CC BY
9cu medici de familie din ultimii 10 ani contribuie la cresterea in tará a prevalentei cu 1521,1 cazuri de patologii la 10.000 populatie (coeficientul de varia-bilitate R2=79,8%).
3. Formarea cererii si a ofertei de servicii de sánátate publicá este determinatá de capacitátile sistemului de sánátate publicá in identificarea impac-tului factorilor de mediu asupra sánátátii si de nivelul de formare activá a acestei cereri in randul populatiei de cátre structurile de resort. Astfel, cresterea ofertei in servicii de sánátate publicá este determinatá de nivelul cererii constiente si active formate in randul populatiei.
4. Formarea cererii de servicii de sánátate publicá este un proces complex multidimensional, cu implicare a factorilor social, legal, cultural-educativ si cu suport financiar in formarea activá a acestei cereri.
Bibliografie
1. BNS. Accesul populatiei la serviciile de sánátate. Rezul-tatelestudiuluiín gospodárii. Chisináu, 2017. 105 p.
2. MSMPS; ANSP. Anuarul statistic al sistemului de sánátate din Moldova. 2018.
3. Optum Inc. The Optum® SF-36v2® Health Survey. https://www.optum.com/solutions/life-sciences/ answer-research/patient-insights/sf-health-surveys/ sf-36v2-health-survey.html (accesat 07.06.2019).
4. Panait C.-L. Oferta vs cererea de servicii de sánátate ín contextul demografic actual din Romania. In: Management ín sánátate, 2011, nr. 4(XV), pp. 13-20.
5. Pantea V., Serbulenco A., Bucov V. s.a. Rezultatele analizei unor probleme actuale in managementul supravegherii de stat a sánátátii publice in Republica Moldova. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. StiinteMedicale, 2017, nr. 53(1), pp.'l19-125.
6. Vládescu C., Ursoniu S., Ciobanu V. s.a. Sánátate publicá si management sanitar. Bucuresti: Cartea Universitará, 2004. 469 p.
7. WHO. The world health report2008: primary health care now more than ever. Geneva, Switzerland, 2008.
8. WHO. Health Technology Assessment International (HTAi). https://htai.org/ (accesat 03.07.2019).
9. Wikipedia. Boalá. https://ro.wikipedia.org/wiki/Boalá (accesat 02.07.2019).
10. Wikipedia. Perceptie. https://ro.wikipedia.org/wiki/ Perceptie (accesat 02.07.2019).
11. Богатырев И.Д. Заболеваемость городского населения и нормативы лечебно-профилактической помощи. Москва: Медицина, 1967. 488 c.
Valeriu Pantea, dr. st. med., conf. cerc., Laboratorul de management in stiinta si sánátate publicá, ANSP, tel.: +373 22 574 701, e-mail: [email protected]
CZU: 314.424:616.1/.8(478)
evolutia mortalitatii premature prin bolile netransmisibile in republica moldova: studiu predictiv
Elena RAEVSCHI, Galina OBREJA, Olga PENINA,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Bolile netransmisibile determina mai multe decese decat toate celelalte cauze luate impreuna. Studiulpopulational longitudinal de estimare a mortalitatiipremature sub aspectulperspec-tivei de evolutie a fost efectuat conform metodologiei OMS, prin analiza probabilitatii neconditionate de deces printre persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 70 de ani. Rezultatele studiului au evidentiat o evolutie in descrestere aprobabilitatii neconditionate de decesprintrepersoanele cu varsta de 30-70 de aniprin bolile netransmisibile si maladia cardiovasculara, respectiv de la 35,3% pana la 30,3% si de la 19,3% pana la 15,2% pentru perioada 2007-2016. Evaluarea progresului pentru tintele nationale 2020 privind bolile netransmisibile a evidentiat o tendinta de crestere a probabilitatii decesului persoanelor de 30 de ani pana la varsta lor de 70 de ani pentru majoritatea regiunilor de dezvoltare din Republica Moldova. De asemenea, reducerea mortalitatii premature prin bolile cardiovasculare a fost constatata cu o tendinta evolutiva a ritmului mai mica (-1%), comparativ cu cea asteptata (-4,5%) pentru anul 2016 in raport cu anul 2013. In R. Moldova, probabilitatea neconditionata de deces in varsta cuprinsa intre 30 si 70 de ani prin bolile netransmisibile este una dintre cele mai inalte din lume. Intarzierea in realizarea tintelor nationale 2020 privind reducerea mortalitatii premature accentueaza necesitatea consolidarii continue a supravegherii sistematice a factorilor de risc ce o determina.
