CC BY
178. Hotararea Guvernului nr. 403 din 6 aprilie 2016. Planul national de actiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei nationale de prevenire si control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 100-105 din 15.04.2016, art. 464. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=d oc&lang=1&id=364230
9. Hotararea Guvernului nr. 300 din 24 aprilie 2014. Planul de actiuni pe anii 2014-2020 privind implementarea Programului national de prevenire si control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 104-109 din 06.05.2014, art. 327. http://lex.justice.md/index.php?action=view&v iew=doc&lang=1&id=352739
10. Hotararea Guvernului nr. 300 din 24 aprilie 2014. Programul national de prevenire si control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 104-109 din 06.05.2014, art. 327. http://lex. justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang = 1&id=352739
11. WHO. Global action plan for the prevention and control of noncommunicable diseases 2013-2020. Geneva,
2013. http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/943 84/1/9789241506236_eng.pdf
12. Raevschi E. Managementulsupravegherii factorilorde risc in reducerea mortalitatii cardiovasculare premature in Republica Moldova: tz. dr. hab. st. med., Chisinau, 2019. 279 p. http://www.cnaa.md/thesis/54631/
13. Hotararea Guvernului nr. 1000 din 23 august 2016. Programul national de promovare a sanatatii pentru anii 2016-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 277-287 din
26.08.2016, art. 1086. http://lex.justice.md/index.ph p?action=view&view=doc&lang=1&id=366387
14. Hotararea Guvernului nr.730 din 08 septembrie
2014. Programul national in domeniul alimentatiei si nutritiei pentru anii 2014-2020 si Planul de actiuni pentru anii 2014-2016 privind implementarea Programului national. In: Monitorul Oficial, nr. 270-274 din 12.09.2014, art. 779. http://lex.justice.md/index.php ?action=view&view=doc&lang=1&id=354645
15. Hotararea Guvernului nr. 360 din 06 iunie 2012. Programul national privind controlul alcoolului pe anii 20122020. In: Monitorul Oficial, nr. 120-125 din 15.06.2012, art. 419. http://lex.justice.md/md/343538/
16. Hotararea Guvernului nr. 1015 din 23 noiembrie 2017. Programul national privind controlul tutunului pentru anii 2017-2021. In: Monitorul Oficial, nr. 429-433 din
08.12.2017, art. 1153. http://lex.justice.md/index.ph p?action=view&view=doc&lang=1&id=373037
17. Hotararea Guvernului nr. 1032 din 20 decembrie 2013. Strategia nationala de sanatate publica pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 304-310 din 27.12.2013, art. 1139. http://lex.justice.md/index.ph p?action=view&view=doc&lang=1&id=350833
18. WHO. European Action Plan for Strengthening Public Health Capacities and Services. Copenhagen, 2012. http://www.euro.who.int/en/health-topics/Health-systems/public-health-services/publications/2012/ european-action-plan-for-strengthening-public-health-capacities-and-services
19. WHO. Prevalence of noncommunicable disease risk factors in the Republic of Moldova STEPS 2013. Regional office for Europe. Denmark, 2014. http://www.ms.gov. md/sites/default/files/prevalence_of_noncommuni-cable_disease_risk_factors_in_republic_of_moldo-va_steps_report_2013.pdf
20. Raevschi E., Ababii I., Obreja G. Suggestions on strengthening of noncommunicable diseases risk factors surveillance management in the Republic of Moldova. In: Acta Medica Transilvanica, Sibiu, Romania, 2017, vol. 22, nr. 4, pp. 1-4.
21. Raevschi E., Obreja G. Considerations on the development of functionality of noncommunicable diseases surveillance system in the Republic of Moldova. In: Moldovan Journal of Health Sciences, 2018, vol. 16(2), pp. 73-81.
Elena Raevschi, dr. hab. st. med., conf. univ., IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069233157,
e-mail: elena.raevschi@usmf.md
CZU: 614.253.3:616-082
POTENJIALUL ASISTENJILOR MEDICALI ÍN ASIGURAREA EFICACITÁJIIPRACTICII ASISTENJEIMEDICALE PRIMARE
Natalia ZARBAILOV1, Liudmila BOLOGAN2, Vera LOGHIN2, Aliona SERBULENCO1, Mihail CIOCANU13,
1IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemifanu, 2Centrul de Educare Medicala Continua a Personalului Medical §i Farmaceutic cu Studii Medii, 3Institutul de Medicina Urgenta
Rezumat
Migraña cadrelor medícale a devenit un fenomen de amploare si a dus la exodul masiv al cadrelor medícale în Republica Moldova si la destabilizarea sistemului medical. La moment, deficitul de asistenfi medicali în centrele de sanatate nu este atât de evident si se presupune ca acestia au preluat unele funcfii ale medicului, chiar daca acest lucru nu este reglementat. Stu-diul realizat a avut drept scop identificarea disponibilitâfii si a competenpi lucratorilor medicali medii din asistenta medicala primara de a participa activ la tot spectrul de activitâfi atribuite echipei medicului de familie. Datele au fost colectate în cadrul instruirilor asistenfilor medicali de familie la Centrul de Edu-cafie Medicala Continua a Personalului Medical si Farmaceutic cu Studii Medii. Asistenfii medicali cu pregatire în domeniul medicinei de familie, conform opiniei exprimate degrupul inclus în studiu, au un potential nejustificat de competence si abili-tâfi pentru asigurarea eficacitâfii practicii asistenpi medicale primare. Tabloul general arata ca asistentii medicali poseda suficiente competente pentru asigurarea primului contact cu pacientul, îngrijiri medicale durabile, prestarea serviciilor medicale complexe, coordonate, îngrijiri centrate pe familie si orientate spre comunitate., Totodata, studiul efectuat a permis identificarea domeniilor de activitate în care opiniile cu privire la competencepotenfiale ale asistenfilor medicali nu sunt certe.
