Studiu de evaluare a cunoștințelor lucrătorilor medicali privind realizarea măsurilor de control al gripei și de răspuns Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

CZU: 614.252.1:616.921.5 studiu de evaluare a cunostintelor

lucrAtorilor medicali privind rEalizarea

masurilor de control al gripei si de

rAspuns

Alina DRUC,

Agentia Nationala pentru Sanatate Publica

Rezumat

In Republica Moldova, gripa si infectiile respiratorii virale acute sunt inregistrate in fiecare an, numarul cazurilor variind de la un an la altul, dar in general reprezentand 2/3 din numarul total de boli infectioase inregistrate anual. Din aceste motive, cunostintele lucratorilor medicali in acest domeniu sunt foarte importante. Acest studiu a avut drept scop evidentierea imbunatatirii cunostintelor personalului medical in domeniul supravegherii epidemiologice, profi-laxiei si promovarii vaccinarii impotriva gripei sezoniere. Tinta esantionarii a constituit-o personalul medical (456 de persoane, primordial medici de familie si epidemiologi) care a participat la atelierele de lucru "Supravegherea epidemiologica, profilaxia si promovarea vaccinarii impotriva gripei sezoniere" din perioada februarie - aprilie 2019 si activeaza in institutiile medico-sanitare publice din 10 teritorii administrative. Analiza chestionarelorpre- sipost-ateliere de lucru a evidentiat imbunatatirea cunostintelor lucratorilor medicali privind diverse aspecte epidemiologice si clinice ale gripei.

Cuvinte-cheie: gripa, cunostinte, lucratori medicali Summary

Study on the assessment of the knowledge of health workers in implementing influenza control and response measures

In the Republic of Moldova, influenza and acute viral respiratory infections are recorded each year, the number of cases varying from one year to the next but generally representing 2/3 of the total number of infectious diseases recorded during the year. For these reasons, the knowledge of medical workers in this field is very important. This study aimed at highlighting the improvement of medical staff knowledge in the field of epidemiological surveillance, prophylaxis and promotion of vaccination against seasonal influenza. The target of the sampling was the medical staff (456 persons, primordial family doctors and epidemiologists) who participated in the workshops "Epidemiological Surveillance, Prophylaxis and Promotion of Seasonal Influenza Vaccination" from February to April 2019 and are active in the medical-public sanitary facilities in 10 administrative territories. Analysis of pre-and post-workshop questionnaires highlighted the improvement of the knowledge of medical workers on various epidemiological and clinical aspects of influenza.

Keywords: influenza, knowledge, medical workers

Резюме

Исследование по оценке знаний медицинских работников в осуществлении мер контроля и реагирования на грипп

В Республике Молдова грипп и острые вирусные респираторные инфекции регистрируются каждый год, причем число случаев варьирует от года к году, но обычно составляет 2/3 от общего числа инфекционных заболеваний, зарегистрированных в течение года. По этим причинам знания медицинских работников в этой области очень важны. Это исследование было направлено на то, чтобы подчеркнуть улучшение знаний медицинского персонала в области эпидемиологического надзора, профилактики и пропаганды вакцинации против сезонного гриппа. Целью выборки были медицинские работники (456 человек, первичные семейные врачи и эпидемиологи), которые участвовали в семинарах «Эпидемиологический надзор, профилактика и пропаганда сезонной вакцинации против гриппа» с февраля по апрель 2019 года и работают в государственных санитарных объектах в 10-ти административных территориях. Анализ анкет до и после семинара выявил улучшение знаний медицинских работников о различных эпидемиологических и клинических аспектах гриппа.

Ключевые слова: грипп, знания, медицинские работники

Introducere

Gripa este o maladie extrem de infectioasä, ca-uzatä de un virus foarte instabil, care poate provoca pandemii, epidemii sezoniere sau cazuri sporadice în afara sezonului gripal [5].

Studii din Statele Unite ale Americii estimeazä cä, în perioada sezonului de gripä, gripa si infectiile respiratorii acute sunt responsabile pentru 45% din zilele lucrätoare pierdute si pentru 49% din zilele cu productivitate scäzutä în rândul adultilor cu vârsta de 50-64 de ani [3].

Cele mai multe decese asociate cu gripa în tärile industrializate se datoreazä complicatiilor bolilor de bazä la persoanele cu risc sporit de ümbolnävire, inclusiv femeile msärcinate, copiii cu vârsta sub cinci ani, vârstnicii (peste 65 de ani) si persoanele cu comorbiditäti, cum ar fi HIV/SIDA, astmul bronsic si bolile cronice (cardiace sau pulmonare) [4].

