Condiţiile de muncă evaluate de asistenţii medicali (resultatelE studiului) Текст научной статьи по специальности «Науки о здоровье»

conditiile de muncä

>

evaluate de asistento medicali (resultatelE studiului)

Rezumat

Actualitatea studiului este determinate de impactul direct al schimbarilor organizational sau profesionale asupra bunastarii asistentilor medicali la locul de munca. Studiile demonstreaza ca satisfactia asistentilor medicali la locul de munca va influenta si atributiile acestora, influentand in final calitatea serviciilor medicale acordate beneficiarilor. Procesul continuu de reformare a sistemului medical din Republica Moldova, prin producerea schimbarilor, are impact asupra bunastarii asistentilor medicali la locul de munca si trebuie sa fie studiat. Scopul studiului a fost investigarea aprecierii de catre asistentii medicali a conditiilor de munca si a asteptarilor acestora privind conditiile de munca satisfacatoare. Drept materialpentru acest studiu au servit raspunsurile asistentilor medicali in cadrul Conferintei Asociatiei de Nursing din Republica Moldova, editia 2019, la chestionarul elaborat de echipa de autori. Rezultatele obtinute au confirmat ca in marea majoritate asistentii medicali sunt satisfacuti de pozitia si de activitatea profesionala curenta. Factorii ce determina aceasta satisfactie sunt relatiile in colectivul de munca, atmosfera psihologica, stilul de conducere al institutiei si salariul. In acelasi timp, cercetarea efectuata demonstreaza ca asteptarile asistentilor medicali cu privire la mediul de munca satisfacator sunt localizate in zona conditiilor fizice de munca si remunerarii muncii, acest faptfiind important in crearea unui mediu profesional adecvat.

Cuvinte-cheie: asistenti medicali, conditii de munca, satisfactie

Summary

Working conditions - assessment by nurses (survey results)

The actuality of the study determined by the direct impact on the welfare of nurses at workplace of associated organizational or occupational changes. Studies show that the well-being of health care workers in the workplace will also influence their attributions, ultimately influencing the outcomes of healthcare recipients. The ongoing process of reforming the medical system in the Republic of Moldova by making changes influences the welfare of nurses in the workplace and deserves to be studied. The purpose of the study was to explore the assessment by nurses of the working conditions and their expectations related to satisfactory working conditions. Material for the current study served the answers of the nurses at the Conference of the Nursing Association of the Republic of Moldova, edition 2019, to the questionnaire elaborated by the team of authors. The results of the study confirmed that in many of the nurses are satisfied with their position and current professional activity. The factors that determine this satisfaction relate to the relationships in the work team, the psychological atmosphere,

CZU: 614.253.3:616-082

Natalia ZARBAILOV1, Aliona SERBULENCO12, Maria MUNTEANU1'4, Mariana NEGREAN3, Elena STEMPOVSCAIA3 4,

'IP USMF Nicolae Testemitanu, 2Ministerul Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale, 3Centrul de Excelenta in Medicina si Farmacie Raisa Pacalo, _4Asociatia de Nursing din R. Moldova

the institution's style of leadership and the salary. At the same time, the study shows that the expectations of nurses regarding a satisfactory work environment are in the area of physical conditions of labor and remuneration of work, that is important to know for the creation of an adequate professional environment.

Keywords: nurses, working conditions, satisfaction Резюме

Условия работы - оценка медицинских сестер (результаты исследования)

Актуальность исследования определяется непосредственным влиянием организационных и профессиональных реформ на благосостояние медицинских сестер на рабочих местах. Исследования показывают, что благополучие работников системы здравоохранения на рабочем месте влияет на их ответственность, что в итоге предопределяет результаты оказанных медицинских услуг. Продолжающийся процесс реформ в системе здравоохранения в Республике Молдова влияет на благосостояние медсестер на рабочем месте и должен быть изучен. Целью исследования было изучение оценки медсестрами условий труда и их ожиданий относительно удовлетворительных условий труда. Исследовательским материалом послужили ответы участников Конференции Ассоциации медицинских сестер Республики Молдова 2019 г. на вопросник, разработанный коллективом авторов. Полученные результаты подтвердили, что в подавляющем большинстве медицинские сестры удовлетворены должностью и текущей профессиональной деятельностью. Факторы, которые определяют это удовлетворение, связаны с конструктивными взаимоотношениями в коллективе, психологической атмосферой, стилем руководства в учреждении и заработной платой. В то же время исследование показало, что ожидания медицинских сестер относительно климата в профессиональных коллективах обусловлены в основном условиями труда и размером заработной платы, это является важным фактором создания адекватной профессиональной среды.