In baza rezultatelor obfinute, printre domeniile ce merita o atenfie deosebita putem enumera: activitafile de promovare a sanatafii si deprofilaxie; tngrijirea pacienfilor adulfi, inclusiv a celor tineri; tngrijirea femeilor cu probleme de sanatate comune; tngrijirile mentale si cele paliative, asistenfa de urgen^a.
Cuvinte-cheie: asistenfi medicali, eficacitate, practica asis-tenfti medicale primare
Summary
Potential of medical assistants in assuring the effectiveness of primary health care practice
Migration of medical staff has become a phenomenon of great magnitude and has led to the massive exodus of medical personnel in the Republic of Moldova and the dismantling of the medical system. Now, the shortage of nurses in health centers is not so obvious, but suppose that they have taken some physician functions, even if this is not regulated. The current study aimed at identifying the readiness and competence of primary health care workers to actively participate in the full range of activities assigned to the family doctor team. Data was gathered in family nurse training at the Continuing Medical Education Center for Health and Pharmaceutical Professionals. Family nurses in the opinion of the group included in the study have undue potential of skills and abilities to ensure the effectiveness of the primary health care practice. The general picture indicates that nurses have sufficient skills to ensure first-time contact with the patient, sustainable medical care, comprehensive, coordinated, family-oriented and community-based care services. The study also made it possible to identify areas of activity in which opinions about the potential skills of nurses are unclear. Among the areas that deserve special attention in this regard, based on the results obtained, we can endeavor to promote health promotion and prophylaxis, care for adult patients, including the youth, care of women with common health problems, mental health care and palliative care, as well emergency care.
Keywords: nurses, effectiveness, primary health care practice
Резюме
Потенциал медицинских сестер в обеспечении эффективности практики первичной медицинской помощи
Миграция медицинского персонала стала феноменом огромных масштабов и привела к массовому оттоку медицинского персонала в Республике Молдова и потерям для медицинской системы. На данный момент нехватка медсестер в медицинских центрах не столь очевидна, и предполагается, что они взяли на себя некоторые функции врача, даже если это не регулируется. Текущее исследование было направлено на выявление готовности и компетентности медицинских сестер из первичной медико-санитарной помощи для активного участия во всем спектре мероприятий, назначенных команде семейных врачей. Данные были собраны во время обучения семейных медсестер в Центре непрерывного медицинского образования для работников здравоохранения и фармацевтики. По мнению группы, включенной в исследование,
семейные медсестры обладают недооцененным потенциалом навыков и способностей для обеспечения эффективности практики первичной медико-санитарной помощи. Общая картина показывает, что медсестры обладают достаточными навыками для обеспечения первого контакта с пациентом, устойчивой медицинской помощи, комплексных, скоординированных услуг на уровне семьи и на уровне сообщества. Исследование также позволило выявить области деятельности, в которых мнения о потенциальных навыках медсестер неясны. Среди областей, которые заслуживают особого внимания в этой связи, на основании полученных результатов, мы можем выделить содействие укреплению здоровья и профилактике, уход за взрослыми пациентами, включая молодых, уход за женщинами с общими проблемами здоровья, охрану психического здоровья и паллиативную помощь, а также неотложную помощь.
Ключевые слова: медицинские сестры, эффективность, практика первичной медицинской помощи
Introducere
Migraña cadrelor medicale a devenit un fe-nomen de amploare în secolul XXI, despre care sá vorbeste la nivelul politicilor în domeniul cadrelor medicale [1, 2]. Acest fenomen a afectat nu numai tárile în curs de dezvoltare, unde se considerá cá migraña profesionalá are la bazá o decádere economico-financiará a persoanelor din domeniul sferei bugetare (medici, asistenÇi medicali, Ínvátátori, profesori etc.) pe fondul situatiei socioeconomice precare a tárii în general, ci este observat si în tárile dezvoltate [2-6]. În Republica Moldova, suprapune-rea fenomenelor descrise a dus la un exod masiv al cadrelor medicale spre tárile europene si la destabi-lizarea sistemului de sánátate la capitolul asigurarea cu cadre medicale [7].
Un alt fenomen este cá alegerea profesiei de medic, de asistent medical nu mai este la fel de pre-stigioasá si populará ca altádatá, pentru a constitui o carierá pe toatá viaÇa [8]. Pe parcursul anilor a scá-zut numárul absolvenÇilor de la profilul Medicina de familie si al rezidenÇilor cu specializare în medicina de familie doritori de a se angaja ca medic de familie într-o localitate ruralá [9].
Nevoia de a asigura accesul populaÇiei la ser-vicii medicale a condiÇionat infrastructura actualá a asistenÇei medicale primare. TendinÇa de a pástra un punct de reper pentru servicii medicale în orice localitate, în special în cele rurale, a dus la dezagre-garea rolurilor si a funcÇiilor, cu pástrarea oficiilor de sánátate gestionate de asistenÇi medicali. Chiar si existenta într-o localitate ruralá a centrului de sánátate nu este o garantie a prezenÇei si activitátii zilnice a medicului de familie în cadrul acestuia.
Se constatá un deficit de medici de familie în sis-temul sánátátii, cu tendinÇa de descrestere a numáru-
lui de medici în asistenta medicalä primará ruralä. La moment, deficitul asistentilor medicali în centrele de sänätate nu este atât de evident si se presupune cä acestia au preluat unele functii ale medicului, chiar dacä acest lucru nu este reglementat.
