Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

CZU: 616.914(478)

IMPACTUL ASUPRA

SÁNÁTÁTII SI CEL SOCIOECONOMIC

> >

AL MORBIDITÁTII PRIN VARICELÁ ÍN REPUBLICA MOLDOVA

Silvia NEGARA, Vasile SOFRONIE,

IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

Nicolae Testemitanu

Rezumat

A fost studiata si analizata epidemiologic morbiditatea prin varicela in Republica Moldova in perioada 1985-2017. Studiul dat este unul longitudinal descriptiv retrospectiv. In Republica Moldova, morbiditatea multianuala prin varicela din 2003 pana in 2016 a avut o tendinta de crestere. 60,19% din respondenti au suportat varicela in forma usoara, iar 39,18% - in forma medie. Din numarul total de pacienti internati in spital, 44,17% au suportat varicela de gravitate medie, cei cu varicela de gravitate medie si alte boli asociate au constituit25,77%, gravitate severa cu complicatii - 9,20%, gravitate severa asociata cu alte boli - 20,86%. Suma medie a cheltuielilorpacientilorpentru tratamentul ambulatoriu al varicelei constituie 858,53 lei, iar suma medie a cheltuielilor pentru tratamentul celor internati in spital - 2522,53 lei. Media cheltuielilor totale constituie 1690,53 lei. Cheltuielile legate de cazul de deces alcatuiesc2.812.449,97lei. Cheltuielile pentruprocurarea monovaccinului Varivax de 12.499.157,84 lei sunt de 1,64 ori mai mici decat cele anuale legate de morbiditatea prin varicela in Moldova - 20.536.440,05 lei. Iar cheltuielile pentru procurarea tetravaccinului ProQuad, care constituie 7.971.208,25 lei, sunt de 2,58 ori mai mici decat cele anuale legate de morbiditatea prin varicela. Cele mai mari cheltuieli per capita in urma morbiditatii prin aceasta maladie se inregistreaza in mun. Balti - 41,9 lei, iar cheltuielile per capita pentru vaccinarea copiilor de 1 an in mun. Balti sunt de 13,43 ori mai mici si constituie 3,12 lei.

Cuvinte-cheie: varicela, studiu retrospectiv, morbiditate, impact medico-social, costul imunizarii

Summary

The impact on the health and socio-economic impact of the morbidity of varicella in the Republic of Moldova

There was studied and carried out the epidemiological analysis of chickenpox morbidity inthe Republic of Moldova during 1985-2017 years. Results of the study demonstrated that chickenpox annual morbidity in Republic of Moldova from 2003 year until 2016 had an increasing tendency. 60,19% of the respondents had chickenpox in the mild form, and 39,18% of patients had chickenpox in the medium form. Out of the total of hospitalized patients 44.17% had chickenpox of moderate severity, patients with chickenpox of moderate severity in association with other diseases - 25,77%, patients who had chickenpox in severe form with complications - 9,20%, and 20,86% of patients with chickenpox in severe form in association with other diseases.The average expenditure per patient with chickenpox is $100,63.The costs associated with the fatal case are - 167.407,74$. The costs associated with the acquisition of monovaccineVarivax- 743.997,49$ are 1,64 times lower than the annual costs associated with the

incidence of chickenpox in the Republic of Moldova, which is 1.222.407,15$. And the costs associated with the acquisition of the combined vaccine ProQuad, which is 474.476.68$ 2,58 times less than the annual losses associated with the incidence of chickenpox. The highest costs/losses per capita due to the incidence of chickenpox are recorded in the city of Balti $2,5, and the costs/expenses per capita for vaccination of children from 1 year in the city of Balti are 13,43 times less and amount to$0,19.

Keywords: varicella, morbidity, socio-economic impact, cost of vaccination

Резюме

Влияние на состояние здоровья и социально-экономические последствия заболеваемости ветряной оспой в Республике Молдова

