CC BY
25CZU: 616-001:656.1 unele aspecte ale traumatismelor rutiere
In randul populatiei adulte
din municipiul chisinau
Svetlana COCIU,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Traumatismele cauzate prin accidentele rutiere reprezinta o problema majora de sanatate publica. Anual in lume isi pierd viata in jur de 1,3 milioane de oameni si pana la 50 milioane sunt traumatizati, avand consecinte grave pentru sanatate. Au fost cercetate datele statistice oficiale, furnizate de Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, Inspectoratul General de Politie si Biroul National de Statistica. Leziunile traumatice, otravirile si alte consecinte ale cauzelor externe ocupa locul VI in prevalenta morbiditatii generale a populatiei mun. Chisinau. In dinamica accidentelor rutiere, inperioada studiata atestam o usoara tendinta de crestere a numarului total de accidente soldate cu victime (+18,52%), in dinamica fiind si numarul total al persoanelor traumatizate in urma producerii accidentelor de circulatie (+10,95%). Cele mai multe accidente rutiere s-au produs in sectorul Botanica, inregistrate in luna octombrie; indeosebi in ziua de vineri, majoritatea accidentelor fiind produse intre orele 12.00 si 20.00. Putem concluziona ca exista o nevoie stringenta de a lua in continuare masuri de prevenire a traumatismelor rutiere si de a fortifica eforturile multidisciplinare ale tuturor actorilor din diferite organisme si structuri competente.
Cuvinte-cheie: leziuni traumatice, accidente rutiere, siguranta rutiera
Summary
Road traffic injuries among adult population in the Chisi-nau municipality
Road traffic injuries are a major public health problem. Every year, around 1,3 million people die in road accidents, and up to 50 million people are traumatized with serious health consequences. According to WHO data, nearly 3,500 people die because of road accidents every day. Tens of millions of people are injured or disabled each year. The data were studied and analyzed from the official statistical reports of the National Agency for Public Health, Police General Inspectorate for a period of 10-year among adult population in Chisinau Municipal through mixed methods: descriptive analysis, epidemiological and statistical methods. Traumatic injuries, poisoning and other consequences of external causes occupy the 6th place in the general prevalence of Chisinau population. In the dynamics of road accidents, during the studied period we attest a slight tendency of increase in the total number of accidents with victims (+18,52%), in dynamic being also the total number of traumatized persons as a result of traffic accidents
(+10,95%). Distribution of the road accidents, by municipality district, shows that most of the road accidents occurred in the Botanica district, October month and Friday being with the high's incidence; most accidents occurred between 12.00 and 20.00. In conclusion, there is a strong need for developing further prevention actions for decreasing the number of road injury and to strengthen the multidisciplinary efforts of all actors in different competent bodies and structures.
Keywords: injury, road accidents, road safety Резюме
Особенности дорожно-транспортных травм среди взрослого населения муниципия Kuшинэу
Дорожно-транспортные происшествия являются серьезной проблемой общественного здравоохранения. Ежегодно около 1,3 миллиона человек погибают, а до 50 миллионов человек получают травмы с серьезными последствиями для здоровья. Данные были изучены и проанализированы по официальным статистическим отчетам, предоставленным Национальным агентством общественного здравоохранения и Главной инспекцией полиции относительно к взрослому населению в Кишиневе в течение 10 лет, комбинированными методами: описательный анализ, эпидемиологические и статистические методы. Травматические поражения, отравления и другие последствия внешних причин занимают 6-е место в общей распространенности заболеваемости кишиневского населения. В динамике дорожно-транспортных происшествий в течение исследуемого периода наблюдается небольшая тенденция к увеличению общего количества несчастных случаев пострадавших (+18,52%), причем динамикой является общее количество травмированных лиц в результате дорожно-транспортных происшествий (+10,95%). Большинство несчастных случаев в результате дорожно-транспортных происшествий зарегистрированы в секторе Ботаника, которые произошли в октябре месяце, чаще всего в пятницы, именно между 12.00 и 20.00 часами. Можем заключить, что существует настоятельная необходимость в дальнейшей разработке мер по предотвращению дорожно-транспортных травм и укреплению междисциплинарных усилий всех участников различных компетентных органов и структур.