Cuvinte-cheie: boli netransmisibile, mortalitate prematura, Republica Moldova
Summary
Evolution of premature mortality from non-communicable diseases in the Republic of Moldova: predictive study
Non-communicable diseases cause more deaths than all other causes taken together. The longitudinal population study to estimate premature mortality followed the WHO methodology by analyzing the unconditional probability of dying between ages of 30 and 70 years. The results of the study proved a decreasing trend in the unconditional probability of dying between ages of 30 and 70 from non-communicable diseases and major cardiovascular disease, as follows from 35,3% to 30,3% and from 19,3% to 15,2% for the period 2007-2016. The assessment of progress towards achievements of the national targets 2020 for noncommunicable diseases highlighted increasing trend of the unconditional probability of death of persons aged 30 years until their age of 70 in most regions of
the Republic of Moldova. In addition, the reduction of premature mortality from cardiovascular diseases was found at a lower percentage change (-1%) compared with the expected (-4,5%) in 2016 vs. 2013 year. In the Republic of Moldova, the unconditional probability of dying between ages 30 and 70 from noncommunicable diseases is one of the highest in the world. The delay in achieving the 2020 national targets for reduction of premature mortality proves the need of continuous strengthening of the ongoing surveillance of the determining risk factors.
Keywords: non-communicable diseases, premature mortality, Republic of Moldova
Резюме
Динамика преждевременной смертности от неинфекционных заболеваний в Республике Молдова: прогнозное исследование
Неинфекционные заболевания вызывают больше смертей, чем все другие причины вместе взятые. Продольное популяционное исследование для оценки преждевременной смертности с точки зрения перспективы было проведено в соответствии с методологией ВОЗ путем анализа безусловной вероятности смерти в возрасте от 30 до 70 лет. Результаты исследования выявили тенденцию к снижению безусловной вероятности смерти среди людей в возрасте 30-70 лет от неинфекционных заболеваний и приоритетных сердечно-сосудистых заболеваний соответственно с 35,3% до 30,3% и с 19,3% до 15,2% за период 2007-2016 гг. Оценка прогресса по достижению национальных целевых показателей 2020 в отношении неинфекционных заболеваний выявила тенденцию к увеличению вероятности смерти людей в возрасте от 30 лет до достижения ими возраста 70 лет в большинстве регионов Республики Молдова. Также, сокращение преждевременной смертности от сердечнососудистых заболеваний было определено с более низким темпом (-1%) по сравнению с ожидаемым (-4,5%) в 2016 относительно 2013 года. В Р. Молдова безусловная вероятность смерти людей в возрасте от 30 до 70 лет от неинфекционных заболеваний является одной из самых высоких в мире. Отставание в достижении национальных целей 2020 года по снижению преждевременной смертности свидетельствует о необходимости постоянного усиления систематического надзора за факторами риска, которые их определяют.
Ключевые слова: неинфекционные заболевания, преждевременная смертность, Республика Молдова
Introducere
Organizatia Mondialá a Sánátátii (OMS) declaré cá la nivel global bolile netransmisibile sunt responsabile pentru mai multe decese decat toate celelalte cauze luate impreuná, avand un pronostic de crestere de la 38 milioane la 52 milioane de decese pentru perioada 2012-2030 [1]. Ponderea majorá a
deceselor (82%) cauzate de bolile netransmisibile le revine la patru maladii: boala cardiovascular (46,2%), cancerul (21,7%), bolile cronice respiratorii (10,7%) si diabetul (4%) [1]. Preventia si controlul bo-lilor cardiovasculare constituie una dintre conditiile-cheie pentru strategiile de preventie si control al bolilor netransmisibile, elaborate pentru perioadele recente. În Republica Moldova, bolile netransmisibile prioritare de asemenea demonstreazá o pondere majorá în structura mortalitátii generale, dupá cum urmeazá: boala cardiovasculará - 58%; tumorile maligne - 15,2%; bolile sistemului digestiv - 9,5%, maladiile respiratorii cronice - 2%; diabetul zaharat - 0,8% [2].