Изучен и проведён эпидемиологический анализ заболеваемости ветряной оспой в Республике Молдова в период 1985-2017 г. Данное исследование является лонгитуди-нальным дескриптивным ретроспективным. Результаты исследования показали, что в Республике Молдова многолетняя заболеваемость ветряной оспой с 2003 до 2016 года имела выраженную тенденцию к росту. 60,19% из респондентов переболели ветряной оспой в легкой форме, а 39,18% пациентов - в средней форме. Из общего числа пациентов, госпитализированных в больницу, 44,17% переболели ветряной оспой средней тяжести, пациенты, переболевшие ветряной оспой средней тяжести в ассоциации с другими заболеваниями - 25,77%, те, которые переболели ветряной оспой в тяжелой форме с осложнениями - 9,20%, и 20,86% это пациенты с ветряной оспой в тяжелой форме в ассоциации с другими заболеваниями. Средняя сумма расходов на одного пациента для амбулаторного лечения ветряной оспы составляет 51,1$. Средняя сумма расходов на лечение одного пациента, госпитализированного в больницу с ветряной оспой составляет 150,15$. Средняя сумма расходов на лечение одного пациента с ветряной оспой - 100,63$. Расходы, связанные с летальным случаем, составляют 167.407,74$. Расходы для приобретения моновакцины Варивакс- 743.997,49$, в 1,64 раза ниже, чем ежегодные расходы, связанные с заболеваемостью ветряной оспы в Республике Молдова, которые составляют 1.222.407,15$. А расходы на приобретение комбинированной вакцины ProQuad, которые составляют 474476,68$, в 2,58 раза меньше, чем ежегодные потери, связанные с заболеваемостью ветряной оспой. Самые большие затраты/потери на душу населения в результате заболеваемости ветряной оспой регистрируются в Бельцах - 2,5$, а расходы/затраты на душу населения

для вакцинации детей от 1 года в Бельцах являются в 13,43 раза меньше и составляют 0,19$.

Ключевые слова: ветряная оспа, ретроспективное исследование, заболеваемость, социально-экономическое влияние, стоимость вакцинации

Introducere

Varicela este una dintre cele mai frecvente boli contagioase ale copiláriei ce cauzeazá eruptie (ur-ticarie). Este cunoscutá si sub denumirea de vársat de vánt si apare pe tot parcursul anului, intalnindu-se mai frecvent iarna si primávara. ín ultimii ani, in multe tári dezvoltate existá o tendintá de crestere usoará a numárului de cazuri la adulti, care pot avea consecinte majore, pentru cá la maturitate boala poate fi mult mai gravá. Cu toate cá varicela afecteazá adultii in doar 2% din cazuri, acestea se soldeazá cu 25-50% din decese [2, 8].

Varicela paná in prezent continuá sá rámaná o infectie ráspanditá pe toate continentele si constituie o problemá importantá a sánátátii publice. Numárul anual de cazuri noi de varicelá variazá de la o tará la alta. Astfel, in Franta se inregistreazá anual 60007000 de cazuri noi [1], in Federatia Rusá - aproxima-tiv 900.000 cazuri [9]. ín SUA sunt anuntate anual 300.000-500.000 cazuri de varicelá, dar se estimeazá la 3 milioane cazuri, iar pentru herpes zoster sunt ra-portate 1,5 milioane vizite medicale. La persoanele imunocompromise, in special cu leucemie, apar complicatii viscerale in proportie de 30-50% cazuri, care pot fi fatale la 15% din ele [6].

ín Republica Moldova, varicela evolueazá cu complicatii la 28,4% din pacienti. Dintre complicatii, cele mai frecvente sunt suprainfectiile bacteriene cutanate (33,3%), afectiunile neurologice (26,6%), infectiile urorenale (13,3%), hepatita toxicá (16,6%), miocardita toxicá (3,3%). Complicatii neurologice se declanseazá la pacientii de paná la 7 ani (6 cazuri) si de 8-14 ani (2 cazuri) si evolueazá sub formá de meningoencefalitá - 3 cazuri, cerebelitá - 3, ence-falitá - 2 [5].

íncepand cu anul 1995, pentru prevenirea aces-tei maladii, in unele state este realizatá imunizarea cu vaccinul viu atenuat varicelo-zosterian. Actualmente, mai mult de 20 de tári de pe glob au introdus vaccinul contra varicelei in calendarul national de vaccinare. Printre aceste tári se aflá Canada, Statele Unite ale Americii, Luxemburg, Grecia, Germania, Italia, Australia, Israel, Arabia Sauditá, Coreea etc. UNICEF confirmá cá numai atingand un nivel inalt de acoperire vaccinalá este posibilá eradicarea varicelei [13,14].

Aplicarea in SUA a vaccinului impotriva varicelei in programele de imunizare a condus la reducerea morbiditátii prin maladia respectivá cu 73,6-82,1%

la nivelul de acoperire vaccinalá de 80% [3,7]. În Republica Moldova, acest vaccin nu este inclus în calendarul de vaccinári. Unica másurá de prevenire a ràspândirii varicelei, în lipsa imunizárilor, râmâne depistarea si izolarea bolnavilor, tratamentul lor corect.

Scopul studiului a fost cercetarea si analiza stárii de sánátate si a impactului socioeconomic al morbiditátii prin varicelá în Republica Moldova.

