CC BY
212. Jill M. Ferdinands, Lauren E.W. Olsho, Anna A. Agan, et al. Effectiveness of Influenza Vaccine Against Life-threatening RT-PCR-confirmed Influenza Illness in US Children, 2010-2012. In: The Journal of Infectious Diseases, 2014, nr. 210(5), pp. 674-683. https://doi. org/10.1093/infdis/jiu185
3. Nichol K.L., D'Heilly S.J., Greenberg M.E., Ehlinger E. Burden of influenza-like illness and effectiveness of influenza vaccination among working adults aged 50-64 years. In: Clin. Infect. Dis., 2009, nr. 48(3), pp. 292-298. doi: 10.1086/595842. PubMed PMID: 19115970.
4. Thompson W.W., Weintraub E., Dhankhar P., et al. Estimates of US influenza-associated deaths made using four different methods. In: Influenza Other Respir. Viruses, 2009, nr. 3(1), pp. 37-49. doi: 10.1111/ j.1750-2659.2009.00073.x. PubMed PMID: 19453440; PubMed Central PMCID:
5. Vaccines against influenza WHO position paper. November 2012. In: Wkly Epidemiol. Rec., 2012, nr. 87(47), pp. 461-476. PubMed PMID: 23210147.
Alina Druc, doctorandâ, Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publicâ, tel.: 022737322; 069265024, e-mail: [email protected]
CZU: 616.34-008.314.4-036.11-036.22(478)
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE IZBUCNIRILOR CU BOLI DIAREICE ACUTE iN REPUBLICA MOLDOVA
Nadejda GAFIN1, Aliona NASTAS1, Ion BIRCÄ2,\Adrian COTELEA1, Vasile SOFRONIE1,
'IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie
Nicolae Testemitanu, 2Agentia Nationala pentru Sänätate Publica
Rezumat
In articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) in Republica Moldova in anii 2014-2018. In aceastä perioadä au avut loc 136 de izbucniri, media fiind de 27,2 izbucniri pe an. Numärul total de izbucniri a fost mai mare in raioane, comparativ cu municipiile, media fiind de 18,2 si, respectiv, 9. S-a stabilit cä zona de Centru a tärii este mai afectatä prin izbucniri cu boli diareice acute fatä de alte zone, factorii de risc inalt sunt institutiile de odihnä pentru copii. Sezonalitatea izbucnirilor cu BDA: se evidentiazä in timpul cald al anului, incepand cu 01-05 iunie si terminandu-se la 10-15 octombrie, cu durata de 135-140 de zile. Lunile cu risc major de aparitie a izbucnirilor cu BDA sunt iulie, august si septembrie.
Cuvinte-cheie: boalä diareicä acutä, izbucniri, situatie epide-miologicä, sezonalitate, risc sporit, persoane infectate
Summary
Epidemiological aspects of outbreaks of acute diarrheal diseases in the Republic of Moldova
The study presents some epidemiological aspects of outbreaks of acute diarrheal diseases in the Republic of Moldova during the years 2014-2018. During this period there were 136 outbreaks, the average of 27,2 outbreaks per year. The total number of outbreaks were higher in outlying districts compared to urban areas, the average of 18,2 and 9 outbreaks respectively. It has been established that the central part of the country is more affected by outbreaks of acute diarrheal diseases than other areas, the high risk of outbreaks are chil-drens recreational facilities, the seasonality of outbreaks of the acute diarrheal disease is manifested during the hot period of the year from 1st to 5th of June and ends on 10th to 15th of October, with a duration of 135-140 days. The major risk of outbreaks with the acute diarrheal disease is in July, August and September.