Studiul realizat a avut drept scop identificarea disponibilitätii si a competentei lucrätorilor medicali medii din asistenta medicalä primarä de a participa activ la tot spectrul de activitäti atribuite echipei medicului de familie si de a prelua unele roluri importante în lipsa medicului de familie.
Material si metode
t
Din cauza cä studiul efectuat este unul inovativ si nu existä date din cercetäri anterioare cu privire la competenta asistentilor medicali din asistenta medicalä primarä, s-a aplicat strategia standardizatä de calculare a esantionului, care a constituit un minim de 170 de respondenti. Datele au fost colectate în cadrul Centrului de Educatie Medicalä Continuä pen-tru Cadre Medicale si Farmaceutice cu Studii Medii în perioada octombrie 2016 - mai 2017. Participant la studiu au fost asistentii medicali de la cursurile de specializare primarä (174 persoane) si de perfectiona-re (87 persoane) a asistentilor medicali în medicina de familie (pentru asistenti medicali de familie), conform planului de educatie medicalä continuä a personalului medical si farmaceutic cu studii medii [10]. Colectarea datelor s-a realizat prin completarea de cätre cursanti a chestionarului Potenpalul general al asistentului medical în asigurarea eficacitápi practicii asisten¡ei medicale primare, elaborat de autori si aprobat de Comitetul de eticä al USMF Nicolae Testemitanu (sedinta din 19 iunie 2017). Chestionarul contine 28 de mtrebäri divizate în sapte compartimente. Räspunsurile la mtrebärile 1-20 presupun selectarea din scara numericä de la 1 la 9, cu sustinerea variantei de räspuns selectate prin aducerea a trei argumente în scris. Pentru interpretare, scara de räspunsuri a fost divizatä în trei categorii: 1-3 - räspuns negativ, 4-6 - räspuns incert, 7-9 - räspuns pozitiv. Ultimele opt mtrebäri au fost de ordin general (värstä, sex, stagiu de muncä, loc de activitate, salariu). Înainte de completarea chestionarului, participant în studiu au fost informati verbal si în scris despre scopul cercetärii, despre caracterul anonim si confidential al acesteia. Completarea chestionarului a fost consideratä ca acord mutual al persoanei de a participa în studiu.
Pentru verificarea datelor si obtinerea rezultatelor preliminare, s-a calculat frecventa pentru fiecare între-bare calitativä. Pentru analiza calitativä a datelor, co-mentariile respondentilor la fiecare întrebare propusä au fost divizate în categorii dupä principiul de räspuns negativ, incert sau pozitiv, fiind descrise în functie de gruparea conventionalä propusä de autori. Au fost analizate calitativ doar räspunsurile ce contineau în
sine acord total sau dezacord total. Pentru variabilele calitative a fost aplicatä analiza variatiei (ANOVA), re-zultatul cäreia este calculul statisticii F si valorii P. S-a aplicat calculul coeficientului de corelatie Pearson.
Rezultate obtinute
Studiul s-a desfäsurat în cadrul Centrului de Educate Medicalä Continuä pentru Cadre Medicale si Farmaceutice cu Studii Medii pe parcursul a opt luni, în perioada 2016-2017. Au fost colectate în total 211 chestionare (80,8%), dintre care 61 de chestiona-re în cadrul cursului de specializare si 148 în cadrul cursului de perfeccionare, ce au constituit 70% si, respectiv, 85% din numärul total al cursantilor din perioada datä. Printre cursantii care nu au participat în studiu, cea mai frecventä cauzä a fost bariera ling-visticä. Majoritatea respondentilor (98%) au fost de sex feminin, vârsta medie fiind de 44+0,65 ani. Cel mai tänär participant a avut vârsta de 21 de ani, iar cel mai vârstnic - 69 de ani. Trei din patru asistenti medicali au indicat locul de muncä (81%, n=171). În jur de un sfert (27,5%, n=58) din asistentii medicali au raportat cä sunt angajatii centrelor medicilor de familie (CMF), ceea ce aratä cä sunt, probabil, din localitäti urbane. Din restul respondentilor, este aproape egalä (28,4%, n=60) cota angajatilor centrelor de sänätate (CS), iar o parte mai micä (20,4%, n=43) activeazä în oficiul medicului de familie, 10 (4,7%) persoane sunt angajatii oficiilor de sänätate.
Chestionarul elaborat a fost divizat în urmätoa-rele compartimente: Primul contact; Îngrijire medicalä durabilä; Complexitatea serviciilor; Coordonarea îngrijirilor; Îngrijirea centratä pe familie; Orientarea comunitarä. Distribuya räspunsurilor dupä scara: räspuns negativ (1-3 puncte), incert (4-6 puncte), pozitiv (7-9 puncte) este prezentatä în figura ce urmeazä.
Distribupa räspunsurilor cu privire la spectrul de competence ale asistenplor medicali de familie
Primele intrebári (nr. 1-3) adresate asistentilor medicali reflectá funcpadeprim contactcupacientul. Douá treimi din asistentii medicali (77,6%, n=162) considerá cá au competente suficiente pentru efec-tuarea triajului pacientilor si luarea deciziei cu privire la necesitatea serviciilor specializate. Au fost ferm convinsi de competentele unui asistent medical din asistenta medicalá primará si au ráspuns cu "acord total" 108 respondent. ín cazul in care nu este nevoie de trimitere la specialist, un asistent medical ar putea solutiona un sir de probleme de sánátate frecvente (de exemplu, tratamentul infectiilor virale si bacte-riene usoare, conduita de rutiná in bolile cronice, tratamentul simptomatic, monitorizarea tratamen-tului s.a.) - aceasta este párerea a fiecárui al doilea asistent medical intervievat (54,4%, n=111). Fiecare al cincilea respondent si-a exprimat dezacordul cu aceastá presupunere, iar 14,7% (n=30) au exprimat un dezacord total.