Ключевые слова: травмы, дорожно-транспортные происшествия, безопасность дорожного движения
Introducere
Traumatismul rutier este o problema de sanatate publica cu o raspandire mondiala. Anual, in urma traumelor cauzate de trafic, la nivel global decedeaza mai mult de 1,3 milioane de oameni si 20-50 milioane se aleg cu traumatisme fara deces. Traumatismul rutier este cauza de baza a mortalitatii tinerilor in varsta de 15-29 de ani, se plaseaza pe locul noua dupa principalele cauze de deces si, conform
prognozelor, va ocupa locul cinci cätre anul 2030 [15]. Aceastä problemä de sänätate publicä are o räspändire largä gratie sechelelor sociale si economice care pot influenta dezvoltarea si stabilitatea tärilor. Impactul negativ social si economic pentru persoanele afectate si familiile , precum si pentru tarä este foarte mare [1, 4, 11, 17]. Despre seriozitatea acestei probleme ne vorbeste si faptul cä la 19-20 noiembrie 2009, la Moscova, Guvernul Federatiei Ruse a organizat la nivel mondial prima Conferintä Ministerialä privind Siguranta Rutierä, la care a fost adoptatä Declaratia de la Moscova, care a propus Adunärii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite sä declare anii 2011-2020 Deceniu de actiune pentru siguranta rutierá [7, 9].
În martie 2010, Adunarea Generalä a Organizatiei Natiunilor Unite a proclamat perioada 2011-2020 Deceniul de actiune al ONU pentru siguranta rutierá, în scopul de a stabiliza si a reduce nivelul progno-zat al mortalitätii cauzate de accidentele rutiere. În conformitate cu acest document, Guvernul Republicii Moldova a elaborat Strategia Nationalá pentru Sigurantá Rutierá 2011-2020, care este un document de politici coerente si unitare în sfera sigurantei rutiere, pe termen lung, care a apärut ca urmare a rezultatelor nesatisfäcätoare ale politicilor existente în domeniu [14, 15, 17, 18]. Aceasta a fost pusä în aplicare de institutiile cu atributii în domeniu, organele de specialitate ale administratiei publice centrale nmpreunä cu reprezentantii autoritätilor administratiei publice locale.
Accentuarea problemei cresterii traumatismului ne-a determinat sä evaluäm nivelul de räspändire si de distributie a traumatismului rutier atät în mun. Chisinäu, cät si în întreaga tarä.
Scopul urmärit este studierea si evaluarea nivelului de räspändire si de distributie a traumelor cauzate de accidentele rutiere în rändul populatiei adulte din mun. Chisinäu.
Materiale si metode
t
Cercetarea a inclus analiza aspectelor actuale ale morbiditätii populatiei adulte prin traume cauzate de accidente rutiere în mun. Chisinäu si elaborare mäsurilor de prevenire a acestora. Studiul a fost realizat prin analiza si evaluarea indicatorilor privind starea de sänätate a populatiei din mun. Chisinäu si a factorilor care o determinä pentru perioada 2004-2013. Au fost cercetate datele statistice oficiale, furnizate de Directia management date în sänätate din cadrul Agentiei Nationale pentru Sänätate Publicä, Inspectoratul General de Politie si Biroul National de Statisticä.
Studiul a cuprins trei etape. În prima etapä au fost cercetate sursele bibliografice la temä. Literatura de specialitate ne-a dat un imbold sä studiem mai aprofundat traumele rutiere. Etapa a doua a constat în studiul retrospectiv descriptiv pentru o perioadä de 10 ani (2007-2016) a datelor privind populatia adultä din mun. Chisinäu. În etapa a treia - de pre-lucrare si descriere a indicatorilor obtinuti - au fost utilizate metode de cercetare mixte, care au inclus analiza descriptivä, metoda epidemiologicä, sta-tisticä (ratele de calcul, proportiile, valorile medii), analiza comparativä în functie de diferite criterii de evaluare.