Ключевые слова: медицинские сестры, условия труда, удовлетворенность

Introducere

Acest studiu a fost inspirat de publicatia cer-cetatorilor C. Longpre et al. in BMC Nursing (2014) [1]. Scopul studiului mentionat a fost analiza relatiei dintre procesele de schimbare si asistenta medicala la locul de munca, prin explorarea perceptiilor asis-tentelor medicale asupra acestor procese. Autorii

publicatiei au analizat trei intrebári de cercetare: 1. Care este relatia dintre nivelul de integrare a ingriji-rilor si perceptiile asistentilor medicali asupra acelui proces de schimbare? 2. Care este relatia dintre nivelul de schimbare si bunástarea asistentilor medicali la locul de muncá? 3. Relatia dintre nivelul de schimbare si bunástarea asistentilor medicali la locul de muncá este mediatá de perceptiile asistentilor medicali asupra acestui proces?

Rezultatele obtinute aratá importanta acordárii unei atentii deosebite managementului resurselor umane de la inceputul proiectelor paná la imple-mentarea schimbárii. Autorii recomandá elaborarea unei strategii pentru a sprijini asistentii medicali, a-i implica in implementarea schimbárii si pentru a le mentine si imbunátáti sánátatea [2], pentru a atenua perceptiile negative legate de schimbare, precum si consecintele negative asupra sánátátii si bunástárii lucrátorilor din sistemul sánátátii. Analiza rezultate-lor relevá nu numai impactul direct al schimbárilor organizational sau profesionale asociate cu aceste procese asupra bunástárii asistentilor medicali la locul de muncá, dar si importanta adaptáriil or la aceste schimbári si a experientei lor [2]. Persoanele fizice vor percepe locul lor de muncá drept stresant sau nu in functie de semnificatia pe care o atribuie schimbárilor sau evenimentelor pe care le intampiná [3].

Un mediu de lucru sánátos pentru asistentii medicali este complex si multidimensional, cuprinde numeroase componente si relatii intre componente. Pentru a ghida dezvoltarea, implementarea si evalu-area unei abordári sistematice a imbunátátirii mediu-lui de lucru al asistentilor medicali este necesar un model cuprinzátor. Mediile de lucru sánátoase pentru asistentele medicale sunt definite ca niste conditii practice care maximizeazá sánátatea si bunástarea asistentului medical, rezultatele calitative ale paci-entului/clientului, performanta organizational si rezultatele sociale [4].

Componentele cognitive, psihosociale, socio-culturale la nivel individual includ factorii cererii cognitive si psihosociale, cerintele muncii care necesitá capacitáti si eforturi cognitive, psihologice si sociale (de exemplu, cunostinte clinice, abilitáti eficiente de coping si de comunicare) din partea individului [5]. Printre acesti factori se numárá complexitatea clini-cá, securitatea locului de muncá, relatiile de echipá, cerintele emotionale, claritatea rolului si atributiile profesionale.

Componentele profesionale/ocupationale la nivel individual includ factorii individuali de asistentá medicalá, atributele personale si/sau abilitátile do-

bândite si cunostintele asistentului medical, care determiné modul în care ea/el räspunde cerintelor fizice, cognitive si psihosociale ale muncii [5]. Printre acesti factori se numärä angajamentul fatä de îngriji-rea pacientului/clientului, organizarea si profesia; va-lorile personale si etica; practica reflexivä; rezistenta, adaptabilitatea si încrederea în sine; întretinerea familiei/echilibrul vietii [4].

Republica Moldova trece printr-un sir de schimbäri în organizarea sistemului de sänätate si influenta reformelor asupra cadrelor medicale este evidentä. Autorii sunt interesati în initierea unui studiu cu privire la influenta schimbärilor la nivel de sistem asupra bunästärii cadrelor medicale la nivel de asistentä medicalä primarä. Acest studiu va permite identificarea ariilor de cercetare.