Keywords: acute diarrheal disease, outbreaks, epidemiological situation, seasonality, high risk, infected persons
Резюме
Эпидемиологические аспекты вспышек острых кишечных заболеваний в Республике Молдова
В статье представлены некоторые эпидемиологические аспекты вспышек острых кишечных заболеваний (ОКЗ) в Республике Молдова в 2014-2018 гг. За этот период было 136 вспышек, в среднем 27,2 вспышек в год. Общее количество вспышек было выше в районах чем в муниципиях, в среднем 18,2 и 9 соответственно. Установлено, что центральная часть страны в большей степени подвержена вспышкам острых кишечных заболеваний, чем другие зоны, высокий риск вспышек - детские оздоровительные учреждения. Сезонность вспышек с ОКЗ отмечается в теплое время года, начинается 1-5 июня и заканчивается 10-15октября, продолжительностью 135-140 дней. Месяцы с повышенным риском возникновения вспышек с ОКЗ - это июль, август и сентябрь.
Ключевые слова: острые кишечные заболевания, вспышки, эпидемиологическая ситуация, сезонность, повышенный риск, инфицированные лица
Introducere
Bolile diareice acute (BDA) reprezinta o problema majora de sanatate publica intalnita cu incidenta inalta in tarile in curs de dezvoltare, este una din cele mai comune boli infectioase din lume. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si UNICEF, situatia a fost estimata de la 3 la 5 miliarde de cazuri cu boala diareica acuta la nivel global pe an, apro-ximativ 1,9 milioane de copii cu varsta pana la 5 ani fac BDA, in special in tarile in curs de dezvoltare si circa 5000 de copii decedeaza in fiecare zi, cauza fiind deshidratarea, care rezulta din pierderea de lichid si de electroliti in scaunele diareice. Aceasta grupa de
maladii este o problemá de sánátate publica atat prin frecventá inaltá, cat si prin manifestárile clinice grave [1].
Avand o mare diversitate de germeni pato-geni indiferent cárei clase apartin, BDA au o largá ráspandire, deseori manifestandu-se sub formá de izbucniri [2]. ín anul 2014 a fost inregistratá o izbucnire epidemicá cu BDA in unitatea de sánátate publicá din Palitana, India. Au fost expuse riscului 6200 de persoane si au fost raportate 390 cazuri de imbolnáviri. Dintre acestea, grupa de varstá 21-30 de ani a fost mai afectatá in comparatie cu altele. Rata de morbiditate a fost mai mare printre populatia masculiná (85,61%), comparativ cu cea femininá (40,99%). ín urma studiilor fácute de Colegiul medical guvernamental Bhavnagar, s-a demonstrat prezenta agentului etiologic Escherichia coli in apa consumatá de populatie [3].
ín anul 2015, conform National Notifiable Diseases Surveillance System (NNDSS), in China au fost declarate 753 de cazuri de BDA, morbiditatea fiind de 3,29%, iar 85,26% din cazurile raportate au fost inregistrate in primele zile. Agentul etiologic fiind Norovirusul, analiza filogeneticá a demonstrat cá acesta apartinea genotipului GII.17 si modalitatea de transmitere a fost presupusá ca fiind de la persoaná la persoaná sau aerogená [4].
ín anul 2017 s-a inregistrat o izbucnire cu BDA in SUA, agentul cauzal fiind Salmonella, in urma exportului de pepene galben (Maradol Papaya) din Mexic. Astfel, s-au inregistrat infectii cu salmonele la persoane incepand cu varsta de 1 an si sfarsind cu 89 de ani, 45% au fost spitalizate si s-a inregistrat un deces. ín perioada 19 iulie - 7 august, in SUA exact aceeasi cauzá a afectat populatia cu varsta paná la 82 de ani, 50% fiind spitalizati, fárá cazuri de deces. ín Mexic, tot din aceastá cauzá, 57% din bolnavi au fost spitalizati, cu inregistrarea unui deces [5].