Rezultate obtinute
Problema traumatismului rutier a fost studiatä în Republica Moldova de mai multi cercetätori si oameni de stiintä, fiind vizatä în mai multe documente si norme legislative. Aspecte ale traumatismului au fost mentionate în Politica Nationalä de Sänätate, printre obiectivele specifice ale cäreia se regäsesc: promovarea sänätätii si prevenirea ma-ladiilor; asigurarea unui început sänätos în viatä; mentinerea sänätätii tinerei generatii; crearea unui mediu ambiant sänätos si sigur; garantarea vietii färä violentä si traume; obtinerea noilor performante în sistemul de ocrotire a sänätätii. Prevenirea leziunilor traumatice este unul dintre domeniile de suprave-ghere de stat a sänätätii publice, principalele directii fiind mentionate în Legea privind supravegherea de stat a sánátátii publice nr. 10-XVI din 03.02.2009. În Strategia de siguranta rutierá din Republica Moldova 2011-2020 (aprobatä prin Hotärärea Guvernului nr. 1214 din 27.12.2010), în cadrul Decadei actiunilor în domeniul sigurantei rutiere, Republica Moldova îsi asumä responsabilitatea îndeplinirii obiectivului de a reduce cu 50% numärul accidentelor pänä în anul 2020, sustinänd Viziunea Zero Progresivá - de la viziune la strategie. Strategia are la bazä informatiile furnizate de studiul de evaluare al Bäncii Mondiale si Organizatiei Mondiale a Sänätätii din 2008, lansat în cadrul Raportului mondial privind starea globalá asu-pra sigurantei rutiere la 15 iunie 2009 la New York.
Datele cercetärii si analiza indicatorilor de prevalentä generalä a populatiei mun. Chisinäu a scos în evidentä cä cele mai multe cazuri de nmbolnä-viri revin sistemului respirator (2053,6 cazuri la 10.000 locuitori), pe locul II se plaseazä bolile sistemului circulator (1706,95 / 10.000), pe locul III - maladiile sistemului digestiv (933,6 / 10.000), pe locul IV -bolile endocrine, de nutritie si metabolism (916,6 / 10.000), pe locul V - maladiile aparatului genitourinar (814,9 / 10.000) si pe locul VI - leziunile traumatice, oträvirile si alte consecinte ale cauzelor externe (739,4 / 10.000), urmate de celelalte boli.
Dátele statistice ale morbiditátii prin leziuni traumatice, otráviri si alte consecinte ale cauzelor externe din ultimii 10 ani in mun. Chisináu denotá o variarte nesemnificativá, cu o tendintá de micsorare cátre ultimul an. Am observat in randul adultilor din mun. Chisináu o tendintá de crestere a lor paná la 1281%000 cazuri in 2010, micsorandu-se apoi paná la 672,5% cazuri in 2012 (figura 1).
Figura 1. Dinamica prevalentei leziunilor traumatice, a otrâvirilor si a altor consecinte ale cauzelor externe în mun. Chisináu, 2007-2016 (la 10.000 loc.)
Valorile incidentei prin traume si otráviri in-dicâ cifre crescute începând cu anul 2007 páná în 2010, dupá care urmeazá o tendintá de scádere cu valori neînsemnate. Valorile medii aratá o crestere a numárului de cazuri de la 9103,6%000 înregistrate în 2007 páná la 15.313,9%000 în 2010 (când se înregis-treazá cele mai multe cazuri), dupá care urmeazá o scádere bruscá a lor páná la 7125,1%000 în 2016. În rândul adultilor, incidenta prin traume si otráviri demonstreazá o majorare continuá a numárului de cazuri începând cu 2007 (7702,2%000) páná în 2010 (12.627,6%000), urmând apoi o scádere semnificativá pâná la 5130,4% în 2012 (figura 2).
Figura 2. Dinamica morbiditátii (incidenta) prin traume si otrâviri în mun. Chisináu, anii 2007-2016 (la 100.000 loc.)
În mun. Chisináu se constatá o crestere pro-gresivá a cazurilor de morbiditate prin traume de la 9022,2%000 înregistrate în 2007 pâná la 15227,9%000 în 2010, dupá care a urmat o scádere a acestora pâná la 7042,8%000 cazuri în 2016. Valori maxime au fost înregistrate în 2010 cu 28.272%000 cazuri, iar minime - în 2012 cu 14.648,9% (figura 3).