Scopul studiului a fost determinarea aprecierii de cätre asistentii medicali a conditiilor de muncä si a asteptärilor acestora cu privire la conditiile de muncä satisfäcätoare.

Material si metode

Drept material pentru actuala cercetare a servit chestionarul elaborat de echipa de autori cu ocazia desfäsurärii Conferintei Asociatiei de Nursing din Republica Moldova, editia 2019. În cadrul conferintei, participantii au fost rugati sä räspundä la întrebärile incluse în sondajul de opinii cu genericul Manage-mentul organizational. Chestionarul este compus din nouä mtrebäri, dintre care ultimele patru sunt de ordin general, patru cu räspunsuri incluse si una des-chisä. Analiza statisticä simplä a datelor s-a efectuat utilizând aplicatia Excell pentru baze de date.

Rezultate obtinute

La Conferinta Asociatiei de Nursing din Republica Moldova, editia 2019, au participat mai mult de 350 de persoane. Au fost distribuite 250 de chesti-onare, fiind returnate 154, care au constituit rata de räspuns la nivel de 62%.

Marea majoritate a participantilor la sondaj au fost femei - 98,7%. Vârsta medie a respondentilor a constituit 45,5+1,3 ani, vârsta minimä a fost de 21 de ani, cel mai vârstnic participant a avut 69 de ani. Persoane tinere, pânä la 35 de ani, au fost 26 (17,7%,), persoane la vârsta de pensionare sau pensionate, adicä mai mult de 60 de ani, erau17 (11,6%). La întrebarea cu privire la locul de trai au fost omise 10 räspunsuri. Astfel, conform datelor obtinute, 66 (42,8%) de persoane locuiesc în oras, 16 (10,4%) - în centre raionale, 62 (40,3%) persoane - în sate.

Cu privire la locul de muncä s-a constatat cä 27 (17,5%) sunt asistenti medicali din asistenta medicalä

primará din centre de sánátate raionale si rurale, 30 (19,5%) - din oficiile medicilor de familie, dintre care 2 persoane - asistenti medicali comunitari. Asistenta medicalá specializatá de ambulatoriu a fost reprezentatá de 6 persoane (3,9%). Sistemul medical spitalicesc a fost reprezentat de 71 (46,2%) persoane, 62 din spitale raionale, 4 din spitale municipale si 5 din institutii medicale republicane. Mentionám cá 10 (6,5%) persoane au fost asistenti medicali din institutii de educatie, 7 (4,5%) cu statut de manager. Nu au fost mentionate ca loc de activitate serviciile de îngrijire la domiciliu, cele paliative sau alte ser-vicii comunitare (de sánátate mentalá, prietenoase tinerilor etc.).

Íntrebárile incluse în chestionar se refereau la conditiile de muncá ale asistentilor medicali si satisfactia acestora. La întrebarea: „În ce másurá Vá satisfac pozitia si activitatea profesionalá curentá?"au fost primite urmátoarele ráspunsuri: "Pe deplin" - 29 (18,8%) respondenti; "În mare másurá" - 20 (13,1%); "Sunt satisfácut(á)" - 73 (51,3%) respondenti;"Nu sunt satisfácut(á)"- 15 (9,7%); "Nu stiu"- 2, iar 9 (7,1%) persoane nu au dat niciun ráspuns.

Urmátoarea întrebare s-a referit la mediul de muncá în care activeazá respondentii si a sunat astfel: „Cum apreciati mediul de muncá în care activati?". Au fost primite urmátoarele ráspunsuri cu urmátoarea frecventá: "Foarte bun" - 24 (15,6%) respondenti; "Favorabil" - 49 (31,8%); "Satisfácátor" - 64 (41,6%); "Nesatisfácátor" - 10 (6,5%) respondenti. Nimeni nu a considerat mediul de muncá fiind cu risc de prejudiciu, msá 7 (4,5%)persoane nu au dat niciun ráspuns.

Pentru a aprecia mediul de muncá, respondentii au considerat de la 1 la 14 factori dintre cei propusi de autorii chestionarului. La întrebarea: „Ce factori ati luat în consideratie când ati selectat ráspunsul?" nu au putut ráspunde 5 (3,2%) persoane, celelalte ráspunsuri s-au repartizat în modul reprezentat în tabelul 7.