ín 2018, in tárile din Peninsula Arabá (Yemen) si de pe continentul african, in state precum Nigeria, Zimbabwe, Algeria si Ghana, a fost inregistratá o izbucnire cu holerá cauzatá de ingestia apei contaminate. ín octombrie 2018, OMS avertizeazá cá aceastá izbucnire, cu circa 10.000 de cazuri suspecte raportate in fiecare sáptámaná, reprezenta dublul ratei medii pentru primele opt luni ale anului. Potrivit OMS, s-au inregistrat 2515 decese si 30% din numárul dat erau copii. De asemenea, in luna august, in SUA, 100 de persoane din 33 de state au fost infectate cu salmonelozá, focarul fiind asociat cu un sortiment de cereale produs de Compania Kellong, circa 30 din aceste cazuri au fost spitalizate, fárá a se inregistra decese [6].
ín Ucraina, regiunea Harkov, in anul 2018 au fost inregistrate 3465 de cazuri de infectii intestinale
acute. Dintre acestea, 55,4% erau copii care frecven-tau grädinite si 21,5% erau elevi. Principalele cauze ale infectiilor date au fost incälcarea conditiilor si a regulilor de depozitare, vanzare si preparare a buca-telor. La 25,2% dintre pacienti, cauza a fost consumul produselor din carne, la 21,5% - de lactate, si la 8,1% - de ouä. Cazuri de deces nu s-au inregistrat [7].
ín Romania, in anul 2016 a fost raportatä o izbucnire cu BDA, agentul etiologic fiind E. coli. Au fost identificate 25 de persoane infectate si trei din ele au decedat. ín acelasi timp a fost inregistratä o izbucnire cu acelasi agent etiologic si in Uniunea Europeanä (Belgia, Germania, Italia si Spania), aici nu s-au inregistrat cazuri de deces. Cauza nu este cunoscutä, insä este presupusä cea alimentarä [8].
Izbucnirile cu BDA nu trec nici peste tärile inalt dezvoltate. Astfel, conform CDC (Centers for Disease Control and Prevention), in 2018, in 32 de state 129 de persoane au fost infectate cu Salmonella infantis, 25 de persoane au fost infectate si a fost raportat un caz de deces in New York. Dupä numeroase analize de laborator, cauza s-a dovedit a fi carnea de pui. ín 11 state din UE, in 2018 a fost raportä o izbucnire cu BDA, cauza fiind Salmonella enteritidis: 44 de persoane s-au imbolnävit, 12 au fost spitalizati, niciun caz de deces. Cauza au fost ouäle infectate cu Salmonella [9].
Cu aceastä problemä se confruntä si Republica Moldova. ín prezent, numärul cazurilor cu BDA este in crestere, agentul etiologic fiind de origine atat bacteriologicä, cat si viralä. Izbucniri de BDA sunt inregistrate tot mai frecvent in diferite zone ale re-publicii pe parcursul intregului an.
Scopul studiului efectuat a fost elucidarea unor aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diare-ice acute in Republica Moldova in anii 2014-2018.
Material si metode
t
Analiza epidemiologicä a informatiei prezentate se bazeazä pe datele obtinute - dupä un chestionar elaborat in prealabil - de la Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä (ANSP) privind izbucnirile de BDA ce au avut loc in perioada 2014-2018. Morbiditatea prin BDA a fost colectatä din raportul statistic f-2 Raport statistic privind unele boli infectioase si para-zitareinregistrate. Datele obtinute au fost prelucrate computerizat in Excel, Word.
Rezultate si discutii
* t
Incidenta morbiditätii prin BDA in Republica Moldova se caracterizeazä prin descrestere in anii 2014-2016 de la 64,9 panä la 58,75 la 100.000 populatie si o crestere in perioada 2016-2018 de la 58,75%000 panä la 68,03%000 Anul 2018 se caracteri-
zeazä prin cea mai tnaltä morbiditate în comparatie cu perioada studiatä, media pe aceastä perioadä fiind de 63,34% (figura 1).