În Republica Moldova, gripa, infectiile acute ale cäilor respiratorii superioare si infectiile respiratorii acute severe sunt înregistrate anual, numärul cazurilor de nmbolnäviri variind de la an la an, dar în general reprezentând 2/3 din numärul total de maladii infectioase înregistrate pe parcursul anului. Pentru micsorarea poverii gripei, precum si a numä-rului de ümbolnäviri si decese, se efectueazä mäsuri de profilaxie specificä si profilaxie nespecificä.

În ultimii ani, numärul persoanelor vaccinate cu vaccin antigripal în República Moldova a fost de 150.000-200.000 de persoane pe an (copii si adultii cu maladii cronice si tuberculozä; lucrätori ai institutiilor medico-sanitare publice, serviciului de sänätate pu-blicä; bäträni, invalizi si personalul azilurilor pentru bäträni si invalizi etc.). Vaccinarea contra gripei este cea mai eficientä metodä de prevenire a infectiilor respiratorii si a complicatiilor asociate Nmbolnävirii. Studiile recente demonstreazä cä vaccinul antigripal poate reduce riscul de ümbolnävire cu gripä cu apro-ximativ 60% în populatia globalä în timpul sezonului când majoritatea virusurilor gripale circulante sunt asemänätoare cu virusurile incluse în vaccin [2]. Când tulpinile de vaccin se potrivesc îndeaproape cu virusurile gripale circulante, ratele de eficacitate la persoanele cu vârsta sub 65 de ani variazä, de regulä, de la 70% la 90%.

Vaccinarea poate reduce povara economicä cauzatä de boalä. Studiile realizate au demonstrat cä imunizarea universalä poate genera economii substantiale de costuri din perspectiva individualä si cea socialä [1].

Acest studiu a avut drept scop evidentierea Nmbunätätirii cunostintelor personalului medical în domeniul supravegherii epidemiologice, profilaxiei si promovärii vaccinärii împotriva gripei sezoniere.

Material si metode

t

A fost realizat un studiu descriptiv dupä volumul esantionului selectiv. Tinta esantionärii a constituit-o personalul medical (456 de persoane, primordial medici de familie si epidemiologii) care a participat la atelierele de lucru Supravegherea epidemiológica, profilaxia si promovarea vaccinärii împotriva gripei sezoniere, desfäsurate în perioada februarie - aprilie 2019, si activeazä în institutiile medico-sanitare publice din 10 teritorii administrative: Chisinäu, Bälti, Cahul, Cäuseni, Comrat, Edinet, Hâncesti, Orhei, Soroca si Ungheni. Criteriile de bazä de care s-a tinut cont la esantionare au fost mediul de resedintä (rural/ urban) si regiunea tärii (Nord, Centru, Sud).

S-au utilizat douä tipuri de chestionare: ches-tionarul pre-test, care a fost completat înainte de atelierele de lucru, incluzând mtrebäri privind supravegherea epidemiologicä, profilaxia si promovarea vaccinärii împotriva gripei sezoniere, si chestionarul post-test, care a fost completat dupä atelierele de lucru, fiind identic cu cel anterior. Räspunsurile au fost anonime.

Datele au fost introduse si analizate cu ajutorul programului EpiInfo TM 7, fiind bazat pe calcularea ratelor, a indicatorilor de proportie si a valorilor medii.

Rezultate si discutii

» t

Medicii de familie sunt prima linie la intrarea pacientilor în sistemul medical. Astfel, cunostintele lor privind mäsurile de control al gripei si de räspuns sunt foarte importante, precum si cu privire la tot ce este legat de vaccinarea împotriva gripei, începând de la metodele de promovare si finalizând cu efectele adverse posibile de dupä imunizare.

Aprecierea rezultatelor chestionarelor completate pre- si post-ateliere de lucru a arätat o nrnbunätätire a cunostintelor lucrätorilor medicali privind posibilele complicatii ce pot apärea dupä ümbolnävirea cu gripä (figura 1).