Ín total 154 de respondenti au nominalizat 668 de iteme care au influentat decizia lor asupra carac-teristicii mediului de lucru, în medie decizia s-a bazat pe 4,3 factori. Un singur factor a fost suficient de decisiv pentru 19 asistenti medicali intervievati, doi factori - pentru 22 de persoane, trei factori - pentru 29, patru factori - pentru 19, cinci factori - pentru 17 si sase sau sapte factori au fost mentionati de cátre 13 persoane. Un numár de opt sau mai multe iteme a fost întrebuintat în total de 16 persoane. Printre persoanele intervievate care au luat în consideratie pentru evaluarea mediului de lucru un singur factor, acel factor a fost: volumul de muncá (6 persoane),

stilul de conducere al institutiei (5), relatiile în colecti-vul de muncá (4), salariul (2) si câte un caz - suportul colegilor si conditiile fizice de muncá.

Tabelul 1

Profilul factorilor de risc luati în consideratie pentru evaluarea mediului de muncá (n=149)

Factorul evaluat Ráspunsul Frecventa

Abs. %

A. Stilul de conducere a institutiei 68 10,2

B. Atmosfera psihologicá 47 7,0

C. Relatiile ín colectivul de muncá 81 12,1

D. Relatiile cu pacientii 48 7,2

E. Salariul 67 10,0

F. Informatizarea procesului de muncá 23 3,4

G. Volumul de muncá 71 10,6

H. Suportul din partea managerului/ administratiei 34 5,1

I. Sistemul de control 24 3,6

J. Sistemul de remunerare financiar 42 6,3

K. Orarul de lucru 38 5,7

L. Sistemul de remunerare nonfinanciar 15 2,2

M. Suportul colegilor 48 7,2

N. Conditiile fizice de muncá (mobilier, apá, cáldurá etc.) 62 9,3

Printre doi factori mentionati de respondenti, cei mai important au fost: salariul, relatiile în colec-tivul de muncá, stilul de conducere al institutiei si volumul de muncá. De la doi la sapte factori au fost luati în consideratie de 113 persoane sau 73,4% din numárul total de respondenti, adicá majoritatea.

Preferá sá lucreze în organizatii colective versus cele individuale 131 (85,1%) de asistenti medicali intervievati. Nu sunt decisi sau nu au dat ráspuns 17 (11,9%) persoane si doar sase au optat pentru practica individualá.

Nu au ráspuns la întrebarea despre caracteris-ticile locului de muncá care i-ar satisface 14 (9,1%) persoane. Toate ráspunsurile prin care au fost descrise asteptárile asistentilor medicali intervievati cu privire la locul de muncá au fost divizate de echipa de cercetare în sase categorii (tabelul 2): I. Conditiile fizice de muncá; II. Administratia institutiei sau mediul social; III. Mediul psihologic de muncá; IV. Salariul si remunerarea muncii; V. Asigurarea conditiilor pentru activitatea eficientá; VI. Relatiile cu pacientii.

La prima categorie - Conditiile fizice de muncá - pot fi atribuite ráspunsurile date de 122 (79,2%) de respondenti, printre care corespunderea locului de muncá normelor; asigurarea cu cáldurá, apá, luminá, climatizor si aer conditionat, gazificare, bloc sanitar pentru lucrátorii medicali; dezinfectante,

echipament de protectie, mobilier - de la dulapuri pentru registraturä pânâ la:„o masä si un scaun". Alte räspunsuri tin de dotarea locului de muncä cu cal-culatoare, tabel optometric, spatii pentru odihnä si conditii pentru alimentatie. Unii asistenti medicali au solicitat reparatii capitale sau curente, pänä la nevoia de transport de serviciu si drumuri reparate.