Figura 1. Incidenta morbiditätii prin BDA in R. Moldova, anii 2014-2018 (%ggg)
Incidenta morbiditätii cu BDA la 100.000 populatie pe malul drept al Nistrului este de 47,55%ooo Incidenta mai sus de medie variazä de la 93,96%
ooo
in Chisinäu panä la 47,75%ooo in Criuleni, tot aici se situeazä raioanele Nisporeni cu 72,87%ooo, Floresti cu 72,27% , Soldänesti cu 69,46% , Anenii-noi cu
ooo ooo
67,98% , mun. Bälti cu 67,31% , Ocnita cu 66,84% ,
ooo ooo ooo
Stefan-Vodä cu 66,36% , Edinet cu 64,80% , Glo-
ooo ooo
deni cu 63,65% , Vulcänesti cu 63,41% , Sträseni cu
ooo ooo
62,50% , Rascani cu 58,97% , Cälärasi cu 56,68% ,
ooo ooo ooo
Taraclia cu 56,52% , Donduseni cu 49,23% .
ooo ooo
Incidenta sub medie variazä de la 47,21%
ooo
in Soroca si 12,64% in Basarabeasca, tot aici
ooo
situandu-se si orasele Sängerei cu 46,84% , Un-
ooo
gheni cu 46,41% , Fälesti cu 45,79% , Rezina cu
ooo ooo
40,80% , Cäuseni cu 40,28% , Dubäsari (Cosnita)
ooo ooo
cu 38,56% , Orhei cu 37,88% , Ceadar-Lunga
ooo ooo
cu 35,62% , Drochia cu 35,47% , Cantemir cu
ooo ooo
34,81% , Leova cu 34,71% , Ialoveni cu 34,51% ,
ooo ooo ooo
Briceni cu 34,04% , UTA Gägäuzia cu 32,13% ,
ooo ooo
Cahul cu 30,58% , Cimislia cu 25,11% , Telenesti
ooo ooo
cu 18,26% , mun. Comrat cu 18,25% , Hancesti
ooo ooo
cu 16,47% . Numärul maxim este inregistrat in
ooo
municipiul Chisinäu (93,96%ooo), mediu - in Criuleni si Soroca, iar minim - in Basarabeasca (12,64% ).
ooo
Conform datelor ANSP, BDA afecteazä in special copiii, acestia constituind 67,08% fatä de 32,92% adulti in anii de studiu 2014-2018 (figura 2). Astfel, in 2014 s-au inregistrat 66,77% copii, situatia epidemi-ologicä fiind in putinä descrestere in 2015 (65,27%), iar din anul 2016 incepe sä creascä, incat in 2017 se evidentiazä cea mai inaltä pondere de morbiditate la copii (70,13%) si o usoarä descrestere cu circa 4% in 2018 (65,9%).
In perioada 2014-2018, in Republica Moldova au avut loc 136 de izbucniri, media fiind de 27,2 pe an. In 2014 se inregistreazä numärul maxim de izbucniri (45 sau 33,1%) si doar cu 0,2 sub medie se situeazä anul 2016 (27 izbucniri sau 19,85%). In 2018 sunt inregis-trate 22 (16,17%) de izbucniri cu BDA si minimul se atestä in anii 2015 si 2017 cu cate 21 (15,44%).
Figura 2. Structura morbiditâtii prin BDA la copii si maturi în R. Moldova, anii 2014-2018 (%)
Pe parcursul anilor de studiu, numârul total de izbucniri a fost mai mare în raioane comparativ cu mu-nicipiile, media fiind de 18,2 si, respectiv, 9 izbucniri. Mai sus de medie, numârul maxim de izbucniri pe raioane se înregistreazâ în 2014 cu 33 izbucniri si 2016 cu 19, pe când numârul total de izbucniri în municipii a fost de 12 în 2014 si 10 în 2015, în 2018 numârul total fiind egal pentru ambele teritorii cu media de 9 izbucniri. În raioane, sub medie se aflâ trei ani: 2015 cu 11 izbucniri, 2017 cu 15 si 2018 cu 13, comparativ cu media pe municipii, unde sub medie se situeazâ doar doi ani: 2016 cu 8 izbucniri si 2017 cu 6. Maximul izbucnirilor pe raioane si municipii îl constituie anul 2014 cu 33 si, respectiv, 12 izbucniri, minimul pe raioane este în anul 2015 cu 11 izbucniri, iar pe municipii - 2017 cu 6.