100,0% 80,0% 60,0% 40,0% 20,0% 0,0%

Pre-test ■ Post-test

_

1 _ H 1

Nu are complicatii

Pneumonie

Astm bronhic

Reumatism Septicemie / Viremie

Nu §tiu

Figura 1. Complicatiile gripei sezoniere conform opiniei lucrátorilor medicali

Astfel, ponderea celor care considerau cá gripa nu are complicatii a scázut de la 2,6% paná la 1,3%. Numárul medicilor de familie care stiu cá drept complicatii ale gripei pot fi pneumoniile s-a márit comparativ cu rezultatele pre-test, iar numárul celora care nu cunosc despre posibilele complicatii a scázut de la 0,7% la 0%.

Lucrátorii medicali s-au dovedit putin sceptici in privinta recomandárii vaccinárii impotriva gripei pacientilor si a membrilor familiilor lor. Dar este imbucurátor faptul cá dupá atelierul de lucru la care au participat, numárul celor care nu ar recomanda pacientilor si familiilor lor imunizarea impotriva gripei s-a redus de la 5,5% paná la 2,2%.

Din considerentul cá participarea lucrátorilor medicali la acest atelier de lucru a scázut ponderea medicilor care nu ar recomanda vaccinarea, ca re-zultat a scázut si numárul celor care cred cá vaccinul nu protejeazá de imbolnávire (de la 1,8% la 1,1%), precum si a celor care nu au incredere in calitatea vaccinului (de la 2,9% la 1,3%) (figura 2).

Vaccinul nu protejeazä de Tmbolnavire Vaccinul este scump Vaccinul provoacä reactii adverse Nu am Tncredere Tn calitatea vaccinului Altceva

Post-test ■ Pre-test

0,0% 0,5% 1,0% 1,5% 2,0% 2,5% 3,0% 3,5%

Figura 2. Motivul nerecomandärii vaccinului antigripal pacientilor si membrilor familiilor lor

Lucrâtorii medicali efectueazá o muncá extra-ordinará de informare a pacientilor privind diverse aspecte ale vaccinárii împotriva gripei sezoniere. Astfel, cei mai multi dintre ei pun accentul pe infor-marea despre efectele pozitive ale vaccinárii împotriva gripei sezoniere (82% dintre acestia), precum si despre consecintele acesteia (81,6%), despre grupurile de populatie cárora le este recomandatá vaccinarea (75,7%), despre institutiile în care se pot vaccina împotriva gripei sezoniere (71,3%), perioada când se pot vaccina (65,1%), despre cauzele gripei sezoniere (55,3%) si posibilele reactii adverse de dupá vaccinare (43,2%).

Medicii de familie sunt de asemenea si persoa-nele care contacteazá cu un flux mare de pacientii, iar acest lucru reprezintá un factor de risc foarte înalt de a se nmbolnávi de gripá. De aceeasi párere sunt si lucrátorii medicali care au participat la atelierele de lucru organizate. Înainte de instruire, 96,9% din cei prezenti erau de párerea datá, dar dupá instruire, numárul celora care erau de aceastá párere a ajuns la circa 99%.

Orice persoaná are acces la informatie, dar nu se cunoaste întotdeauna dacá aceastá informatie este veridicá. Din aceste considerente, lucrátorii medicali, fiind persoanele cu studii în domeniu si având autoritate, sunt obligati sá utilizeze mai multe metode de comunicare cu persoanele din teritoriul deservit. La întrebarea privind cele mai efective metode de a comunica cu pacientii, pe primul loc au fost plasate pliantele cu 77,6%, apoi publicitatea radio/ TV (72,6%) urmatá de emisiunile radio/TV (56,6%), pe al patrulea loc aflându-se convorbirile între patru ochi (tête-à-tête ) cu 41,9% (figura 3).

Pliante Broçuri Emisiuni TV/radio Publicitatea la TV/radio Retelele de socializare Discutii tête-à-tête

I Pre-test I Post-test

Figura 3. Cele mai eficiente metode de informare a pacientilor/membrilor de familie

Dupá atelierele de lucru desfásurate, lucrátorii medicali si-au schimbat párerea privind metodele de comunicare cu pacientii si a crescut numárul medici-lor de familie care considerá cá radioul, TV, internetul si discutiile tête-à-tête sunt importante.

Printre rntrebárile care au fost incluse în ches-tionare erau si douá rntrebári-capcaná (v. tabelul). La prima - "Vaccinul antigripal poate provoca gripá?" - initial 25,7% din cei chestionati au ráspuns "Da", iar la post-test, doar 8,6% din respondenti mai continuau sá nrnpártáseascá aceastá opinie. Aceeasi tendintá de nmbunátátire a rezultatelor s-a atestat

la toti participant^ indiferent de locul de activitate (oras, sat, municipiu) si de numárul anilor de lucru în domeniul medical.