Opinia asistentilor medicali cu privire la organi-zarea si desfásurarea ajutorului de urgentá in cazul urgentelor medico-chirurgicale (colectarea anam-nezei, examenul clinic, administrarea medicatiei din trusa de urgentá) de asemenea a trezit negarea din partea unui numár de participant (12,7%, n=26). Aproape douá treimi (64,9%, n=133) de respondenti au fost increzátori in propriile competente in acest domeniu, insá au ráspuns cu acord total doar in 42,0% (n=86) cazuri. Au confirmat cá oferá asistentá medicalá de urgentá 24 de asistenti medicali, 26 au mentionat cá au cunostinte, instruire, competentá sau experientá in domeniu, 15 persoane au confirmat cá trusa medicalá este dotatá cu medicamentele de urgentá si 14 - cá oferá asistentá de urgentá in echipá cu medicul de familie.
La intrebarea (nr. 4) dacá un asistent medical are capacitáti si aptitudini pentru asigurarea relatiei de lungá duratá cu pacientii, acordul a fost exprimat de 90,8% (n=187) de respondenti, 70% (n=145) sunt fermi in ráspunsul despre capacitatea proprie. Participantii au descris continutul acestei activitáti in modul urmátor (in descrestere): 40 de persoane au mentionat o buná comunicare cu pacientii si familiile, 36 au enumerat serviciile prestate direct sau procedurile efectuate, 35 de asistenti medicali au declarat cá viziteazá deseori sectorul si cunosc persoanele care locuiesc pe sector, 25 au subliniat cá sunt interesati sá dezvolte relatii de parteneriat cu populatia, 19 persoane au mentionat importanta cunostintelor, competentelor si instruirii in acest aspect, 14 au considerat cá relatia de lungá duratá cu pacientii este conditionatá de nevoile de ingrijire ale pacientului.
Echipa medicului de familie este implicatá in-tr-o complexitate de servicii si ingrijiri. íntrebárile ce urmeazá (5-14) ne ráspund care dintre activitáti sunt acceptate de asistentii medicali si pentru care, dupá párerea lor, au competente si abilitáti suficiente. Numai douá treimi din participant in studiu (68,3%, n=138) au fost de acord cá un asistent medical are competente suficiente pentru a presta direct o gamá completá de servicii sau a organiza prestarea lor in altá parte (servicii de laborator, specializate, spitalicesti, ingrijiri la domiciliu, paliative etc.). Cei care au fost ferm de acord cu aceastá afirmare, aproximativ o treime de respondenti (n=79), au luat in considerare serviciile prestate in oficiu si la domiciliu (n=35), colaborarea cu servicii de laborator - 14 respondenti. Considerá prestarea si organizarea serviciilor o obligatiune a asistentului medical 25 de respondenti, dintre care 8 tin cont de Programul Unic, de standardele si protocoalele in vigoare. La indicatia medicului, 20 de asistenti medicali dintre cei intervievati oferá gama de servicii necesare. Au ráspuns cu dezacord la intrebarea respectivá 10,9% (n=22) din respondenti si 20,8% (n=42) au dat un ráspuns incert.
Patru dintre cinci respondenti (82,5%, n=165) considerá cá un asistent medical are competente suficiente pentru ingrijirea copiilor de diferitá varstá (0-18 ani), 58,0% (n=116) au exprimat un acord total. Printre argumentele „pro" gásim comentarii in care asistentii medicali (n=56) enumerá serviciile medicale prestate copiilor de diferite varste: servicii de pa-tronaj, imunizári, examene profilactice, programare la specialisti, efectuarea tratamentelor prescrise de medici, convorbiri despre modul de viatá sánátos, convorbiri si sfaturi pentru párinti etc. Acest fapt il datoreazá activitátii zilnice, lucrului cu Programul Unic si cu alte documente ce reglementeazá ingrijirea copiilor (Ordinul MS nr. 1000 din 08.10.2012), precum si experientei personale - 59 de respondenti. Alti 23 de asistenti medicali mentioneazá cursurile de instruire de care au beneficiat.
Este o cotá similará de aproximativ patru din cinici respondenti intervievati (80,7%, n=163) care cred cá un asistent medical are competente suficiente pentru ingrijirea persoanelor de varsta a treia, insá doar 46,5% (n=94) au fost ferm convinsi de acest lu-cru. Dintre respondentii care au acceptat cá asistentii medicali sunt competent pentru ingrijirea pacientilor varstnici, cei mai multi (n=33) au mentionat cá aceastá activitate face parte din munca lor zilnicá, 13 persoane sustin cá sunt implicate in ingrijiri la domiciliu sau ingrijiri paliative. Unul din zece asistenti medicali (n=11) efectueazá ingrijirea varstnicilor la indicatia sau in colaborare cu medicul de familie. Doar douá persoane
au mentionat colaborarea cu asistentul social, iar un singur respondent a indicat cá aceasta este pe deplin sarcina asistentului comunitar.