Conform statisticilor OMS, din cele 38 milioane de decese prin maladii netransmisibile, circa 42% au fost calificate ca decese premature, afectând populatia în cu vârsta de páná la 70 de ani. Totodatá, 48% de decese premature cauzate de bolile netransmisibile le revin tárilor cu venit redus sau mediu, iar 28% - tárilor dezvoltate. În plus, se mentioneazá cá o mare parte a deceselor premature sunt apriori evitabile. Decesele prin maladiile cardiovasculare au fost reduse simtitor în mai multe state cu venit înalt, datoritá politicilor guvernamentale contributive pentru adoptarea unui stil de viatá mai sánátos si promovárii unei asistente medicale echitabile. Aceasta a fost determinat ca imperativ major pentru schimbarea favorabilá, fiind necesar de sustinut si de accelerat în tárile dezvoltate si pornit cât mai repede în cele cu venit redus sau mediu [1].
Másurarea impactului fenomenului mortalitátii, centratá pe decesul prematur, prin abordarea sa ac-tualá se centreazá pe pierderile produse de decesele survenite, decât pe evenimentul propriu-zis al dece-sului. Aceasta oferá posibilitatea evaluárii sánátátii populatiei în contextul prelungirii vietii [3, 4]. Studiul impactului global al bolilor din 2010 (GBD-2010) a constatat pentru perioada 1990-2010 o evolutie în descrestere usoará pentru decesele prin bolile cardiovasculare, msotitá de o crestere de 17-28% pentru anii potentiali de viatá pierduti (APVP) prin boala ischemicá cardiacá si boala cerebrovasculará, în special accidentul cerebral vascular [5].
În Republica Moldova (2003-2015), mortalitatea prematurá prin boala cardiovasculará cuantificatá în APVP denotá o dinamicá în crestere de +10,7%, msotitá de particularitáti pe sexe, respectiv la bárbati se mregistreazá o evolutie în crestere de +9,8%, comparativ cu femeile (-7,2%) [3].
Decesul prematur este un criteriu de bazá în evaluarea impactului produs de bolile netransmisibile asupra populatiei. Probabilitatea neconditionatá de deces al persoanelor de 30 de ani înainte de
împlinirea vârstei de 70 de ani a fost stabilitä de Organizatia Mondialá a Sánátátii în calitate de indicator de monitorizare a progreselor privind reducerea relativá de 25% a mortalitátii premature prin bolile cardiovasculare, cancer, maladiile pulmonare cro-nice si diabet cátre anul 2025, denumit ca Obiectiv 25x25. Acesta oferá posibilitatea estimárii predictive pentru fiecare an de referintá a survenirii deceselor premature (sansa în %) la persoanele în vârstä de 30 de ani pentru urmátorii 40 de ani.
Scopul studiului efectuat a fost estimarea mortalitátii premature prin boli netransmisibile în Republica Moldova sub aspectul perspectivei de evolutie.
Material si metode
»
Studiul populational longitudinal de estimare a mortalitátii premature sub aspectul perspectivei de evolutie a fost efectuat prin analiza probabilitátii neconditionate de deces prin bolile netransmisibile si maladia cardiovasculará printre persoanele cu vâr-sta cuprinsá între 30 si 70 de ani pentru o perioadá de 10 ani (2007-2016).
Obiectul de studiu l-au constituit:
- Cazul de deces prin bolile cardiovasculare prioritare: I20-25; I60-69; I11 conform CIM-10 (versiunea 2016);
- Cazul de deces prin bolile netransmisibile: I00-I99; C00-C97; K00-K93; E84; G47.3; J40-J47; E10-E14 [6].
Drept sursá de informatie a servit Certificatul medical constatator al decesului nr. 106/e. Metoda de colectare a fost extragerea datelor, iar ca instrument de colectare a datelor a fost utilizat chestionarul standardizat în format Excel. Limitele studiului: datele folosite în cercetare nu includ raioanele de est ale Republicii Moldova.