Material si metode

Studiul dat este unul longitudinal descriptiv retrospectiv, care se bazeazá pe analiza rapoarte-lor statistice privind bolile infectioase si parazitare înregistrate în Republica Moldova, dárile de seamá (formularul nr. 2) ale Centrului National de Sánátate Publicá, datele din Anuarul statistic medical Sáná-tatea Publicá în Moldova de la Centrul National de Management în Sánátate si datele Biroului National de Statisticá al Republicii Moldova pentru anii 19852017.

Lucrarea a fost realizatá în baza chestionárii pacientilor care au urmat tratament ambulatoriu în douá teritorii administrative: mun. Chisináu si raionul Edinet, si în baza fiselor pacientilor internati în IMSP Spitalul Clinic Municipal Chisináu de Boli Contagioase pentru Copii si în Spitalul Clinic Republican de Boli Infectioase Toma Ciorbá pe parcursul anului 2017 si în lunile ianuarie - martie 2018. Lotul de studiu include 271 de pacienti de diferite vârste cu varicelá, cu diagnostic confirmat cu formele clinice usoará, medie si severá.

Rezultate si discutii

Dinamica morbiditátii multianuale prin varicelá în Republica Moldova în anii de cercetare 1985-2017 se caracterizeazá prin douá perioade. În prima perioadá, anii 1985-2002, morbiditatea are o manifestare descendentá - de la 561,4 cazuri páná la 113,31 cazuri la 100.000 populatie. În a doua perioadá, 2003-2016, morbiditatea se caracterizeazá printr-o manifestare ascendentá - de la 243,34 páná la 260,61 cazuri la 100.00 populatie. Indicele maximal al morbiditátii s-a înregistrat în anul 1986, fiind de 785,04% , iar cel minimal - în 2002, fiind

' ooo' '

de113,31%ooo (figura 7).

În urma analizei epidemiologice retrospective a morbiditátii prin varicelá dupá criteriul ráspándirii teritoriale, am constatat cá procesul epidemic este prezent pe întreg teritoriul tárii. Cea mai maltá mor-biditate se mregistreazá în mun. Bálti - 469,3% ,

ooo

fiind de 2,38 ori mai mare decât media pe RM, Cahul - 413,63% sau de 2,10 ori mai mare decât

ooo

media pe RM, mun. Chisináu - 350,89% sau de

ooo

1,78 ori mai mare decât media pe republicá. Cele

mai mici valori sunt tnregistrate in raionul Drochia - 37,76% sau de 5,22 ori mai micä decät media pe

' ooo ' r

RM, Edinet - 41,09% sau de 4,8 ori mai micä decät

ooo

media pe RM, Leova - 74,58% . Media morbiditätii

ooo

in raioanele studiate este de 197,05% , astfel 17

ooo

raioane depäsesc media, iar celelalte 18 sunt sub medie {figura 2).

Figura 1. Dinamica morbiditätii multianuale prin varicela In R. Moldova In perioada 1985-2017 (%000)

500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0

o o TT ^r Cl Cl

>o os .

832'

cl M ;

■ M C l M , I ^ M Ji

" J t-

O O

_ 00 CO

Os 0\ ^ 0\

t~- ^ o h-

II

d u

I Sil S S s Si i S il S S 8 ttr{ l s . .. $ îo i I S* S ■§ 5 H I 5 J | SI II s g -i

ü ê I s * s 3 s & s a 1* B1ffl 0 h sM t e -a

I 3 fi 55

03

Uli

ïï s I -s I

Figura 2. Distributia morbiditätii prin varicela in teri-toriile R. Moldova in anii 2009-2017 (%000)

Din 271 de pacienti cu varicela de fórmele usoara, medie si severa, din raionul Edinet si muni-cipiul Chisinau, 108 (39,85%) pacienti au urmat tra-tamentul ín conditii de ambulatoriu, 112 (41,33%) au fost internati ín IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii si 51 (18,82%) - ín Spitalul Clinic Republican de Boli Infectioase Toma Ciorbä.

Conform analizei raspunsurilor respondentilor, am stabilit ca 60,19% pacienti au suportat varicela ín forma usoara, iar 39,81% - ín forma medie.

Din numarul total de pacienti internati ín spital, 44,17 % au suportat varicela de gravitate medie, cei cu varicela de gravitate medie si cu alte boli asociate constituie 25,77%, 9,20% bolnavi au suportat varicela de gravitate severa cu complicatii, iar 20,86% - varicela de gravitate severa asociata cu alte boli.