- Adulti;
2016; 5046,9
Figura 3. Dinamica morbiditátii prin traume in mun. Chisináu, 2007-2016 (la 100.000 loc.)
Observám o usoará tendintá de micsorare a numárului total de accidente soldate cu decese, in mun. Chisináu, de la 1,2 cazuri la 10.000 loc. la 0,7 cazuri. ín scádere este si numárul total al persoane-lor traumatizate in urma producerii accidentelor de circulatie: de la 18,3 cazuri la 10.000 loc. paná la 17,1 cazuri (figura 4).
Figura 4. Dinamica accidentelor rutiere in mun. Chisináu si in R. Moldova, anii 2009-2016 (la 10.000 locuitori)
Analiza accidentelor rutiere repartizate pe sectoarele municipiului denotá cá cele mai multe accidente s-au produs in sectorul Botanica, aici in-registrandu-se 326 de accidente in care 365 de per-soane s-au ales cu diferite leziuni corporale. Numárul accidentelor este semnificativ si in sectorul Rascani, fiind inregistrate 18 decese (v. tabelul).
ín mun. Chisináu, cea mai frecventá cauzá a pro-ducerii accidentelor este neacordarea prioritátii altor vehicule, aceasta inregistrandu-se in 289 de cazuri soldate cu 3 persoane decedate si 413 traumatizate. Viteza neadecvatá situatiei rutiere a rápit viata a 26 de persoane. Studiind categoriile accidentelor de circulatie, constatám cá numárul ciocnirilor dintre automobile diferá putin de cel al tamponárilor de pieton, ceea ce confirmá faptul ca sunt expusi pe-ricolului de a fi implicati in accidente egalá másurá atat soferii, cat si pietonii. Astfel, au fost inregistrate:
tamponäri de pieton - 43,56%, tamponäri de bici-clist - 1,52%, ciocniri de vehicule - 50,44%, cäderea pasagerului - 4,48%.
Repartizarea accidentelor rutiere conform sectoarelor mu-nicipiului Chisinàu
2016 2017 Dinamica, %
Sectorul Accidente Decese Traumatizati Accidente Decese Traumatizati Accidente Decese Traumatizati
Botanica 240 14 282 326 17 365 35,83 21,43 29,43
Buiucani 234 11 301 275 13 325 17,52 18,18 7,97
Centru 237 8 273 277 11 294 16,88 37,5 7,69
Ciocana 174 11 213 190 8 230 9,2 -27,27 7,98
Râscani 281 13 337 314 18 346 11,74 38,46 2,67
Total mun. Chisinäu 1166 57 1406 1382 67 1560 18,52 17,54 10,95
Analizand accidéntele rutiere dupá lunile anului, se relevá faptul cá cele mai multe accidente s-au produs in luna octombrie, cand s-au inregistrat 145 de cazuri. Numárul de decese este semnificativ pentru lunile mai si septembrie, fiind inregistrate a cate 8 cazuri.
Cele mai multe accidente rutiere s-au produs in zilele de vineri - 237 accidente soldate cu 258 de persoane traumatizate. Numárul de decese de ase-menea este mai semnificativ in zilele de vineri (19).
Cele mai multe accidente s-au produs intre orele 12.00 si 20.00 cu 415 cazuri soldate cu 28 decese si 770 de persoane traumatizate, iar cele mai multe decese s-au produs intre orele 18.00 si 6.00, fiind inregistrate 45 de cazuri.
Transportul public rámane o problemá actualá pe parcursul anului 2017, constatandu-se produce-rea a 51 de accidente rutiere, comparativ cu 39 in perioada analogicá a anului precedent. ín 2017 au avut loc 45 de accidente provocate de conducátorii taximetrelor, in comparatie cu 56 inregistrate in 2016.
ín perioada studiatá s-au produs si accidente soldate cu pagube materiale. Cele mai frecvente cau-ze au fost: neacordarea prioritátii altor autovehicule, neasigurarea la schimbarea benzii sau a directiei de
mers, virajul incorect, nerespectarea distantei dintre vehicule si viteza neadecvatä vizibilitätii, conditiilor, situatiei rutiere.