Pentru determinarea probabilitátii neconditionate de deces din cauza bolilor netransmisibile printre persoanele cu vârsta cuprinsá între 30 si 70 de ani, a fost aplicatá metodologia de calcul aprobatá de OMS [1]. Aceasta cuprinde urmátoarele etape:
1. Calcularea ratelor de mortalitate în functie de vârstä pe cincinale, conform formulei (1):
ÍM=-
5 ff
fltíirarwí Maf cíe- ctoífi- caúsate tfe taíilr neiraitfroiii&ifff _CHpri nsg g-racÊ fofrre i^ársga jf e i wnfa 5_
■Yurcär fttaf pípwfff¡íf cupri-rw tf.vffcf-fafre vimfa x sí
(1)
2. Calcularea probabilitatii de deces pentru fiecare grup cincinal ( ¿q^) conform formulei (2):
= = :.= (2)
3. Calcularea probabilitatii neconditionate de deces prin bolile netransmisibile printre persoanele cu varsta de 30-70 de ani conform formulei (3):
= 1- n-L?:-:i-ri ) (3)
Determinarea probabilitatii neconditionate de deces prin bolile cardiovasculare printre persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 70 de ani a urmat aceeasi metodologie. Aplicarea indicatorului nominalizat a permis de a efectua, pentru fiecare an din perioada analizata (2007-2016), estimarea probabilitatii (%) de survenire a evenimentului fatal la persoanele in varsta de 30 de ani pentru urmatorii 40 de ani prin bolile netransmisibile si cele cardiovasculare.
Rezultate obtinute
Rezultatele studiului efectuat au determinat o descrestere a probabilitatii neconditionate de deces in varsta de 30-70 de ani prin bolile netransmisibile in perioada 2007-2016 atat pentru Republica Moldova, cat si pentru fiecare regiune de dezvoltare (RDD): Chisinau, Nord, Centru, Sud si UTA Gagauzia (tabelul 1).
Dinamica de un deceniu (2007-2016) a probabilitatii neconditionate de deces prin bolile netransmisibile printre persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si 70 de ani a inregistrat o amplitudine de variatie de la descrestere mai lenta (-3,6%) pentru RDD Centru pana la cea mai pronuntata (-10,1%) pentru UTA Gagauzia. Pentru toata perioada nomina-lizata, cea mai joasa probabilitate de deces prematur a fost inregistrata in Chisinau, si cea mai inalta - in RDD Centru. Odata cu evolutia in descrestere pentru perioada 2007-2016, in ultimii patru ani ai deceniului (2013-2016) se identifica o tendinta de crestere pentru toate regiunile, cu exceptia UTA Gagauzia (-1,2%). Necesitatea evaluarii anului 2013 este determinata de tintele nationale 2020 pentru preventia si contro-lul bolilor netransmisibile, conform recomandarilor OMS, care stabilesc o reducere cu 10% a mortalitatii premature prin BCV (cu o scadere anuala de 1,5%), cancer cu 7%, bolile digestive, bolile respiratorii cronice si diabetul cu 10%, in raport cu anul 2013 [7, 9, 10].
Se prevede a atinge aceste scopuri prin reducerea: cu 3% a prevalentei fumatorilor curenti, cu 5% a consumului nociv de alcool, cu 5% a prevalentei activitatii fizice insuficiente, cu 30% a mediei consumului de sare, cu 10% a prevalentei tensiunii arteriale ridicate, cu 5% a valorii medii a glucozei plasmatice ri-dicate, cu 15% a prevalentei glucozei sangvine ridicate la adulti si asigurare de „zero" crestere a obezitatii [7, 8]. Pe langa reducerea relativa a factorilor de
risc, se mentioneazá necesitatea asigurárii de cel putin 50% a acoperirii cu tratament medicamentos si consiliere a persoanelor din grupa de risc pentru prevenirea atacului de cord si a accidentului vascular cerebral, ínsotitá de asigurarea disponibilitátii si accesibilitátii paná la 80% a diagnosticárii de bazá si a medicamentelor esentiale pentru tratamentul bolilor netransmisibile majore ín institutiile private si cele publice din Republica Moldova [1, 7, 8, 11].