Cu privire la îngrijirea altor adulti, inclusiv tineri, doar 67,8% (n=137) din participant în studiu au dat un ráspuns pozitiv, acordul total fiind exprimat de fiecare al treilea participant (35,1%, n=71). Printre cei ferm convinsi despre rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului tânâr, 20 de respondenti, sau aproape o treime, au confirmat cá au cunostinte, competente si pot practica îngrijirea tinerilor, iar 10 au considerat cá pacientul tânâr este unul obisnuit care necesitá îngrijire. Un numár de 17 persoane, drept confirmare a competentei personale, au enu-merat un sir de servicii profilactice prestate persoa-nelor de várstá tánárá: comunicare privind modul sánátos de viatá, prevenirea infectiilor cu transmitere sexualá, testul glicemic etc. Utilizarea standarde-lor în îngrijirea pacientilor de várstá tánárá a fost mentionatá de 5 persoane. La indicatia medicului de familie, 8 dintre asistentii medicali intervievati efectueazá activitáti cu privire la adulti tineri. Chiar dacá au ráspuns pozitiv, 4 respondenti au mentionat barierele existente - limite de timp disponibil.
Fiecare al cincilea respondent (22,2%, n=44) nu considerá cá un asistent medical are competente suficiente pentru îngrijirea femeilor cu probleme de sánátate comune, 13 (6,2%) nu au ráspuns în niciun fel. Acord au exprimat aproximativ o jumá-tate din participant (56,6%, n=112), dintre care doar fiecare al doilea (27,8%, n=55) era convins de competente potentiale ale asistentului medical. Printre argumentele acestora gásim confirmarea efectuárii zilnice (n=21) a unor másuri profilactice pentru evaluarea sánátátii femeilor si chiar enume-rarea procedurilor efectuate cel mai frecvent, de exemplu controlul oncoprofilactic (n=23). Respondent care neagá competenta asistentului medical în domeniul sánátátii femeii (n=28) nu considerá cá aceastá activitate intrá în functia lor si e nevoie sá fie competenti în domeniu (n=13), 6 persoane atribuie aceastá responsabilitate medicului de familie, altele 9 - medicului-specialist sau moasei. Totodatá, cu 20% mai multi respondenti, si anume 79,8% (n=162), considerá cá un asistent medical are competente suficiente pentru îngrijirea femeilor gravide (îngrijiri antenatale de rutiná), 47,8% (n=97) au exprimat un acord total. Îngrijirea gravidelor este privitá ca o activitate cotidianá a asistentului medical de 34 de respondenti, 14 persoane au enumerat activitátile incluse în îngrijirea gravidelor, iar 16 au mentionat cá îngrijirile antenatale de rutiná sunt efectuate conform regulamentelor în vigoare. Importanta colaborárii, conlucrárii si ajutorului medicului de
familie a fost subliniatá de 17 asistenti medicali. Beneficiul instruirii pentru activitatea nominalizatá a fost listat de 13 respondenti. În activitáti de informare, comunicare si instruire a gravidelor, conform celor declarate, sunt implicate 17 dintre persoanele intervievate. Doi asistenti medicali au spus cá includ planificarea familialá în discutiile cu femeia gravidá. Trei asistenti medicali au exprimat responsabilitatea lor pentru gravidá si viitorul copil.
Cele mai vizibile divergente în ráspunsuri au fost obtinute la întrebarea cu privire la competentele asistentului medical de îngrijiri în domeniul sánátátii mentale la nivel de asistentá medicalá primará. Au fost de acord 37,5% (n=77) din respondenti, dezacord au exprimat un numár aproape similar -34,1% (n=70), iar 28,3% (n=58) de asistenti medicali au avut o pozitie incertá. Cei care au fost total de acord (18,0%, n=37) cu suficienta competentelor asistentilor medicali în domeniul sánátátii mentale au fost mai putini, chiar si în comparatie cu cei care au exprimat un dezacord total (20%, n=41). Sase persoane au exprimat îngrijorare în legáturá cu comportamentul agresiv si amenintárile din partea pacientilor cu dereglári mentale.
În ceea ce priveste competentele unui asistent medical pentru îngrijiri paliative la domiciliu, am primit acordul total de la 45,6% (n=94) de intervievati si doi din trei respondenti (67,5%, n=139) au confirmat competentele suficiente ale asistentilor medicali în acest domeniul. Acordul total nu a fost comentat de 16 persoane intervievate, restul comen-tariilor au atins diferite domenii: descrierea serviciilor medicale prestate (n=33), faptul cá au competentá si experientá (n=17), cá oferá îngrijirile la indicatia medicului de familie sau la necesitate (n=9), din nevoia pacientului de suport psihologic (n=9).
Considerá cá un asistent medical are competente suficiente pentru diverse aspecte ale îngrijirii preventive (profilactice) 86,2% (n=175) de asistenti medicali intervievati. Aproape acelasi procent de ráspunsuri pozitive - 83,2% (n=164) - au sustinut cá un asistent medical are competente suficiente pentru promovarea sánátátii în comunitate. Mai mult de jumátate de ráspunsuri au fost „acord total" - 61,1% (n=124) si, respectiv, 56,3% (n=111). Asistentii medicali intervievati cu privire la îngrijirile preventive (profilactice) au comentat ráspunsul prin mentionarea faptului cá efectueazá aceste interventii în cadrul activitátilor zilnice (n=34), precum si prin enumerarea activitátilor concrete (n=57). Nouá respondenti au mentionat cá activitátile profilactice se desfásoará în comun cu medicul de familie.
Marea majoritate a asistentilor medicali participant în studiu (n=111) sunt fermi în privinta
rolului asistentului medical în promovarea sânâtâtii, totusi 14 persoane nu au dat râspuns. Dintre per-soanele care au dat un râspuns pozitiv, 52 (24,6%) considerâ suficiente cunostintele de bazâ de care au beneficiat în cadrul instruirii profesionale, 22 (10,4%) persoane au evidentiat importanta activitâtilor de promovare a modului sânâtos de viatâ, altele 22 (10,4%) - implicarea în convorbiri si instruirea pacientilor.