Ponderea ràspunsurilor afirmative la douà întrebàri-capcanà

Categoría Vaccinul antigripal poate provoca gripa? Gripa poate fi tratatà cu antibiotice?

Pretest Posttest Pretest Posttest

General 25,7% 8,6% 4,4% 0,4%

Mediul de resedintá Municipiu 17,5% 4,1% 4,1% 1,0%

Oras 24,7% 8,6% 5,4% 0,5%

Sat 31,6% 11,1% 3,5% -

Ani de activitate în domeniul medical Páná la 2 ani 37,5% 6,3% 12,5% -

2-5 ani 28,9% - 10,5% -

6-10 ani 36,4% 9,1% 12,1% -

11-19 ani 25,0% 10,5% 1,8% -

20-30 ani 20,2% 7,6% 2,6% -

Peste 30 ani 25,6% 10,4% 3,0% 1,0%

Ráspunsurile la a doua intrebare-capcaná -"Gripa poate fi tratatá cu antibiotice?" - au indicat cá asupra acestui aspect medicii de familie sunt informati mai bine. Astfel, doar 4,4% din respondent au fost de acord cá gripa poate fi tratatá cu antibiotice, iar dupá atelierul de lucru s-a dovedit cá numárul celor care sunt de acord cu aceastá afirmatia a ajuns aproape de zero (0,4%).

Drept contraindicarte la vaccinare, cel mai frec-vent au fost numite: "Reactii alergice la ouá de gáiná sau neomiciná", care a crescut de la 67,3% paná la 89,5% si "Reactii secundare grave (soc anafilactic, reactie alergicá generalizatá, edem Quinque, colaps, encefalitá sau encefalopatie, convulsii), observate dupá administrarea altor vaccinuri" (figura 4). Restul contraindicatiilor sunt fictive si, dupá participarea la atelierele de lucru, numárul celor care au indicat aceste contraindicatii a scázut, dar totusi au acu-mulat un oarecare procentaj (maladii convulsive la membrii familiei - de la 24,1% la 12,5%; dermatoze, eczeme sau maladii infectioase ale pielii - de la 22,4 la 14,9% etc.).

Reactii alergice la ouá de gáiná sau neomiciná.

Reactii secundare grave observate dupa administrarea altor vaccinuri.

Maladii convulsive la membrii familiei.

Dermatoze, eczeme sau leziuni locale de origine infectioasa ale pielii.

Maladii cronice cardiace, pulmonare, renale, hepatita crónica.

Maladii uçoare (de exemplu, o infectie respiratorie sau diareica) cu temperatura axilará nu mai mare de 38°C.

Pre-test Post-test

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Figura 4. Contraindicatiile la vaccinare conform opiniei medicilor de familie

0.0%

40,0%

80,0%

100.0%

Privitor la evenimentele adverse post-imuni-zare, lucrâtorii medicali au fost întrebati cu ce fel de reactii pot fi asociate. Astfel, cei mai multi considerâ câ "reactia indusâ de vaccin", "reactia legatâ de de-fectul calitâtii vaccinului" si "reactia legatâ de erori la administrarea vaccinului" pot conduce la reactii post-vaccinare, iar 34% din respondent considerâ câ si "evenimentele medicale coincidente"pot provoca asemenea reactii.

Grupele profesionale si cu risc sporit de îmbol-nâvire sunt cele mai importante grupe de populatie cu care trebuie sâ lucreze medicii de familie în perioada sezonului gripal. În acest sens, este foarte important ca medicii sâ cunoascâ cine anume se încadreazâ în grupele cu risc sporit de îmbolnâvire. La aceastâ întrebare, la pretestare, câteva persoane (0,4%) au râspuns câ nu stiu cine face parte din aceste grupe, însâ dupâ prezentarea informatiilor numârul lor s-a redus pânâ la zero (figura 5).

produce pandemii a scäzut: pentru tipul B - la 9,9%, pentru tipul C - la 2,0%.

La intrebarea "Existä diferentä intre vaccinul antigripal sezonier si cel pandemic?", 54% din lucrätorii medicali la pretestare au räspuns cä nu existä, insä dupä prezentärile materialelor informative, numärul acestora a scäzut panä la 31% (figura 6). Numärul celor care cunosteau cä existä diferentä intre vaccinul sezonier si cel pandemic a crescut de la 31% inaintea atelierelor de lucru panä la 68% dupä acestea. lar rata celor care nu cunosteau s-a redus de la 12% la 0%.