Analiza efectuatá ín raport cu anul de referintá (2013) privind monitorizarea si evaluarea progre-selor ín vederea reducerii mortalitátii premature la nivel national a demonstrat cá probabilitatea neconditionatá de deces la varsta cuprinsá íntre 30 si 70 de ani prin bolile cardiovasculare, pe regiunile de dezvoltare din Moldova, ínregistreazá tendinte de crestere mai putin accentuate, comparativ cu bolile netransmisibile. Aceasta se identificá numai pentru douá RDD: Chisináu (+0,43%) si Centru (+0,14%), celelalte pástreazá trendul ín descrestere, inclusiv pe Republica Moldova (tabelul 2).
Conform tintei nationale intermediare stabilite, pentru anul 2016 a fost preconizatá o reducere de (-4,5%) ín raport cu anul 2013 a probabilitátii neconditionate de deces la varsta de 30-70 de ani prin maladia cardiovasculará prioritará. Rezultatele studiului au identificat pentru 2016 ín raport cu 2013 o tendintá evolutivá a ritmului de descrestere mai micá (-1%) decat cea asteptatá (-4,5%). Tn plus, au fost identifícate directii diferite de evolutie ín timp pe sexe [12], cu o tendintá de crestere la bárbati (+2,1%) si o descrestere (-5,4%) la femei (v. figura).
Dinamica probabilitátii neconditionate de deces la o várstá cuprinsá íntre 30si 70 de ani, cu referire la tinta nationalá intermediará 2013-2016 (%) [12]
Discutii
La nivel global, OMS identificá o probabilitate neconditionatá de deces prin bolile netransmisibile de circa 19% printre persoanele cu varsta cuprinsá íntre 30 si 70 de ani. Tn functie de regiune, proba-
bilitatea variazá de la 15% ín America paná la 25% ín Asia de Sud-Est. OMS a remarcat discrepanta nivelului probabilitátii neconditionate de deces la varsta respectivá ín functie de tará: de la mai mult de 30% pentru tárile cu venit redus paná la mai putin de 10% pentru statele dezvoltate [1, 3]. Tn acest context, descresterea paná la 30,3% a probabilitátii neconditionate de deces la varsta de 30-70 de ani prin bolile netransmisibile identificatá, pentru pe-rioada 2007-2016, ín Republica Moldova, oricum rámane una dintre cele mai ínalte ín lume.
Tn tara noastrá, analiza ín raport cu anul 2013 identificá tendinte de crestere usoará a probabilitátii neconditionate de deces prin bolile netransmisibile printre persoanele cu varsta de 30-70 de ani pe RDD (exceptie fiind UTA Gágáuzia) si pe tará. Progrese-le intermediare (2013-2016) ín vederea realizárii obiectivului national 2020 de reducere a mortalitátii cardiovasculare premature constatá o íntarziere ín atingerea reducerii anuale planificate (2013-2016) a mortalitátii premature prin bolile cardiovasculare. Aceasta presupune un risc pentru realizarea tintelor nationale 2020 si, respectiv, pentru alinierea la tintele globale 2025 [7, 8, 11]. Tn acest context, evolutia de perspectivá a mortalitátii premature neconformá ce-lei planifícate este íngrijorátoare si necesitá atentie, pentru o schimbare favorabilá centratá pe tintele nationale stabilite.
Monitorizarea si evaluarea sistematicá atat sub aspectul retrospectiv, cat si sub aspectul de viitor a evenimentelor fatale survenite prin maladiile netransmisibile sunt incontestabile. Totodatá, este necesar de mentionat cá ratele de másurare a bolilor netransmisibile nu ajutá ín mod direct la initierea interventiilor prompte de sánátate publicá ín vede-rea reducerii fenomenului, din cauza duratei de timp asociate dezvoltárii bolii cronice, care este, de regulá, prea mare. Astfel, rezultatul este precedat de o expu-nere si ca urmare poate fi influentat prin intermediul ei. Aceasta impune axarea preventiei si a controlului bolilor netransmisibile pe monitorizarea reducerii factorilor de risc comportamentali (consumul nociv de alcool si tutun, alimentarea nesánátoasá, activita-tea fizicá insuficientá) si biologici (tensiunea arterialá ridicatá, hiperglicemia, hipercolesterolemia, excesul ponderal si obezitatea) [13-19]. Supravegherea sis-tematicá a factorilor de risc ín complex cu ratele de másurare a evenimentului pentru bolile netransmi-sibile (mortalitatea, morbiditatea etc.) oferá un plus de sigurantá pentru sporirea eficientei másurilor de preventie si de control [20, 21].