Urmâtorul compartiment al chestionarului (nr. 15-16) este despre funcpa de coordonare a îngrijirilor medícale. Un asistent medical are competente suficiente pentru transferul informatiei despre pacient la nivel de asistentâ primarâ si al specialistilor, inclusiv utilizând sistemul informational (completarea docu-mentatiei medicale, a registrelor, scrisorilor de refe-rintâ etc.). Acest enunt a demonstrat câ doar 66,5% (n=133) din asistentii medicali intervievati utilizeazâ sistemul informational sau sunt pregâtiti pentru a-l utiliza. Dezacordul la acest item a fost exprimat de 15,0% (n=30) respondent, printre care 10% (n=21) au fost în dezacord total.
Cred câ un asistent medical are competente si abilitâti suficiente pentru a deveni liderul unei echipe 63,7% (n=133) din responden^, fiecare al treilea asistent medical având o convingere puternicâ (33,3%, n=67). Unul din sase (15,0%, n=30) neagâ însâ posi-bilitatea de a deveni lider, unul din 10 asistenti fiind ferm convins în sens pozitiv.
Competentele si abilitâtile unui asistent medical pentru asumarea explicitâ a responsabilitâtii pentru îngrijirea centratá pe familie (nr. 17) au fost apreciate ca suficiente de 70,2% (n=137) din persoa-nele intervievate. Trei din zece asistenti medicali au dat acordul total cu aceastâ afirmatie, confirmând prin prezenta competentilor, abilitâtilor, colaborârii cu familia (n=30). Unul din zece asistenti nu a fost de acord cu enuntul dat.
Orientarea spre comunitate (nr. 18) presupune câ un asistent medical are competente si abilitâti suficiente pentru folosirea datelor comunitare (pasaportul sectorului) în planificarea serviciilor sau pentru identificarea problemelor de sânâtate din comunitate. Au fost de acord cu acest enunt 84,8% (n=162) din asistentii medicali intervievati, sase din zece au exprimat un acord total (n=115). La argumentarea râspunsului au pâstrat tâcerea 22 de respondenti.
Un asistent medical are competente si abilitâti suficiente pentru a folosi rezultatele provenite din analiza datelor din practica medicalâ pentru identifi-carea prioritâtilor de îngrijire (nr. 19). Dezacord total au exprimat 8,4% respondent (n=16). Unul din zece a exprimat dezacord si doi din zece au fost incerti.
Itemul a fost sustinut de 65,6% (n=101) de asistenti medicali intervievati, insá doar 33,7% (n=64) au fost total de acord.
Au fost de acord cá existá putine fncercári sau ni-cio fncercare de utilizare a datelor pentru planificarea sau organizarea eficientá a serviciilor medicale prestate (nr. 20) din partea unui asistent medical 64,8% (n=109) respondenti. Fiecare al cincilea respondent (19,1%, n=32) avea o pozitie incertá. Dezacord cu acest enunt au exprimat doar 13,7% (n=23) din participant in studiu, iar 12 persoane nu au fost total de acord cá datele nu sunt utilizate pentru planificarea sau organizarea eficientá a serviciilor medicale.
Discufli
Prima concluzie ce apare in urma analizei re-zultatelor chestionarului propus este cá asistentii medicali participanti in studiu nu percep intocmai notiunea de fngrijire a pacientului, ce reprezinta insási esenta activitátii de nursing, acesta fiind privit ca o modalitate clinicá, rationalá si pragmaticá de abordare si solutionare a nevoilor de sánátate si de ingrijire ale pacientului sau ale comunitátii [11].
Primul bloc de intrebári puse asistentilor medicali se referá la functiile de bazá ale asistentei medicale primare: gestionarea problemelor nepreselec-tate, identificarea stárilor de urgentá si solutionarea la nivel primar a 80% din problemele identificate la pacienti [12]. Desi functia de triaj este privitá ca una esentialá la nivel de asistentá medicalá primará si efectuarea lui se incepe in sala de triaj de cátre asistentul medical, totusi unii respondenti considerá cá asistentii medicali nu au competente suficiente pentru efectuarea triajului. O perceptie eronatá a procedurii de triaj a fost prezentatá si de respondent ferm convinsi de competenta si abilitátile unui asistent medical pentru efectuarea acestuia.
ín cazurile in care nu este nevoie de consultaba pacientului de cátre un specialist, doar fiecare al doilea asistent medical considerá cá poate fi competent pentru a se implica in solutionarea cazului. Foarte multi sunt rezervati cu privire la competenta asistentului medical si dreptul lui de a se implica in organizarea si desfásurarea serviciilor in corespun-dere cu cazul si cu nevoile pacientului. Acordarea asistentei medicale de urgentá este o obligate pentru orice lucrátor medical, indiferent de instituya in care activeazá.
Pentru a determina sarcicnile asistentului medical din echipa medicului de familie, am consultat documentele oficiale in vigoare ce reglementeazá activitatea de asistentá medicalá primará. Punctul 4 al Anexei nr. 3 la Ordinul Ministerului Sánátátii nr. 695 din 13.10.2010 Profesiograma asistentului me-
dicai de familie descrie sarcinile de responsabilitate profesionalá ale asistentului medical, care presupun: determinarea si stabilirea necesitátii de Îngrijire, planificare, organizare, desfásurare, documentare a asistentei medicale primare; consilierea, conducerea, sustinerea persoanelor Îngrijite si a altor persoane din familie care coopereazá cu acestea; aplicarea másurilor urgente pâná la sosirea medicului. Sarcinile de bazá ale asistentului medical de familie referitoare la genui II de activitate confirmá cá "asistenta medicalá de familie va poseda competente de diagnosticare si acordare a asistentei medicale de urgentá În conditii atât prespitalicesti, cât si sá determine tactica medicalá În stári/urgente extreme ale bolnavului utilizând dexteritátile adecvate de Îngrijire, ajutor medical si administrarea remediilor medicamentoase conform indicatiilor medicului de familie".