Cea mai afectatâ zonâ prin izbucniri cu BDA pe malul drept al Nistrului în perioada 2014-2018 este Centru, cu 76 de izbucniri sau 55,88% din numârul total. Pe locul doi se situeazâ zona Nord cu 24,27% si mai putin afectatâ este zona Sud cu doar 27 izbucniri sau 19,85% din numârul total.
Numârul mediu de persoane cu risc sporit de infectare cu BDA la o izbucnire în Republica Moldova, pe anii de studiu, este de 82,46. Maximul se înregistreazâ în anul 2014 - 100,6 persoane la o izbucnire, iar minimul - în 2015 cu 63,33 persoane cu risc sporit de infectare cu BDA. Mai sus de medie se situeazâ anii 2014 si 2018, sub medie - anii 2015 si 2017 [figura 3).
2018 Media
Figura 3. Numârul mediu de persoane cu risc sporit de infectare prin BDA la o izbucnire, anii 2014-2018
Numárul mediu de persoane infectate cu BDA la o izbucnire în perioada 2014-2018 este de 16,95. Cel mai nefavorabil este anul 2014, cu media de 20,84 persoane infectate la o izbucnire. Dacá dupá numárul de persoane expuse riscului anul 2015 se situa pe ultimul loc, în ceea ce priveste numárul per-soanelor depistate bolnave cu BDA, acesta creste la 15,28. În 2016 se Ínregistreazá cel mai mic numár de bolnavi depistati (14,5), în comparatie cu numárul de persoane expuse riscului (67,96). Pe aceeasi pozitie cu anul 2015 se mentine si 2017 în ceea ce priveste numárul bolnavilor depistati, msá cel al persoane-lor expuse riscului este cu mult mai mare - 78,8. Anul 2018 s-a situat pe locul doi dupá numárul de persoane expuse riscului, msá este pe locul trei în ceea ce priveste numárul celor bolnave cu BDA la o izbucnire - 15,18 (figura 4).
Figura 4. Numárul mediu de persoane infectate cu BDA la o izbucnire, anii 2014-2018
Conform studiului, din numárul mediu de persoane depistate bolnave cu BDA la o izbucnire, 5,82 sunt copiii. Numárul maxim de copii infectati la o izbucnire s-a înregistrat în anul 2017 (7,6), pe locul doi si la fel mai sus de medie sunt 2018 (5,95) si 2014 (5,93). Sub medie se aflá anii 2015 (4,95) si 2016 (4,7), aceasta fiind si media minimá de copii depistati bolnavi la o izbucnire.
Din numárul mediu total de populatie (16,95) depistatá bolnavá cu BDA, în perioada 2014-2018 au fost spitalizati 11,66. Astfel, pe primul loc se plaseazá din nou anul 2014 cu 15,4 pacienti spitalizati la o izbucnire. Si dacá pe locul doi dupá numárul de îm-bolnáviri se situau anii 2015 si 2017 cu 15,28 bolnavi si acum cu 8,76 si, respectiv, 8,57 spitalizati, atunci la capitolul spitalizári le i-a locul anul 2016 cu 10,85 spitalizati din 14,5 bolnavi, ceea ce demonstreazá cá gravitatea izbucnirii depinde de mai multi factori. Numárul de spitalizári este crescut si în 2018 - 10,77 din 15,18 bolnavi cu BDA.
Izbucnirile cu BDA au avut loc în 32,35% cazuri în întreprinderile de alimentatie publicá, 30,88% -în conditii casnice, 25,73% - în grádinite, 5,15% -în taberele de odihná, 4,41% - în licee, iar câte 0,74% - în spitale si în populatia satului.