ConcIuzii
1. În Republiea Moldova, probabilitatea ne-conditionatá de deces prin bolile netransmisibile la vârste cuprinse Tntre 30 si 70 de ani constituie 30,3% si se calificá ca una din cele mai Tnalte Tn lume.
2. Tendintele evolutive Tn crestere a probabilitátii neconditionate de deces prin bolile netransmisibile printre persoanele de 30-70 de ani si progre-sele intermediare (2013-2016) Tn vederea realizárii obiectivului national 2020 de reducere a mortalitátii cardiovasculare premature sunt Tn Tntârziere privind diminuarea anualá planificatá. De aceea este necesa-rá consolidarea continuá a supravegherii sistematice
a factorilor de risc comportamentali si biologici, precum si monitorizarea ratelor de mäsurare a bolilor cronice. Analizele acestora, efectuate pe regiuni de dezvoltare, permit identificarea prioritätilor pentru interventii de corectie.
3. Abordarea populationalä cu privire la reduce-rea bolilor netransmisibile, inclusiv a celei cardiovasculare, implicä colaborarea intersectorialä, sustinutä de o lideritate puternicä din partea factorilor de decizie politicä, a specialistilor si a lucrätorilor din domeniul sänätätii. Monitorizarea interventiilor si evaluarea im-pactului acestora sunt esentiale pentru determinarea eficientei si eficacitätii deciziilor adoptate.
Tabelul 1
Probabiiitatea neconditionatà de deces printre persoaneie cu vârsta cuprinsà între 30 si 70 de ani prin boiiie netransmisibiie pe regiuniie de dezvoitare din R. Moidova (%)
Anul Regiune de Dezvoltare Republica Moldova Trend în functie de loc
Chisinäu Nord Centru Sud UTA Gägäuzia
2007 29,1 33,4 39,1 38,6 38,7 35,3 _.llli
2008 28,1 32,2 38,9 37,7 34,3 34,3
2009 28,1 32,2 40,2 38,1 35,6 34,8
2010 27,8 32,7 41,2 38,9 37,6 35,4
2011 24,9 30,2 34,8 35,6 33,6 31,5 ■ llll
2012 24,3 28,9 35,5 34,0 30,6 30,8
2013 23,5 28,3 33,3 31,7 29,8 29,3 -■llll
2014 23,7 28,0 34,6 34,0 31,7 30,1
2015 24,5 28,6 36,6 33,8 31,2 31,0
2016 23,8 28,5 35,6 33,2 28,6 30,3
Trend pe ani lui.. . lull..... HlL.i. llllh... lllll—.. lilla.-..
Diferenta 2007-2016, %
-5,3% -4,8% -3,6% -5,4% -10,1% -5,0%
Diferenta "2013-2016, %
+0,3% +0,3% +2,3% + 1,6% -1,2% + 1,0%
Notà. * - an de referintà pentru monitorizarea si evaiuarea progreseior privind reducerea mortaiitàtii premature ia nivei nationai.
Tabelul 2
Probabilitatea neconditionatà de deces printre persoanele cu vârsta cuprinsà între 30 si JO de ani prin bolile cardiovasculare, pe regiuni de dezvoltare din R. Moldova (%)
Anul Regiune de dezvoltare Republica Moldova Trend în functie de loc
Chisinau Nord Centru Sud UTA Gagauzia
2007 15,9 18,2 21,5 21,8 19,9 19,3
2008 15,1 17,1 21,2 20,7 18,0 18,4
2009 15,0 17,3 21,8 21,2 19,6 18,8 .III!