31%

Nu stiu

0%

.:. . . I. Fàtâ ráspims 1%

; Da «Nu >■ Nu stiu ■ Fàrà l'àspuus

Figura 6. Opinia lucrâtorilor medicali despre faptul dacâ existâ sau nu diferente între vaccinul sezonier si cel pandemic

Concluzii

Analiza chestionarelor pre- si post-ateliere de lucru a evidentiat îmbunâtâtirea cunostintelor lucrâtorilor medicali privind mâsurile de control al gripei si de râspuns.

Lucrâtorii medicali chestionati fâceau parte din ambele medii de resedintâ (rural/urban) si din cele trei regiuni ale târii (Nord, Centru si Sud), de aceea ei reflectâ cunostintele în acest domeniu caracteristice lucrâtorilor medicali din întreaga tarâ.

Rezultatele pozitive ale acestor tipuri de ateliere de lucru au demonstrat eficacitatea lor dupâ analiza chestionarelor pre- si post-ateliere, demonstrând necesitatea de a fi desfâsurate periodic pentru re-împrospâtarea cunostintelor lucrâtorilor medicali si schimb de experientâ.

Multumiri si finantare

Organizarea si desfâsurarea atelierelor de lucru Supravegherea epidemiologicâ, profilaxia si promovarea vaccinârii împotriva gripei sezoniere si realizarea studiului au fost posibile cu suportul financiar al Programului The Partnership for Influenza Vaccine Introduction (PIVI).

Bibliografie

1. Duncan I.G., Taitel M.S., Zhang J., Kirkham H.S. Planning influenza vaccination programs: a cost benefit model. In: CostEff. Resour. Alloc., 2012, nr. 10(1), p. 10. PubMed PMID: 22835081; PubMed Central PMCID: PMC3453509.

Femeile gravide

Persoane cu vârsta cuprinsä între 6 luni §i mai mari cu maladii cronice

Persoanele cu vârsta peste 65 ani, indiferent de alti factori de risc

Persoanele în vârsta §i persoanele cu dizabilitate din institutiile rezidentiale

Copii cu vârsta între 6-59 luni Personalul medical Nu §tiu Altceva

■ Pre-test Post-test

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Figura 5. Grupurile cu risc sporit de imbolnávire, care trebuie incurajate sá se vaccineze, in opinia lucrátorului medical

ín schimb, a crescut rata celorlalte grupe despre care medicii consideré cá trebuie incurajate pentru vaccinarea antigripalá: femeile gravide - de la 89,9% la 98,5%; persoanele de la 6 luni si mai mari cu ma-ladii cronice si alte maladii - de la 78,9% la 91,4%; persoanele peste 65 ani - de la 68,0% la 81,1%, copiii de 6-59 luni - de la 38,4% la 67,1%, iar personalul medical - in jur de 90%.

Au fost puse intrebári si despre virusurile gri-pale: Fiind intrebati despre virusul gripal care poate produce pandemii, initial 83,1% au ráspuns cá virusul de tip A, 24,6% - virusul de tip B si 12,5% - virusul de tip C. Dupá prezentarea informatiilor de cátre facilitatori, aproximativ 97% din lucrátorii medicali prezenti au ráspuns cá virusul gripal de tip A poate duce la aparitia pandemiilor, iar numárul celora care erau de párerea cá si virusurile de tipurile B si C pot

2. Jill M. Ferdinands, Lauren E.W. Olsho, Anna A. Agan, et al. Effectiveness of Influenza Vaccine Against Life-threatening RT-PCR-confirmed Influenza Illness in US Children, 2010-2012. In: The Journal of Infectious Diseases, 2014, nr. 210(5), pp. 674-683. https://doi. org/10.1093/infdis/jiu185

3. Nichol K.L., D'Heilly S.J., Greenberg M.E., Ehlinger E. Burden of influenza-like illness and effectiveness of influenza vaccination among working adults aged 50-64 years. In: Clin. Infect. Dis., 2009, nr. 48(3), pp. 292-298. doi: 10.1086/595842. PubMed PMID: 19115970.