La aparitia primelor semne de boala, majo-ritatea dintre respondenti (57,40%) au mentionat ca s-au adresat dupa ajutor la medicul de familie, 8,34% s-au adresat la institutie privata, 3,70% - la serviciul de asistenta medicala de urgenta. Pe lan-

ga másurile ce tin de domeniul medical, 25% din respondenti au mentionat cá s-au tratat de sinestá-tátor, apeland la cunostintele proprii ín mediciná, precum si cu medicamentele pe care le detin acasá. Alti 5,56% respondenti au fost refuzati de medicul de familie. Totusi, cea mai ráspanditá másurá pentru respondenti este adresarea la medicul de familie si urmarea indicatiilor lui.

Prin chestionarea respondentilor si analiza rás-punsurilor lor, s-a determinat cá cheltuielile privind tratamentul ambulatoriu al pacientilor cu varicelá ín formá usoará constituie 5864,33 lei la copii si 1049,72 lei la maturi, iar tratamentul ambulatoriu al bolnavi-lor de varicelá cu forma medie, respectiv, 5295,69 lei la copii si 5305,74 lei la maturi. Tratamentul varicelei de formá usoará si formá medie a inclus urmátoarele medicamente: solutie antisepticá cutanatá, antipire-tice, antivirale, antihistaminice. Concediul medical al persoanelor bolnave sau alcelor care au íngrijit bolnavii de varicelá constituie 21.513,2 lei la copii si 5503,3 lei la maturi ín forma usoará, iar ín forma medie a maladiei - 10.228,6 lei la copii si 15.707,24 lei la maturi.

Alte cheltuieli legate de morbiditatea prin varicelá si tratamentul ambulatoriu al pacientilor constituie 4054 lei la copii si 877 lei la maturi ín forma usoará si, respectiv, 3432 lei la copii si 3885 lei la maturi ín forma medie. Aceste sume au inclus: cheltuieli mai mari pentru servicii comunale ín luna ín care persoana a fost bolnavá; cheltuieli pentru ore adáugátoare copiilor care au lipsit de la scoalá, liceu din motivul bolii; cheltuieli pentru alimentatia bolnavului cu varicelá, care se bazeazá pe lactate de orice fel, cereale, fructe, legume si multe lichide (tabeiuíl).

Tabelul 1

Repartizarea cheítuieíiíor privind tratamentul ambulatoriu ai pacientilor cu varicela in functie de graduí de severitate

Forma usoará Forma medie

Copii Maturi Copii Maturi

Tratament: 5864,33 1049,72 5295,69 5305,74

- sol antiséptica cutanatá 2025,14 358,35 2150,82 1289,31

-antipiretice 1348,02 177,82 840 1063

-antivirale 850,11 244,82 1106,87 1566,43

-antihistaminice 1641,06 269,55 1198 1387

Concediu medical 21513,2 5503,3 10228,6 15707,24

Alte cheltuieli: 4054 877 3432 3885

-servicii comunale 2047 380 1260 1187

-ore adáugátoare scolari 680 - 280 -

-alimentatia, dieta 1527 557 1320 1868

Cost 1 caz varicelá 561,28 825,56 861,65 1185,62

Cost total 693,42 1023,64

Media 858,53

Conform datelor obtinute am stabilit ca chel-tuielile pentru tratamentul ambulatoriu al unui caz de varicela forma usoara la copii constituie 561,28 lei, iar la maturi - 825,56 lei. Pentru tratamentul ambulatoriu al unui caz de varicela forma medie la copii cheltuielile ating 861,65 lei, pe cand la maturi acestea sunt de 1185,62 lei. Media cheltuielilor in cazul tratamentului ambulatoriu la pacientii cu varicela forma usoara constituie 693,42 lei, iar media cheltuielilor la pacientii cu varicela forma medie este de 1,48 ori mai mare si constituie, respectiv, 1023,64 lei. Astfel, suma medie a cheltuielilor pacientilor pentru tratarea varicelei ambulatoriu alcatuieste 858,53 lei {figura 3).

Figura 3. Cheltuielile pacientilor pentru tratamentul ambulatoriu al varicelei in functie de forma clinicá (lei)

Tn urma analizei fiselor de observatie clinica a pacientilor cu varicela internati in spital s-a determinat ca cheltuielile privind tratamentul varicelei de gravitate medie constituie 3362,5 lei la copii si 2865,8 lei la maturi. Cheltuielile pentru tratamentul celor cu varicela de gravitate medie si alte boli asociate sunt de 5928,76 lei la copii si 3070,22 lei la maturi. La bolnavii cu varicela de gravitate severa cu complicatii cheltuielile constituie 9505,87 lei la copii si 3145,78 lei la maturi, iar pentru pacientii cu varicela de gravitate severa si alte boli asociate - respectiv 7843, 92 lei la copii si 3907,4 lei la maturi.