Este de mentionat cä printre principalii factori care conditioneazä producerea accidentelor rutiere se regäsesc: organizarea insuficientä a activitätilor în domeniul transportului de cälätori, sistematizarea incorectä a circulatiei rutiere si iresponsabilitatea participantilor la trafic.
Discutii
Sänätatea populatiei este unul dintre cei mai important indici ai dezvoltärii social-economice a statului, dupä cum mentioneazä si multi cercetätori [4, 5, 6, 8, 10, 12, 13]. În toate studiile analizate se sustine cä profilaxia traumelor urmäreste scopul de a exclude accidentele rutiere si a preîntâmpina traumatismul. Gh. Ciobanu raporteazä în studiul säu cä incidenta populatiei Republicii Moldova prin traumatisme mregistreazä un nivel stabil înalt în ultimii cinci ani, constituind 12,5% din incidenta generalä a populatiei, inclusiv 8,4% din incidenta generalä a copiilor cu vârsta de 0-14 ani si 15% din incidenta generalä a adultilor [2]. Rezultatele cercetärii curente confirmä datele anterioare, conform cärora morbidi-tatea prin traumatisme în Moldova este influentatä de ascendenta factorilor de mediu si a accidentelor de circulatie [1].
Etco C. si Morosanu M., studiind traumatismul în rândurile populatiei R. Moldova pe parcursul ani-lor 2007-2012, au ajuns la concluzia cä incidenta si prevalenta prin traume în tara noasträ se mentin la un nivel înalt, fapt ce demonstreazä cä traumatismul are un impact medical negativ, cu consecinte sociale si economice majore [4]. Rezultatele altei cercetäri demonstreazä cä traumatismul cel mai frecvent survine din cauza accidentelor de circulatie si a factorilor uzuali, cu o pondere majorä la bärbati, a mediului urban, a vârstei de 31-40 de ani [11]. Analiza si evaluarea comportamentelor, a stilului de viatä si a sänätätii pacientilor traumatizati serveste drept bazä pentru determinarea necesitätilor de servicii de sänätate în functie de aceste criterii [6].
Datele furnizate de Directia politiei rutiere pentru 2012-2014 demonstreazä cä în pofida dinamicii lente de scädere a traumatismului în Republica Moldova, nivelul lui depäseste cu mult media aceluiasi indicator din alte täri europene. Cele mai multe accidente rutiere au avut loc în lunile august, septembrie, octombrie si noiembrie. În anul 2014, cel mai afectat traseu din Chisinäu a fost bd. Dacia (sect. Botanica). Aceste date sunt reconfirmate prin prezenta cerceta-re, fapt ce denotä mcä o data seriozitatea problemei si necesitatea conlucrärii intersectoriale.
Concluzii
1. Indicii Înalti ai morbiditátii populatiei adulte prin leziuni În Republica Moldova reprezintá o problemá majorá pentru sistemul de sánátate pu-blicá, fiind un argument stiintific puternic ce trebuie studiat În detaliu, cu elaborarea interventiilor de prevenire.
2. Dinamica accidentelor rutiere pentru perioa-da studiatá a scos În evidentá o usoará tendintá de crestere a numárului lor si al persoanelor traumatizate În urma producerii accidentelor de circulatie.
3. Analiza accidentelor rutiere, repartizate pe sectoarele municipiului, denotá cá cele mai multe s-au produs În sectorul Botanica, iar numárul de decese este mai semnificativ În sectorul Râscani.
4. Existá o nevoie stringentá de a dezvolta În continuare actiuni de prevenire a traumatismelor rutiere si de a fortifica eforturile multidisciplinare ale tuturor actorilor din diferite organisme si structuri competente.
5. Având În vedere dificultátile Întâmpinate la colectarea datelor, se impune crearea unei baze de date performante la nivel national, care sá genereze rapoarte complexe pentru cercetare si viitoarele strategii de sigurantá rutierá.
Bibliografie
1. Ciobanu G. Morbiditatea populatiei Republicii Moldova prin urgente traumatologice: actualitáti si tendinte. In: CurierulMedical, 2005, nr. 3[285), p. 27.
2. Ciobanu G. Traumatismele prin accidente rutiere în Republica Moldova si másurile de interventie pentru diminuarea consecinteloracestora. 2011. 25 p.