Asadar, putem presupune cá asistentii medicali nu cunosc Îndeajuns prevederile acestui document si subapreciazá responsabilitátile lor profesionale, li-mitând activitátile independente si interdependente de colaborare cu alte servicii. Accentul În activitatea asistentilor medicali se pune pe activitátile subordo-nate medicului de familie, ceea ce poate duce la o Îngrijire defectuoasá a populatiei si la neacordarea Îngrijirilor necesare În unele cazuri concrete, de exemplu În urgente medico-chirurgicale. În acelasi document gásim si Sarcinile de bazá ale asistentului medical de familie referitoare la I gen de activitate, În care se aratá cá "asistentul medical de familie este capabil sá realizeze triajul bolnavilor, În cadrul cáruia cel mai frecvent se pot depista stárile de urgentá medico-chirurgicalá".
Este mgrijorátor faptul cá si competenta asistentului medical de a presta o gamá largá de servicii este influentatá În mod negativ de asa factori ca: volumul enorm de lucru, lipsa satisfactiei, remunerarea joasá. Alte douá tendinte observate sunt restrictionarea activitátilor de cátre Compania Nationalá de Asigu-rári În Mediciná si neÎncrederea a Însisi medicilor de familie În competentele asistentului medical de a desfásura de sine státátor unele activitáti.
Îngrijirea bazatá pe un grup populational sau Îngrijirea unui grup populational este o modalitate de planificare si de furnizare a Îngrijirii pentru gru-puri bine definite de pacienti, prin care se mcearcá obtinerea garantiei cá de serviciile respective vor beneficia toti cei care le solicitá [13]. Membrilor echi-pei de Îngrijire, de regulá, le sunt specificate si oferite etapele necesare pentru furnizarea interventiilor. Îngrijirea unui grup populational Începe cu un protocol sau un ghid ce defineste componentele Îngrijirii de maltá calitate (evaluári de diagnostic, tratamente, conduitá).
Aproximativ 80% din participantii În studiu au mentionat cá asistentul medical are suficiente competente pentru Îngrijirea copiilor si a vârstnicilor, fiindcá aceste componente sunt parte a activitátii zilnice. Totodatá, analiza comentariilor ne aratá o atitudine diferitá a lucrátorilor medicali fatá de aceste componente ale activitátii cotidiene - de la dedicate pâná la impunere.
Indiferent de faptul cá medicina de familie În Republica Moldova este implementatá cu mai mult de 20 de ani În urmá, nu sunt mcá aduse la cunostintá si percepute corect unele functii ale asistentei medicale primare, cum este, de exemplu, functia de prim contact. Triajul pacientilor este privit ca ceva stráin activitátilor de rutiná desfásurate de asistentul medical si, probabil, este nevoie de un manual operational ce ar descrie actiunile asistentului medical În diferite situatii si ar face mediul de lucru sigur si prietenos. Din mai multe ráspunsuri ale participantilor În studiu reiese cá presiunea maltá este conditionatá de numárul mare al populatiei deservite, de volumul mare de servicii prestate si de deficitul de timp. Într-o asemenea situatie, implementarea unor proceduri operationale ar usura luarea deciziilor si ar proteja cadrele medicale de posibilul malpraxis. Este de apre-ciat faptul cá În argumentele lor asistentii medicali deseori au apelat la actele normative În vigoare, la Programul Unic de asigurare În mediciná, la proto-coalele clinice.
Rolul protocoalelor clinice creste si mai mult atunci când În practica unui medic de familie se introduc domenii noi de Îngrijire, cum ar fi Îngrijirile mentale sau cele paliative la domiciliu. În special, domeniul Îngrijirilor mentale a fost plasat pe una din ultimele pozitii În ceea ce priveste competenta sufi-cientá a asistentilor medicali. Volumul mare de lucru, deservirea unui numár de populatie ce depáseste numárul maximal recomandat, surmenajul fizic si psihic nu le permit asistentilor medicali sá aibá grijá de cresterea lor profesionalá prin autoinstruire sau prin alte forme de educatie medicalá, fapt confirmat de informatiile obtinute În studiu.
Numárul mare al respondentilor (mai mult de 80%) care sustin competentele asistentilor medicali În domeniul Îngrijirii preventive (profilactice) si În promovarea sánátátii vine În contradictie cu ráspun-sul la mtrebárile cu privire la Îngrijirea femeilor cu probleme comune si a altor adulti, inclusiv a celor tineri. Esenta Îngrijirilor persoanelor tinere constá În aplicarea unei game largi de interventii profilactice, asa cum si marea parte a problemelor comune ale femeilor includ másuri de preventie primará sau secundará. Doar aproximativ o treime din respondenti (35,1%) au sustinut ferm cá un asistent medical are
competence suficiente pentru Îngrijirea altor adulti, inclusiv tineri, ceea ce indicä indirect o neÎncredere În fortele proprii pentru activitäti profilactice, promo-varea sänätätii si alte Îngrijiri de care ar putea avea nevoie un adult, inclusiv de vârstä tânärä.