Tratamentul varicelei in stationar in functie de gradul de severitate include urmatoarele medicamente: unguent, solutie antiseptica cutanata, antipiretice, antivirale, antihistaminice, antibiotice, antimicotice, vasoconstrictoare, bronholitice, sulfamide, vitamine, probiotice, fermenti, solutie perfu-zabila. Cheltuielile legate de internarea pacientilor in spital constituie: 1103 zi/pat x 163 lei costul zi/pat = 179.789 lei. Concediul medical al celor internati cu varicela de gravitate medie sau al persoanelor care au ingrijit bolnavii constituie 13.108 lei la copii si 16.070 lei la maturi. La pacientii cu maladie de gravitate medie si alte boli asociate cheltuielile sunt de 8217,62 lei la copii si 9047,94 lei la maturi. Pentru cei internati cu varicela de gravitate severa cu complicatii, concediul

medical constituie 5003,3 lei la copii si 4722,64 lei la maturi, iar la pacientii cu varicela de gravitate severa si alte boli asociate - 9586,35 lei la copii si 5542,89 lei la maturi.

Cheltuielile pentru analizele pacientilor internati in spital cu varicela de gravitate medie ajung la14.600 lei la copii si 5029 lei la maturi, iar la cei cu varicela de gravitate medie si alte boli asociate - respectiv 13.500 lei la copii si 4635 lei la maturi. Tn cazul bol-navilor internati cu varicela de gravitate severa cu complicatii, cheltuielile pentru analize constituie 3346 lei la copii si 3490 lei la maturi, iar la pacientii cu varicela de gravitate severa si alte boli asociate -10.879 lei la copii si 4458 lei la maturi (tabelul 2).

Analizand cheltuielile privind terapia pacientilor internati in spital in functie de gradul de severitate, am stabilit ca pentru tratamentul in stationar al unui caz de varicela de gravitate medie cheltuielile constituie 1566,8 lei la copii, iar la maturi - 2200,7 lei. Cheltuielile in stationar pentru un caz de varicela de gravitate medie cu alte boli asociate sunt de 1899,55 lei la copii si 2727,26 lei la maturi. Pentru tratamentul in stationar al unui caz de varicela de gravitate severa cu complicatii se cheltuie 3902,65 lei la copii si 2880,06 lei la maturi. Cheltuielile privind tratamentul in stationar al unui caz de varicela de gravitate severa si alte boli asociate la copii constituie 2340,92 lei, iar la maturi - 2662,23 lei.

Media cheltuielilor pentru tratamentul in stationar al pacientilor cu varicela de gravitate medie constituie 1883,75 lei, la cei cu maladie de gravitate medie sialte boli asociate media este de 1,23 ori mai mare, constituind 2313,41 lei. Cele mai mari cheltuieli de tratament in stationar s-au inregistrat la pacientii cu varicela de gravitate severa cu complicatii, media fiind de 2741,31 lei, iar la persoanele cu varicela de gravitate severa si alte boli asociate, media cheltuielilor in stationar este de 1,36 ori mai mica - 2501,58 lei. Astfel, suma medie a cheltuielilor pentru tratamentul pacientilor internati in spital cu varicela constituie 2522,53 lei (figura 4).

Figura 4. Cheltuielile pentru tratamentul pacientilor internati in spital cu varicela in functie de gradul de severitate (lei)

Tabelul 2

Repartizarea cheltuielilorpentru tratamentulîn stationaralpacientilorcu varicela în functiedegraduldeseveritate

Gravitate medie Gravitate medie + alte boli asociate Gravitate severa cu complicatii Gravitate severa + alte boli asociate

Copii Maturi Copii Maturi Copii Maturi Copii Maturi

Tratamentul: 3362,5 2865,8 5928,76 3070,22 9505,87 3145,78 7843,92 3907,4

-Unguent, sol. antisepticâ cutanatâ 476,3 454 537,5 360,24 494,03 385,28 329,88 285,36