2010 14,8 17,5 22,1 21,5 19,1 19,0
2011 13,3 16,3 18,9 19,2 15,7 16,8 ■ II.I
2012 12,5 15,3 18,9 18,5 13,8 16,2
2013 12,2 14,6 17,9 17,1 13,8 15,4 -■II.■
2014 12,2 14,1 17,9 18,4 16,4 15,5 _.llii
2015 12,6 14,6 18,7 18,4 15,2 15,9
2016 12,6 14,1 18,1 16,5 12,1 15,2
Trend pe ani llll._____ lull_____ llll______ llll..... I1II...1. llll._____
Diferenta 2007-2016, %
-3,29% -4,04% -3,43% -5,34% -7,81% -4,13%
Diferenta *2013-2016, %
+0,43% -0,44% +0,14% -0,65% -1,63% -0,16%
Notà. * - an de referintà pentru monitorizarea si evaluarea progreselor privind reducerea mortalitàtii premature la nivel national.
Bibliografie
1. World Health Organization. Global status report on noncommunacable diseases 2014. Geneva, 2014. http://www.who.int/nmh/publications/ncd-status-report-2014/en/
2. Ocrotirea sänätätii populatiei ín República Moldova. In: Anuarul statistic al sistemului de sánátate din Moldova anul 2016. Chisinäu, 2017. 46 p. http://www. cnms.md
3. Raevschi E. Mortalitatea cardiovasculará prematura in Republica Moldova. Chisinäu: Elan Poligraf, 2017. 162 p.
4. Vlädescu C., Ciutan M., Mihäilä V. Rolul mäsurärii mortalitätii evitabile ín aprecierea stärii de sänätate a populatiei. In: Management in Sánátate, 2010, vol. XIV, pp. 5-11.
5. Lozano R. et al. Global and regional mortality from 235 causes of death for 20 age groups in 1990 and 2010: a systematic analysis for the Global burden of Disease study 2010. In: Lancet, 2012, nr. 380(9859), pp. 2095-2128.
6. WHO. International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems 10th Revision (ICD-10). WHO Version for: 2016. http://apps.who.int/classifica-tions/icd10/browse/2016/en#!/X
7. Hotärärea Parlamentului nr. 82 din 12 aprilie2012. Strategia nationalä de prevenire si control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020. In: Monitorul Oficial alRepubliciiMoldova, nr. 126-129 din 22.06.2012, art. 412. http://lex.justice.md/index.php?action=view&v iew=doc&lang=1&id=343682
6O
8. Hotararea Guvernului nr. 403 din 6 aprilie 2016. Planul national de actiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei nationale de prevenire si control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 100-105 din 15.04.2016, art. 464. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=d oc&lang=1&id=364230
9. Hotararea Guvernului nr. 300 din 24 aprilie 2014. Planul de actiuni pe anii 2014-2020 privind implementarea Programului national de prevenire si control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 104-109 din 06.05.2014, art. 327. http://lex.justice.md/index.php?action=view&v iew=doc&lang=1&id=352739
10. Hotararea Guvernului nr. 300 din 24 aprilie 2014. Programul national de prevenire si control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 104-109 din 06.05.2014, art. 327. http://lex. justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang = 1&id=352739
11. WHO. Global action plan for the prevention and control of noncommunicable diseases 2013-2020. Geneva,
2013. http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/943 84/1/9789241506236_eng.pdf
12. Raevschi E. Managementulsupravegherii factorilorde risc in reducerea mortalitatii cardiovasculare premature in Republica Moldova: tz. dr. hab. st. med., Chisinau, 2019. 279 p. http://www.cnaa.md/thesis/54631/
13. Hotararea Guvernului nr. 1000 din 23 august 2016. Programul national de promovare a sanatatii pentru anii 2016-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 277-287 din
26.08.2016, art. 1086. http://lex.justice.md/index.ph p?action=view&view=doc&lang=1&id=366387
14. Hotararea Guvernului nr.730 din 08 septembrie
2014. Programul national in domeniul alimentatiei si nutritiei pentru anii 2014-2020 si Planul de actiuni pentru anii 2014-2016 privind implementarea Programului national. In: Monitorul Oficial, nr. 270-274 din 12.09.2014, art. 779. http://lex.justice.md/index.php ?action=view&view=doc&lang=1&id=354645