Cele mai periculoase izbucniri cu BDA în perioada de studiu au fost cele apärute în taberele de odihná, deoarece din 7 izbucniri înregistrate în anii 2014-2018, numárul mediu de bolnavi cu BDA la o izbucnire pe an este de 13,91. Destul de periculoase au fost si izbucnirile înregistrate în licee, numárul acestora fiind de 6 si numárul mediu de persoane bolnave la o izbucnire pe an - 3,63. În întreprinderile de alimentatie publicá s-au înregistrat 44 de izbucniri cu BDA, numárul mediu de bolnavi la o izbucnire pe an fiind de 3,65. În izbucnirile ce au avut loc în conditii casnice, numárul mediu de persoane afectate la o izbucnire anualá este de 2,46; în grádinite, numárul mediu de afectati cu BDA la o izbucnire constituie 2,01. În ceea ce priveste izbucnirea din rân-dul populatiei sátesti, numárul mediu de persoane infectate este de 6,0, iar în spital numárul mediu de bolnavi la o izbucnire pe an este de 1,6.
Sezonalitatea izbucnirilor cu BDA în anii 20142019 se evidentiazá în timpul cald al anului. Ele se încep în perioada 01-05 iunie si se terminá la 10-15 octombrie. Durata sezonalitátii este de 135-140 de zile. Indicele sezonier constituie 1,26; coieficientul sezonier este de 55%. Practic, au fost înregistrate izbucniri pe toatá durata anului (figura 5). Cele mai multe izbucniri de BDA au fost înregitrate în luna august - 27, urmatá de luna sptembrie - 21, apoi iulie cu 15 izbucniri. Asadar, iulie, august si septembrie sunt luni cu risc sporit de izbucniri cu BDA.
30 25 20 15 10 5 0
Izbucniri media
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Figura 5. Numárul izbucnirilor in dinamica anualá pe perioada 2014-2018
Calea alimentará de transmitere a izbucnirilor cu BDA se evidentiazá in toate lunile anului, cu 100% in lunile ianuarie, august si decembrie, numai cá lunilor ianuarie si decembrie le revin numai 3 si, respectiv, 2 izbucniri, pe cand in august au fost 27. Numárul mediu de bolnavi inregistrati cu BDA la o izbucnire in perioada 2014-2018 diferá dupá lunile anului, dar se observá o crestere a acestora in lunile cu risc sporit - iulie, august si septembrie, exceptie fiind luna decembrie cu 21,5 (figura 6).
În perioada cu risc sporit de izbucniri predominá În marea majoritate cazurile provocate de salmonelo-ze - de la 66,66% În iulie si septembrie paná la 75% În august. Tot perioada caldá a anului este afectatá de izbucniri cu agent etiologici nedeterminati, ma-ximul fiind În luna august cu 25,92%. Perioada rece a anului, lunile februarie, martie, aprilie sunt afectate de izbucniri prin agenti de etiologie viralá, maximul de 60% fiind În luna martie.
35 30
25
2o
15
1o
o
31,29
media
nr. bolnavi/izbucnire 2
15'8 17,73 16,85
10,63 13,15 12,1
9,45 5,66 8,6 8,37
21.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Figura 6. Numárul mediu de bolnavi cu BDA la o izbucnire, înregistrati în lunile anului în perioada 2014-2018
Concluzii
1. Incidenta morbiditátii prin BDA În Republica Moldova se caracterizeazá prin descrestere În anii 2014-2016 de la 64,9 paná la 58,75 la 100.000 populatie si o crestere din perioada 2016-2018 de la 58,75 paná la 68,03%000.