-antipiretice 311 396,4 429,31 315,8 404,02 348,3 382,48 299,74

-antivirale 416,4 628,3 628,26 515,48 2076,12 622,2 1574,39 705,28

-antihistaminice 879,8 695,1 563,15 419,76 394 251 421 322,05

-antibiotice 288 93,45 865,5 412 1522 529,68 1934 660,07

-antimicotice - 56,55 155,04 172 358,2 109,2 433,2 275,6

-vasoconstrictoare 42,5 67 138,7 62,4 277 - 243,9 120,67

-bronholitice - - 431,3 192,84 356,2 238,1 601 303,49

-sulfamide - - 480 145,6 495 222,02 289 155,11

-vitamine 199,48 131,75 174,64 - 327,1 - 238,79

-probiotice 482 - 325,36 - 650 - 414,97 219,96

-fermenti 113 117,06 272 120 484 112,4 256,1 140

-sol. perfuzabilâ 100 194,4 550 244 1212 170,4 410 310,03

-seringâ, sisteme p/in-fuzii, tampon cu alcool, cateter s.a. 54,02 31,79 378 110,1 456,2 157,2 351,21 120,04

Zile/pat: 47270 24450 29340 15974 13366 8802 27873 12714

- nr. de zile 290 150 180 98 82 54 171 78

- costul zi/pat, lei 163 163 163 163 163 163 163 163

Analize 14600 5029 13500 4635 3346 3490 10879 4458

Concediu medical 13108 16070 8217,62 9047,94 5003,3 4722,64 9586,35 5542,89

Cost 1 caz varicelâ 1566,8 2200,7 1899,55 2727,26 3902,65 2880,06 2340,92 2662,23

Total cost 1883,75 2313,41 3391,36 2501,58

Media 2522,53

Rezultatele studiului au demonstrat câ media cheltuielilor privind tratamentul ambulatoriu al pacientilor cu varicelâ constituie 858,53 lei, iar media cheltuielilor pentru tratamentul în stationar - 2522,53 lei. Astfel, reiese câ cheltuielile pentru tratamentul în stationar al pacientilor cu varicelâ este de 2,94 ori mai mare decât cel ambulatoriu. Media cheltuielilor totale este de 1690,53 lei.

Prezentare de caz

Ca urmare a varicelei pe parcursul a cinci ani, în 2012 s-a înregistrat un caz de deces. Copil cu vârsta de 3 ani, internat pe data de 09.04.2012, ora 18:30, în IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii, sectia de reanimare, cu diagnosticul: "varicelâ forma atipicâ buloasâ, gangrenoasâ, gravitate severâ, septicemie". Starea generalâ a copilului la internare - foarte gravâ, eruptii tegumentare abun-dente, infectate, necrotice, de diferite dimensiuni, localizate pe picioare, fese, abdomen, torace, fatâ, cap, cavitatea bucalâ, amigdale, orofaringe; to 37,8.

Pe data de 10.04.12, ora 04:00, starea generala brusc se agraveaza: febra inalta permanenta, acrocianoza cu progresare, dereglari de respiratie, hipotonie ar-teriala progresiva, pierderea cunostintei. Copilul este trecut la respiratie artificiala, masaj cardiac indirect. Desi in reanimare a fost efectuat tratamentul intensiv, starea copilului s-a agravat continuu, pe parcurs apare stop cardiac, respirator instalat. La ora 08:15 s-a constatat moartea clinica a organismului, peste doua ore s-a constatat moartea biologica cu toate semnele cadaverice prezente.

Ca urmare a decesului au fost pierduti 67 de ani de viata, avand in vedere speranta de viata medie in Republica Moldova. Tinand cont de PIB in Moldova per capita anul, care in 2012 constituia 2046,54$, costul total al pagubei pentru stat este de 67x2046,54=137118,18$, echivalent la cursul valutar din 2012 cu 2.262.449,97 lei. Cheltuieli pentru funerarii - 50.000 lei. Paguba morala - 500.000 lei. Totalul cheltuielilor legate de deces constituie 2.812.449,97 lei.

Cheltuielile totale pentru perioada 2013-2017 ca urmare a morbiditatii prin varicela constituie: 99.869.750,28 lei pentru tratamentul si ingrijirile medicale ale bolnavilor cu varicela + decesul de varicela 2.812.449,97 lei = 102.682.200,25 lei, pierderile anuale fiind de 20.536.440,05 lei.

Tn urma analizei cheltuielilor legate de morbidi-tatea prin varicela dupa criteriul raspandirii teritoria-le, in anii 2013-2017, am observat ca dupa numarul de cazuri de varicela cele mai mari cheltuieli se inregistreaza in mun. Chisinau - 24.541.424,01 lei, in mun. Balti acestea sunt de 3,89 ori mai mici si constituie 6.298.914,78 lei, in Cahul - 4.486.666,62 lei. Cele mai mici cheltuieli se inregistreaza in raionul Edinet - 123.408,69 lei, in raionul Drochia - 307.676,46 lei, in Leova - 368.535,54 lei.