Tabelul 2

Categoriile de factori ce determina evaluarea conditiilor de muncà de catre asistentii medicali

N/o Categoria Factorul evaluat Itemele incluse

I. Conditiile fizice de muncä N Conditiile fizice de muncâ (mobilier, apâ, câldurâ etc.)

II. Administratia institutiei sau mediul social A Stilul de conducere a institutiei

H Suportul din partea manage-rului/administratiei

I Sistemul de control

III. Mediul psihologic de muncä B Atmosfera psihologicâ

C Relatiile în colectivul de muncâ

M Suportul colegilor

IV. Salariul si remunerarea muncii E Salariul

J Sistemul de remunerare financiar

L Sistemul de remunerare non-financiar

V. Asigurarea conditiilor pentru activitatea eficientä F Informatizarea procesului de muncâ

G Volumul de muncâ

K Orarul de lucru

VI. Relatiile cu pacientii D Relatiile cu pacientii

Asistentii medicali solicité un mediu sigur, ce ar permite realizarea drepturilor la muncä si odihnä, prin asigurarea spatiilor pentru relaxarea echipei medicale si a conditiilor pentru alimentatia sänätoasä, tichete pentru prânz. Asistentii medicali îsi doresc ca „locurile de muncä sä fie dotate cu echipament performant, conform standardelor, pentru a satisface necesitätile pacientului". Aceastä afirmatie a fost importantä pentru 45 (29,2%) respondenti.

Categoria Administratia institutiei sau mediul social (mediul social de activitate) este apreciatä de 33(21,4%) asistenti medicali. Aceasta a inclus: profesionalismul specialistilor medicali, suportul administratiei si îndestularea cu lucrätori medicali, inclusiv medici si psihologi, pentru acoperirea urgentelor si pentru institutiile de mvätämänt. Este valorificat si suportul administratiei locale pentru institutiile medicale. Este mentionatä mcälcarea drepturilor asistentilor medicali, iar ca solutie se propune o atmosferä binevoitoare la toate nivelurile de control.

Categoria Mediul psihologic de muncá (atmosfera psihologicâ bunâ si colectivul prietenos) este importantâ pentru 48 (31,2%) asistenti medicali. Respondentii îsi doresc: „organizare si disciplinâ", „egalitate între colegi",„întelegere în colectiv",„lucru în echipâ", „verticalitate", „sâ vii la lucru cu plâcere si entuziasm".

Categoria Salariul si remunerarea muncii a fost inclusâ de 85 (55,2%) de persoane intervievate. So-licitârile au inclus: plata salariului la timp, corespun-zâtor însârcinârilor si volumului de lucru efectuat; corespunzâtor cosului minim de consum; sâ devinâ o motivatie pentru tinerii specialisti, sustinut de pre-mii si un salariu aditional din partea administratiei. A fost mentionatâ nevoia achitârii pentru criterii de performantâ, nocivitate, lucru efectuat în sector, categoria medicalâ, vechimea în muncâ, studiile superioare; adaos la salarizare pentru asistentele medicale principale, superioare si pensionarii care continuâ sâ munceascâ.

Categoria Asigurarea conditiilor pentru acti-vitatea calitativá a inclus propunerile cu privire la respectarea orarului de lucru, informatizarea locului de muncâ si reducerea volumului de lucru birocra-tic, raportul pacient - specialist medical si a fost mentionatâ de câtre 58 (37,7%) de asistenti medicali. Completarea documentatiei la moment este în detri-mentul pacientului, este necesar ca„asistenta medicalâ sâ se ocupe de medicinâ, si nu de contabilitate; cât mai mult timp sâ fie alâturi de pacient". Conform opiniilor exprimate, orarul de lucru trebuie sâ fie bine stabilit, flexibil si fârâ suprasolicitare de muncâ.

Informatizarea locului de muncâ, conform opi-niilor obtinute de la asistentii medicali, presupune asigurarea tehnicâ, conectarea la Internet, elaborarea softurilor, suport informational pentru asigurarea ac-cesului la ordine, regulamente, hotârâri si la noutâtile medicale.

Categoria Relatiile cu pacientii: relatiile bune cu pacientii sunt importante pentru 22 (14,3%) din asistentii medicali intervievati. Respondentii îsi doresc respect pentru lucrâtorii medicali din partea pacientului, pacienti bine educati.

Discutii

Crearea unui mediu de lucru sânâtos pentru asistentii medicali începe cu procesele eficiente si proactive de angajare si de muncâ, ce valorifi-câ experienta si competentele profesionale ale asistentilor medicali în activitatea individualâ sau colectivâ. Trei elemente-cheie ale planificârii sunt

esentiale pentru personalul medical ca sä aibä o muncä de succes: volumul de muncä, gestionarea sarcinii de lucru si mäsurarea volumului de lucru, care trebuie operationalizate in contextul sisteme-lor [4].