Concluzii
Asistencii medicali cu pregätire În domeniul medicinei de familie, conform opiniei exprimate de grupul inclus În studiu, au un potencial nejustificat de competence si abilitäci pentru asigurarea eficacitäcii practicii asistencei medicale primare, prin asigurarea primului contact cu pacientul, a Îngrijirii medicale durabile, prin prestarea serviciilor medicale complexe, coordonate, a Îngrijirilor centrate pe familie si orientate spre comunitate.
Totodatä, studiul efectuat a permis identificarea domeniilor de activitate În care opiniile cu privire la competencele potenciale ale asistencilor medicali nu sunt certe. Printre domeniile ce meritä o atencie deosebitä În acest sens, În baza rezultatelor obcinute, putem enumera activitäcile de promovare a sänätäcii si de profilaxie, Îngrijirea paciencilor adulci, inclusiv a celor tineri, Îngrijirea femeilor cu probleme de sänä-tate comune, Îngrijirile mentale si cele paliative.
Potentialul asistentilor medicali de a se implica În toatä gama de servicii prestate la nivel de asistentä medicalä primarä este uneori afectat de dreptul aces-tora de a practica independent. Sunt subapreciate capacitätile acestora În calitate de lider si organizator al prestärii serviciilor, În special a celor profilactice si de promovare a sänätätii, beneficiarii fiind cel mai frecvent copiii si adultii tineri, persoanele considerate relativ sänätoase.
Studiul realizat pe un lot de asistenci medicali participanti la cursul privind medicina de familie si pe cei Înscrisi la cursul de formare profesionalä a demonstrat deschiderea persoanelor intervievate pentru a se implica În varietatea si complexitatea serviciilor medicale prestate la nivel de asistencä medicalä primarä.
Limitárile studiului. Studiul prezentat nu este unul randomizat. Persoanele participante au fost selectate nu la locurile lor de muncä, ci dintre cele care au solicitat cursul de instruire la specialitatea Medicina de familie În anul de studii 2G16-2G17. Majoritatea respondencilor sunt din regiunile de dezvoltare Centru si Sud. Marea majoritate a parti-cipancilor În cercetare sunt femei, ceea ce reflectä structura cadrelor medicale cu studii medii.
Bibliografie
1. Vujicic M., Zurn P., Diallo K., et al. The role of wages in the migration of health care professionals from developing countries. In: Human resources for health, 2004, nr. 2(1), p. 3. doi:10.1186/1478-4491-2-3
2. Migration of Health Workers: the WHO Code of Practice and the Global Economic Crisis. WHO publications, 2014. ISBN 978-92-4-1507141. https://www.who.int/ hrh/migration/14075_MigrationofHealth_Workers. pdf (accesat 30.06.2019).
3. Davda L.S., Gallagher J.E., Radford D.R. Migration motives and integration of international human resources of health in the United Kingdom: systematic review and meta-synthesis of qualitative studies using framework analysis. In: Hum. Resour. Health, 2018, nr. 16, p. 27. https://doi.org/10.1186/s12960-018-0293-9 (accesat 30.06.2019).
4. Tangcharoensathien V. et al. Managing In- and OutMigration of Health Workforce in Selected Countries in South East Asia Region. In: International Journal of Health Policy and Management, 2018, nr. 7(2), pp. 137-143. http://www.ijhpm.com/article_3357_ cd36eed7940c68ac5f8364df0e5674be.pdf (accesat 02.07.2019).
5. WHO Global Code of Practice on International Recruitment of Health Personnel: Report on second round of national reporting (2015). http://apps.who.int/gb/ ebwha/pdf_files/EB138/B138_35-en.pdf (accesat 02.07.2019).
6. Profilul Migrational Extins2009-2014al Republicii Moldova. Chisinâu, 2016. //D:/2019_REVIULITERATURII_1/ Moldova_indicatori%20de%20sanatate/Profilul%20 Migrational%20Extins%20al%20Republicii%20 Moldova%202009-2014.pdf
7. Lucratorii medicali din Republica Moldova. Motivele abandonarii profesiei. Republica Moldova. Seria de lucrâri în domeniul politicilor de sânâtate 2015. 102 p. http://cc.sibimol.bnrm.md/opac/bibliographic_vi ew/521463;jsessionid=A4C75F5415BB9DF2E5553A 2008551BED
8. Heikkila T.J. et al. Factors important in the choice of a medical career: a Finnish national study. In: BMC Medical Education, 2015, nr. 15, p. 169.
9. Bivol G., Curocichin G., Sutnick A.I. et al. Development of family medicine education in Moldova with Care lift International. In: Educ. Health (Abingdon), 2002, nr. 15(2), pp. 202-214. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/14741969 (accesat 03.07.2019).
10. Plan de educatie medicala continué a personalului medical si farmaceutic cu studii medii, anul 2016. http:// www.ms.gov.md/sites/default/files/plan_emc_2016. pdf (accesat 13.04.2019).
11. Procesul de îngrijire-nursing. http://www.creeaza. com/familie/medicina/PROCESUL-DE-INGRIJIRE-NURSING383.php (accesat 24.07.2019).
12. Global Conference on Primary Health Care, 25-26 October, Astana, Kazakhstan. https://www.who.int/ primary-health/conference-phc/Primary-health-care-brochure.pdf (accesat 24.03.2019).
13. Wagner E.H. Population-based management of diabetes care. In: Patient Education and Counselling, 1995, nr. 26, pp. 225-230. http://ecp.acponline.org/augsep98/ population.htm (accesat 18.06.2019).
Natalia Zarbailov, master, dr. st. med., conf. univ.,
Catedra de medicinâ de familie, IP USMF N. Testemitanu, tel.: 069481481,
e-mail: natalia.zarbailov@usmf.md
