervention to Improve Diabetes Control: A Randomized Trial in the New York City A1c Registry. In: Am. J. Prev. Med. 2015, vol. 49(6), pp. 832-841.
26. Ramadas A., Chan C., Oldenburg B., et al. Randomised-controlled trial of a web-based dietary intervention for patients with type 2 diabetes: changes in health cognitions and glycemic control. In: BMC Public Health. 2018, vol. 18(1), p. 716.
27. Hsu W.C., Lau K.H., Huang R., et al. Utilization of a Cloud-Based Diabetes Management Program for Insulin Initiation and Titration Enables Collaborative Decision Making Between Healthcare Providers and Patients. In: Diabetes Technol. Ther. 2016, vol. 18(2), pp. 59-67
28. Akinci B., Yeldan I., Satman I., et al. The effects of Internet-based exercise compared with supervised group exercise in people with type 2 diabetes: a randomized controlled study. In: Clin. rehabil. 2018, vol. 32(6), pp. 799-810.
29. Abaza H., Marschollek M. SMS education for the promotion of diabetes self-management in low & middle income countries: a pilot randomized controlled trial in Egypt. In: BMC Public Health. 2017, vol. 17(1), p. 962.
30. Capozza K., et al. Going mobile with diabetes support: a randomized study of a text message-based personalized behavioral intervention for type 2 diabetes self-care. In: Diabetes Spectr. 2015, vol. 28(2), pp. 83-91.
31. Hansel B., Giral P., Gambotti L., et al. A Fully Automated Web-Based Program Improves Lifestyle Habits and HbA1c in Patients with Type 2 Diabetes and Abdominal Obesity: Randomized Trial of Patient E-Coaching Nutritional Support (The ANODE Study). In: J. Med. Internet Res. 2017, vol. 19(11), p. e360.
32. Lee C.H., Cheung B., Yi G.H., et al. Mobile health, physical activity, and obesity: Subanalysis of a randomized controlled trial. In: Medicine (Baltimore). 2018, vol. 97(38), p. e12309.
33. Kassavou A., Sutton S. Automated telecommunication interventions to promote adherence to cardio-meta-bolic medications: meta-analysis of effectiveness and meta-regression of behaviour change techniques. In: Health Psychol. Rev. 2018, vol. 12(1), pp. 25-42.
34. Moradi A., Alavi S.M., Salimi M., et al. The effect of short message service (SMS) on knowledge and preventive behaviors of diabetic foot ulcer in patients with
diabetes type 2. In: Diabetes Metab. Syndr. 2019, vol. 13(2), pp. 1255-1260.
35. Chen T., Zhu W., Tang B., et al. A Mobile Phone Informational Reminder to Improve Eye Care Adherence Among Diabetic Patients in Rural China: A Randomized Controlled Trial. In: Am. J. Ophtalmol. 2018, vol. 194, pp. 54-62.
36. Huang J.W., Lin Y.Y., Wu N.Y. The effectiveness of telemedicine on body mass index: A systematic review and meta-analysis. In: J. Telemed. Telecare. 2019, vol. 25(7), pp. 389-401. Disponibil pe: doi. org/10.1177/1357633X18775564
37. Jiang X., Ming W., You J. The Cost-Effectiveness of Digital Health Interventions on the Management of Cardiovascular Diseases: Systematic Review. In: J. Med. Internet Res. 2019, vol. 21(6), p. e13166.
38. Whaley C.M., Bollyky J.B., Lu W., et al. Reduced medical spending associated with increased use of a remote diabetes management program and lower mean blood glucose values. In: J. Med. Econ. 2019, vol. 22(9), pp. 869-877.
39. Peng X., et al. Home-based telehealth exercise training program in Chinese patients with heart failure. In: Medicine (Baltimore). 2018, vol. 97(35), p. e12069.
40. Sadler M.D., Saperstein S.L., Carpenter C., et al. Community Evaluation of the National Diabetes Education Program's Diabetes Health Sense Website. In: Diabetes Educ. 2017, vol. 43(5), pp. 476-485.
41. Peimani M., Rambod C., Omidvar M., et al. Effectiveness of short message service-based intervention (SMS) on self-care in type 2 diabetes: A feasibility study. In: Prim. Care Diabetes. 2016, vol. 10(4), pp. 251-258.
42. Wong C.K.H., et al. Five-year effectiveness of short messaging service (SMS) for pre-diabetes. In: BMC Res. Notes 11. 2018, vol. 11(1), p. 709.
43. Silina V., Tessma M.K., Senkane S., et al. Text messaging (SMS) as a tool to facilitate weight loss and prevent metabolic deterioration in clinically healthy overweight and obese subjects: a randomised controlled trial. In: Scand. J. Prim. Health Care. 2017, vol. 35(3), pp. 262-270.
44. Lombard C., Harrison C., Kozica S., et al. Preventing Weight Gain in Women in Rural Communities: A Cluster Randomised Controlled Trial. In: PLoS Med. 2016, vol. 13(1), p. e1001941. Disponibil pe: doi. org/10.1371/journal.pmed.1001941
45. Alencar M.K., Johnson K., Mullur R., et al. The efficacy of a telemedicine-based weight loss program with video conference health coaching support. In: J. Telemed. Telecare. 2019, vol. 25(3), pp. 151-157.
46. Beleigoli A.M., et al. Web-Based Digital Health Interventions for Weight Loss and Lifestyle Habit Changes in Overweight and Obese Adults: Systematic Review and Meta-Analysis. In: J. Med. Internet Res. 2019, vol. 21(1), p. e298.
47. Martin S.S., Feldman D.I., Blumenthal R.S., et al. mAc-tive: A Randomized Clinical Trial of an Automated mHealth Intervention for Physical Activity Promotion. In: J. Am. Heart Assoc. 2015, vol. 4(11), p. e002239.
48. Nanditha A., Snehalatha C., Raghavan A., et al. The post-trial analysis of the Indian SMS diabetes prevention study shows persistent beneficial effects of lifestyle intervention. In: Diabetes Res. Clin. Pract. 2018, vol. 142, pp. 213-221.
Ilenuta Gusila,
» t '
medic de familie rezident, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069687963,
e-mail: [email protected]