3. Cociu S., Cebanu S., Palanciuc M. Injuries morbidity and mortality in the Republic of Moldova. In: Abstract book: Conference "Contemporary Issues in Preventive Medicine", Erevan, Armenia, 21-23 May, 2018. ISBN 978-9939-65-204-7.
4. Etco C., Morosanu M. Traumatismul - problemá medico-socialá majorá pentru Republica Moldova. In: Sánátate Publicá, Economie si Management în Mediciná, 2014, nr. 2[53), pp. 21-24.
5. Baciu Gh., Bondari Gh. Referitor la traumele rutiere cu consecinte letale. In: Anale Stiintifice. Vol. I:Probleme Medico-Biologice, Farmaceutice, de Sánátate Publicá si Management, editia IV, Chisináu, 2003, p. 199.
6. Glavan A., Gornea F. Politraumatismul În structura generalá a traumatismelor În Republica Moldova. In: Sánátate Publicá, Economie si Management în Mediciná, 2012, nr. 3[42), pp. 61-63.
7. Global status report on road safety: time for action. Geneva, World Health Organization. who.int/vio-lence_injury_prevention/road_safety_ status/2009
8. Lvovsky E., Lvovsky N. Mortalitatea populatiei În Europa. In: Sánátate Publicá, Economie si Management în Mediciná, 2013, nr. 2[47), pp. 36-50.
9. Hotárârea de Guvern nr. 1214, 2010. In: Monitorul Oficial al R. Moldova. http://lex.justice.md/viewdocp hp?action=view&view=doc&id=337883&lang=1
10. Palanciuc M., Cobâleanu Z., Plopa M. s.a. Mortalitatea prin maladiile prioritare netransmisibile în populatia Republicii Moldova. In: Sânâtate Publica, Economie si Management în Medicinâ, 2013, nr. 3(48), pp. 62-65.
11. Palanciuc M., Cemîrtan V. Epidemiologia traumatismelor rutiere în Republica Moldova. In: Sânâtate Publicâ, Economie si Management în Medicinâ, 2015, nr. 3(60), pp. 39-41.
12. Palanciuc M., Plopa M. Influenta mortalitâtii populatiei asupra situatiei demografice din Republica Moldova. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiinte Medicale, 2012, nr. 1(33), pp. 109-111.
13. Politica Nationalâ de Sânâtate. Hotârârea Guvernului nr. 886 din 6 august 2007. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 127-130/931 din 17 august 2007.
14. Safety Road. http://www.who.int/gho/road_safety/ mortality/en/
15. Strategia Nationalâ de Sânâtate Publicâ pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 304-310 din 27.12.2013. http://lex.justice.md/index.php7action =view&view=doc&id=350833
16. Vacula I., Cociu S., Cazacu-Stratu A. The attitude ofyoung people towards the risk and motivation of the utilisation of seat belt. In: Abstract book: The 3rd International Conference on Non-Communicable Diseases "Health risk factors and prevention of injures and diseases", Chisinau, Republic of Moldova, 5th-7th June, 2019.
17. WHO. Violence injury prevention. 2015. http://www. who.int/violence_injury_prevention/publications/ road_traffic.
18. WHO. Global status report on road safety: time for action. www.who.int/violence_injury_prevention/ road_safety_status/2009.
Svetlana Cociu, Catedra de igienâ, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 079292467,
e-mail: [email protected]
CZU: 614.876(478)
evolutia cercetärii expunerii populatiei la radiatii ionizante naturale ín republica moldova
Liuba CORETCHI, Ion BAHNAREL, Vasile BALANEL, Alexandra COJOCARI, Angela CAPATINA, Mariana GINCU,
Agentia Nationalä pentru Sänätate Publica
Rezumat
In lucrare sunt prezentate rezultatele principale in domeniul monitoringului surselor de radiatii ionizante naturale, inclusiv radonul, pe teritoriul Republicii Moldova: in locuinte si alte edificii social-culturale, in sol si in apele subterane si de suprafatä. Datele demonstreazä cä in circa 40% din aerul interior din localitätile investigate, concentratia radonului depäsea