Rezultatele studierii cheltuielilor per capita legate de morbiditatea prin varicela dupa repartizarea teritoriala in Republica Moldova ne demonstreaza ca cele mai mari cheltuieli se inregistreaza in mun. Balti - 41,9 lei, urmeaza Cahul - 36,04 lei, mun. Chisinau - 30,31 lei, Taraclia - 29,14 lei. lar cele mai mici cheltuieli per capita se atesta in raionul Edinet si constituie 1,54 lei, in raionul Drochia - 3,55 lei, in Telenesti - 6,04 lei.

Avand in vedere larga raspandire a virusului varicelo-zosterian, precum si marea lui putere de infectare, metodele de prevenire sunt ineficiente, ex-ceptand vaccinarea care, desi in Republica Moldova nu este inclusa in calendarul national de imunizare, vaccinul impotriva varicelei este totusi disponibil in centrele private de vaccinare, fiind un vaccin optional contra plata. Conform Centrului American pentru Controlul si Prevenirea Bolilor, vaccinul contra varicelei are o eficienta de 90-97%, iar in cazul in care persoana vaccinata a contractat virusul, forma bolii va fi mult mai usoara.

LJ Cheltuieli pel capita privind morbiditatea H Cheltuieli pel capita privind vaccinal ea

Figura 5. Cheltuielile per capita legate de morbiditatea prin varicela si de vaccinarea copiilor contra varicelei, dupa repartizarea teritoriala in Republica Moldova

Exista diferite variante de aplicare a vaccinului contra varicelei [15, 17, 18]. Aceste vaccinuri pot fi incluse in calendarul national de imunizari in Republica Moldova.

Pentru imunizarea copiilor de 1 an impotriva varicelei cu monovaccin Varivax, cheltuielile legate de procurarea vaccinului vor constitui 12.499.157,84 lei. lar pentru imunizarea copiilor de 1 an cu tetra-vaccinul ProQuad anti-rujeola/oreion/rubeola si varicela, cheltuielile de procurare vor alcatui suma de 7.971.208,25 lei.

Tn urma cercetarii cheltuielilor per capita legate de vaccinarea copiilor de 1 an contra varicelei dupa repartizarea teritoriala in Republica Moldova, obser-vam ca cele mai mari cheltuieli se inregistreaza in raionul Criuleni - 4,39 lei, urmeaza Soldanesti - 4,35 lei, Falesti - 4,27 lei, Leova - 4,22 lei. lar cele mai mici cheltuieli per capita se atesta in mun. Chisinau si constituie 2,75 lei, apoi in raioanele Ocnita - 2,89 lei, Basarabeasca - 3,05 lei, Cimislia - 3,09 lei.

Rezultatele studiului cheltuielilor per capita dupa repartizarea teritoriala in Republica Moldova ne demonstreaza ca cele mai mari cheltuieli/pierderi in urma morbiditatii prin varicela se inregistreaza in mun. Balti - 41,9 lei, iar cheltuielile/costul per capita pentru vaccinarea copiilor de 1 an in mun. Balti sunt de 13,43 ori mai mici si constituie 3,12 lei. Tn Cahul, pierderile per capita in urma morbiditatii prin varicela constituie 36,04 lei si sunt de 9,71 ori mai mari decat cheltuielile/costul per capita pentru vaccinarea copiilor in Cahul - respectiv 3,71 lei. Pierderile per capita in urma morbiditatii prin varicela in mun. Chisinau alcatuiesc 30,31 lei, iar cheltuielile/costul per capita pentru vaccinarea copiilor in municipiu sunt de 11,02 ori mai mici si constituie 2,75 lei, acestea fiind cele mai mici cheltuieli per capita pentru vaccinarea copiilor in Republica Moldova (figura 5).

Eficienta si eficacitatea vaccinului anti-varicelà

* »

Prin acest studiu am demonstrat ca cheltuielile legate de procurarea monovaccinului Varivax con-stituind 12.499.157,84 lei sunt de 1,64 ori mai mici decât cheltuielile anuale legate de morbiditatea prin varicela În Republica Moldova, care Însumeaza 20.536.440,05 lei. lar cheltuielile pentru procurarea tetravaccinului ProQuad egale cu 7.971.208,25 lei sunt de 2,58 ori mai mici decât cele anuale legate de morbiditatea prin varicela.

Odata cu introducerea vaccinului contra varicelei În calendarul national de imunizare, acesta Îsi va demonstra eficacitatea prin reducerea numarului de Îmbolnaviri si a complicatiilor maladiei.