2. Incidenta prin BDA mai sus de media pe Republica Moldova variazá În localitáti: Chisináu cu 93,96%000, Nisporeni cu 72,87%000, Floresti cu 72,27%000, Soldánesti cu 69,46%000, Anenii-noi cu 67,98%000, mun. Bálti cu 67,3 0%000, Ocnita cu 66,84%000, Stefan-Vodá cu 66,36%000, Edinet cu 64,80%000, Glodeni cu 63,65%000, Vulcánesti cu 63,41%000, Stráseni cu 62,50%000, Rascani cu 58,97%000, C£Üárasi cu 56,68%000, Taracliai cu 56,52%000, Donduseni cu 49,23%000, Criuleni cu 47,75%000.
3. Pe parcursul anilor de studiu, numárul total de izbucniri a fost mai mare În raioane comparativ cu municipiile, media fiind de 18,2 si, corespunzátor, 9.
4. Numárul mediu de persoane cu risc de infectare la o izbucnire În Republica Moldova În anii 2014-2018 constituie 82,46, numárul mediu de persoane infectate prin BDA la o izbucnire este de 16,95.
5. În perioada de studiu, numárul maxim de izbucniri cu BDA a fost atestat În locurile cu alimentare din comunitate, asa ca grádinite, scoli, cantine, restaurante, acesta fiind de 18,8, si doar 8,4 În conditii casnice.
6. Numärul maxim de izbucniri s-a inregistrat in intreprinderile de alimentatie publicä, pe cand cele mai periculoase izbucniri au fost in taberele de odihnä cu numärul mediu de 69,57 persoane la o izbucnire, preponderent pe cale alimentarä, cu media de 21 izbucniri pe an, dupä care urmeazä cea habitualä sau aerogenä cu 6,2.
7. Sezonalitatea izbucnirilor cu BDA in anii de studiu 2014-2018 se evidentiazä in timpul cald al anului, se incepe cu 01-05 iunie si se terminä la 10-15 octombrie, cu durata de 135-140 de zile. Lunile iulie, august si septembrie sunt luni cu risc sporit de aparitie a izbucnirilor cu BDA.
8. Rezultatele obtinute impun necesitatea de a intreprinde mäsuri concrete in organizarea supravegherii de stat a obiectivelor cu risc sporit; respectarea normelor igienice de transportare si de comert al produselor alimentare; mäsuri de regim institutional, de educatie a personalului; depistarea timpurie a bolnavilor cu BDA, efectuarea la timp a mäsurilor profilactice si antiepidemice. ANSP si ANSA trebuie sä organizeze activitäti de inspectare a obiectivelor, mai frecvent in lunile cu risc sporit de aparitie a BDA, examinarea in comun a izbucnirilor si luarea mäsurilor conform legislatiei.
Bibliografie
1. Farthing M., Salam M., Lindberg G., et al. Acute diarrhea in adults and children: a global perspective. In: J. Clin. Gastroenterol., 2013, nr. 47(1), pp. 12-20. doi: 10.1097/MCG.0b013e31826df662
2. Walker C.L.F., Walker N. The Lives Saved Tool (LiST) as a model for diarrhea mortality reduction. In: BMC Med., 2014.
3. Bharti K., Boricha B., Hirava M. et. al. Outbreak investigation of acute diarrheal disease in Palitana urban, Gujarat. In: International Journal of Community Medicine and Public Health, 2017. http://dx.doi. org/10.18203/2394-6040.ijcmph20172649
4. Xue-Yong Huang., Jia Su., Qian-Chao Lu., et. al. A large outbreak of acute gastroenteritis caused by the human norovirus GII.17 strain at a university in Henan Province, China. National Notifiable Diseases Survillance System (NNDSS), februarry 2017.
5. Centers for Disease Control and Prevention, article published in 3 november 2017. https://wwwnc.cdc. gov/eid/article/23/13/17-0473_article
6. OCHA: Sudan: Humanitarian Bulletin, nov. 2017.
7. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC) and European Food Safety Authority (EFSA) decision, 21 March 2016.
8. Centers for Disease Control. Posted July 26, 2018. https://www.cdc.gov/salmonella/adelaide-06-18/ index.html
Vasile Sofronie, dr. st. med., IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069368107,
e-mail: [email protected]