15. Hotararea Guvernului nr. 360 din 06 iunie 2012. Programul national privind controlul alcoolului pe anii 20122020. In: Monitorul Oficial, nr. 120-125 din 15.06.2012, art. 419. http://lex.justice.md/md/343538/
16. Hotararea Guvernului nr. 1015 din 23 noiembrie 2017. Programul national privind controlul tutunului pentru anii 2017-2021. In: Monitorul Oficial, nr. 429-433 din
08.12.2017, art. 1153. http://lex.justice.md/index.ph p?action=view&view=doc&lang=1&id=373037
17. Hotararea Guvernului nr. 1032 din 20 decembrie 2013. Strategia nationala de sanatate publica pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 304-310 din 27.12.2013, art. 1139. http://lex.justice.md/index.ph p?action=view&view=doc&lang=1&id=350833
18. WHO. European Action Plan for Strengthening Public Health Capacities and Services. Copenhagen, 2012. http://www.euro.who.int/en/health-topics/Health-systems/public-health-services/publications/2012/ european-action-plan-for-strengthening-public-health-capacities-and-services
19. WHO. Prevalence of noncommunicable disease risk factors in the Republic of Moldova STEPS 2013. Regional office for Europe. Denmark, 2014. http://www.ms.gov. md/sites/default/files/prevalence_of_noncommuni-cable_disease_risk_factors_in_republic_of_moldo-va_steps_report_2013.pdf
20. Raevschi E., Ababii I., Obreja G. Suggestions on strengthening of noncommunicable diseases risk factors surveillance management in the Republic of Moldova. In: Acta Medica Transilvanica, Sibiu, Romania, 2017, vol. 22, nr. 4, pp. 1-4.
21. Raevschi E., Obreja G. Considerations on the development of functionality of noncommunicable diseases surveillance system in the Republic of Moldova. In: Moldovan Journal of Health Sciences, 2018, vol. 16(2), pp. 73-81.
Elena Raevschi, dr. hab. st. med., conf. univ., IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069233157,
e-mail: [email protected]
CZU: 614.253.3:616-082
potenjialul asistenjilor medicali ín asigurarea eficacitájiipracticii asistenjeimedicale primare
Natalia ZARBAILOV1, Liudmila BOLOGAN2, Vera LOGHIN2, Aliona SERBULENCO1, Mihail CIOCANU13,
1IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemifanu, 2Centrul de Educare Medicala Continua a Personalului Medical §i Farmaceutic cu Studii Medii, 3Institutul de Medicina Urgenta
Rezumat
Migraña cadrelor medícale a devenit un fenomen de amploare si a dus la exodul masiv al cadrelor medícale în Republica Moldova si la destabilizarea sistemului medical. La moment, deficitul de asistenfi medicali în centrele de sanatate nu este atât de evident si se presupune ca acestia au preluat unele funcfii ale medicului, chiar daca acest lucru nu este reglementat. Stu-diul realizat a avut drept scop identificarea disponibilitâfii si a competenpi lucratorilor medicali medii din asistenta medicala primara de a participa activ la tot spectrul de activitâfi atribuite echipei medicului de familie. Datele au fost colectate în cadrul instruirilor asistenfilor medicali de familie la Centrul de Edu-cafie Medicala Continua a Personalului Medical si Farmaceutic cu Studii Medii. Asistenfii medicali cu pregatire în domeniul medicinei de familie, conform opiniei exprimate degrupul inclus în studiu, au un potential nejustificat de competence si abili-tâfi pentru asigurarea eficacitâfii practicii asistenpi medicale primare. Tabloul general arata ca asistentii medicali poseda suficiente competente pentru asigurarea primului contact cu pacientul, îngrijiri medicale durabile, prestarea serviciilor medicale complexe, coordonate, îngrijiri centrate pe familie si orientate spre comunitate., Totodata, studiul efectuat a permis identificarea domeniilor de activitate în care opiniile cu privire la competencepotenfiale ale asistenfilor medicali nu sunt certe.