Concluzii

1. Dinamica morbiditatii multianuale prin varicela În Republica Moldova, În perioada 1985-2015, se caracterizeaza printr-o tendinta de scadere. lndicele maximal al morbiditatii În perioada studiata s-a În-registrat În anul 1986 cu valoarea de 785,04%000, iar cel minimal - În 2002 cu 113,31%000.

2. Cea mai Înalta morbiditate prin varicela dupa criteriul raspândirii teritoriale În Republica Moldova, În anii 2009-2015, s-a Înregistrat În mun. Balti -469,3%000, iar cea mai mica valoare a fost În raionul Drochia0 0-0 37,76%000.

3. Suma medie a cheltuielilor pacientilor pentru tratamentul varicelei ambulatoriu constituie 858,53 lei.

4. Suma medie a cheltuielilor privind tratamentul pacientilor cu varicela internati În spital alcatuieste 2522,53 lei.

5. Cheltuielile pentru tratamentul În stationar al pacientilor cu varicela sunt de 2,94 ori mai mari decât cel ambulatoriu. Media cheltuielilor totale constituie 1690,53 lei.

6. Cheltuielile legate de procurarea monovac-cinului Varivax pentru imunizarea copiilor de 1 an Împotriva varicelei vor constitui 12.499.157,84 lei, iar pentru procurarea tetravaccinului ProQuad an-ti-rujeola/oreion/rubeola si varicela se vor cheltui 7.971.208,25 lei.

7. Pierderile per capita În urma morbiditatii prin varicela În mun. Chisinau constituie 30,31 lei, iar cheltuielile/costul per capita pentru vaccinarea copiilor În municipiu sunt de 11,02 ori mai mici - 2,75 lei, respectiv sunt cele mai mici cheltuieli per capita În Republica Moldova.

8. Cheltuielile pentru procurarea monovaccinului Varivax constituind 12.499.157,84 lei sunt de 1,64

ori mai mici decât cele anuale legate de morbiditatea prin varicelä în Republica Moldova, care însumeazâ 20.536.440,05 lei. Iar cheltuielile de 7.971.208,25 lei pentru procurarea tetravaccinului ProQuad sunt de 2,58 ori mai mici decât cele anuale legate de morbi-ditatea prin varicelä.

Bibliografie

1. Aramä V. Infectii cu herpesvirusuri. Bucuresti: Editura Medicalä, 2002, pp.169-258.

2. Исаков В.А. Герпес: патогенез илабораторнаяди-агностика. Руководство для врачей. СПб.: Лань, 1999. 192 с.

3. Matheron S., Coulaud J.P., Vachon F. Varicelle: epidemiologie, aspectscliniques, traitement. In: Infections et grossesse. Publiesous direction de Daffos F. Editions medicales et scientifiques, 1999, pp. 1-17.

4. Madelena I. Drägan.Bo/i infectioase. Bucuresti: Editura Didacticä si Pedagogicä, 1998. 541 p.

5. Rusu G. Bo/i infectioase /a copii. Chisinäu: Tipografia Centralä, 2012, pp. 123-127.

6. Zaia A., Levin M.J. Evaluation of varicella-zoster immune globulin: protection of immunosuppressed children after house hold exposure to varicella. In: J. Infect. Dis., 1983, nr. 147, pp. 737-743.

7. Wharton M. The epidemiology of varicella-zoster virus infections. In: Infect. Dis. C/in. North. Am., 1996, vol. 10, nr. 3, pp. 571-581.

8. Prisäcaru V. Epidemio/ogie genera/à. Baze/e medicinei prin dovezi. Chisinäu: Tip. Reclama, 2012. 373 p. ISBN: 978-9975-4410-9-4.

9. Бахаева Е.М., Тимофеева Т.В., Корабельников С.В. Ветрянаяоспа. Вакцинопрофилактика. B: Материалы Х конгресса детских инфекционистов России. Актуальные вопросы инфекционной патологии и вакцинопрофилактики, Москва, 2011, с. 13.

10. Raguin G. Prevention de la varicelle chez le personnel D'encadrement des enfants. In: Med. Mai. Infect., 1996, pp. 9-11.

11. www.ms.gov.md

12. www.cnsp.md

13. www.sanatatea .com

14. http://public-health.md

15. www.immuno.md

16. http://lex.justice.md

17. https://gskpro.com/content/dam/global/hcpportal/ ro_R0/pdf/home/products/Varilix/Varilrix-%20 RCP%20(decembrie%202016).pdf

18. https://www.ema.europa.eu/documents/product-information/proquad-epar-product-information_ ro.pdf

Silvia Negara, medic-epidemiolog, IP USMF Nico/ae Testemitanu, tel.: 069539091, e-mail: silvia_negara@mail.ru