4. Thompson W.W., Weintraub E., Dhankhar P., et al. Estimates of US influenza-associated deaths made using four different methods. In: Influenza Other Respir. Viruses, 2009, nr. 3(1), pp. 37-49. doi: 10.1111/ j.1750-2659.2009.00073.x. PubMed PMID: 19453440; PubMed Central PMCID:

5. Vaccines against influenza WHO position paper. November 2012. In: Wkly Epidemiol. Rec., 2012, nr. 87(47), pp. 461-476. PubMed PMID: 23210147.

Alina Druc, doctorandâ, Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publicâ, tel.: 022737322; 069265024, e-mail: [email protected]

CZU: 616.34-008.314.4-036.11-036.22(478)

aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute in republica moldova

Nadejda GAFIN1, Aliona NASTAS1, Ion BIRCÄ2,\Adrian COTELEA1, Vasile SOFRONIE1,

'IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie

Nicolae Testemitanu, 2Agentia Nationala pentru Sänätate Publica

Rezumat

In articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) in Republica Moldova in anii 2014-2018. In aceastä perioadä au avut loc 136 de izbucniri, media fiind de 27,2 izbucniri pe an. Numärul total de izbucniri a fost mai mare in raioane, comparativ cu municipiile, media fiind de 18,2 si, respectiv, 9. S-a stabilit cä zona de Centru a tärii este mai afectatä prin izbucniri cu boli diareice acute fatä de alte zone, factorii de risc inalt sunt institutiile de odihnä pentru copii. Sezonalitatea izbucnirilor cu BDA: se evidentiazä in timpul cald al anului, incepand cu 01-05 iunie si terminandu-se la 10-15 octombrie, cu durata de 135-140 de zile. Lunile cu risc major de aparitie a izbucnirilor cu BDA sunt iulie, august si septembrie.

Cuvinte-cheie: boalä diareicä acutä, izbucniri, situatie epide-miologicä, sezonalitate, risc sporit, persoane infectate

Summary

Epidemiological aspects of outbreaks of acute diarrheal diseases in the Republic of Moldova

The study presents some epidemiological aspects of outbreaks of acute diarrheal diseases in the Republic of Moldova during the years 2014-2018. During this period there were 136 outbreaks, the average of 27,2 outbreaks per year. The total number of outbreaks were higher in outlying districts compared to urban areas, the average of 18,2 and 9 outbreaks respectively. It has been established that the central part of the country is more affected by outbreaks of acute diarrheal diseases than other areas, the high risk of outbreaks are chil-drens recreational facilities, the seasonality of outbreaks of the acute diarrheal disease is manifested during the hot period of the year from 1st to 5th of June and ends on 10th to 15th of October, with a duration of 135-140 days. The major risk of outbreaks with the acute diarrheal disease is in July, August and September.

Keywords: acute diarrheal disease, outbreaks, epidemiological situation, seasonality, high risk, infected persons

Резюме

Эпидемиологические аспекты вспышек острых кишечных заболеваний в Республике Молдова

В статье представлены некоторые эпидемиологические аспекты вспышек острых кишечных заболеваний (ОКЗ) в Республике Молдова в 2014-2018 гг. За этот период было 136 вспышек, в среднем 27,2 вспышек в год. Общее количество вспышек было выше в районах чем в муниципиях, в среднем 18,2 и 9 соответственно. Установлено, что центральная часть страны в большей степени подвержена вспышкам острых кишечных заболеваний, чем другие зоны, высокий риск вспышек - детские оздоровительные учреждения. Сезонность вспышек с ОКЗ отмечается в теплое время года, начинается 1-5 июня и заканчивается 10-15октября, продолжительностью 135-140 дней. Месяцы с повышенным риском возникновения вспышек с ОКЗ - это июль, август и сентябрь.

Ключевые слова: острые кишечные заболевания, вспышки, эпидемиологическая ситуация, сезонность, повышенный риск, инфицированные лица

Introducere

Bolile diareice acute (BDA) reprezinta o problema majora de sanatate publica intalnita cu incidenta inalta in tarile in curs de dezvoltare, este una din cele mai comune boli infectioase din lume. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si UNICEF, situatia a fost estimata de la 3 la 5 miliarde de cazuri cu boala diareica acuta la nivel global pe an, apro-ximativ 1,9 milioane de copii cu varsta pana la 5 ani fac BDA, in special in tarile in curs de dezvoltare si circa 5000 de copii decedeaza in fiecare zi, cauza fiind deshidratarea, care rezulta din pierderea de lichid si de electroliti in scaunele diareice. Aceasta grupa de