Analizand rezultatele obtinute, constatäm cä mai mult de douä treimi din respondent (104 per-soane sau 70,7%) au fost cuprinsi in categoria de varstä de 36-59 ani.

Pentru toti respondentii, in evaluarea conditiilor de muncä au fost important urmätorii factori: relatiile in colectivul de muncä, atmosfera psihologi-cä, stilul de conducere a institutiei si salariul. Relatiile in colectivul de muncä constituie unul din factorii cei mai importanti pentru majoritatea persoanelor participante la studiu, de rand cu salariul primit si volumul de muncä (tabelul 3).

Tabelul 3

Ratingul factorilor selectati pentru evaluarea mediului de muncà (n=H3)

Rating Scor absolut, nr. pers. Scor relativ, (%) Denumirea factorului

1. 62 54,9 Relatiile ín colectivul de muncá

2. 55 48,7 Salariul

55 48,7 Volumul de muncá

3. 49 43,4 Stilul de conducere a institutiei

4. 44 38,9 Conditiile fizice de muncá (mobilier, apá, cáldurá etc.)

5. 35 31,0 Relatiile cu pacientii

6. 34 30,1 Atmosfera psihologicá

7. 32 28,3 Suportul colegilor

8. 30 26,5 Sistemul de remunerare financiar

9. 22 19,5 Orarul de lucru

10. 20 17,7 Suportul din partea managerului/ administratiei

11. 11 9,7 Sistemul de control

12. 7 6,2 Informatizarea procesului de muncá

13. 5 4,4 Sistemul de remunerare nonfinanciar

ín cadrul studiului autorii au fost interesati in ce mäsurä factorii considerati in procesul evaluärii conditiilor de muncä sunt prezenti atunci cand se descriu asteptärile cu privire la conditiile de muncä ce ar satisface asistentii medicali intervievati. Au fost observate cateva tendinte (tabelul 4). Factorii considerati pentru evaluarea conditiilor de muncä si asteptärile respondentilor diferä in mare parte. Dacä la evaluarea conditiilor de muncä actuale pe primele pozitii au fost listate mediul psihologic de

muncä si asigurarea conditiilor pentru activitatea eficientä, asteptärile participantilor tin în mare parte de conditiile fizice de muncä, inclusiv dotarea cu echipament si remunerarea muncii (salariul). În cadrul asteptärilor descrise, mediului psihologic de muncä îi revine doar locul patru.

Tabelul 4

Analiza comparativa a factorilor de evaluare si a asteptärilor asistentilor medicali cu privire la conditiile de muncä

Categoria evaluatá Etapa 1: evalu- Ra- Etapa 2: Ra-

area conditiilor ting descrierea ting

de muncà obti- asteptàrilor obti-

(n=149) nut (n=140) nut

Mediul psihologic 177 (118,8%) 1 48 (31,2%) 4

de muncä (B, C, M)

Asigurarea 130 (87,2%) 2 58 (37,7%) 3

conditiilor pentru

activitate eficientä

(F,G, K)

Salariulsi remunera- 127 (85,2%) 3-4 85 (55,2%) 2

rea muncii (E, J, L)

Administratia 127 (85,2%) 3-4 33(21,4%) 5

institutiei sau

mediu social (A, H, I)

Conditiile fizice de 61 (40,9%) 5 167 (108,4%) 1

muncä, inclusiv do-

tarea cu echipament

(N)

Relatiile cu pacientii 47 (31,5%) 6 22 (14,3%) 6

(D)

Este de mentionat cá si comentariile asistentilor medicali in cadrul interviului cu privire la condtiile „ideale" la locul de muncá mai des se referá la conditiile si organizarea muncii: „Modernizarea sis-temului de deservire", „Un sistem de management democrat", „Mai multe activitáti si competitii intre sectii si institutii", „Lucru in echipá", „Echipá pentru ingrijirea pacientilor", „Respectarea legislatiei si a ordinelor implementate nu doar pe hartie", „Lucru realizat in echipa multidisciplinará", „Posibilitáti de autoinstruire si educatie medicalá continuá", „Posibilitáti de a pleca peste hotare pentru schimb de experientá", „Sustinerea logisticá a asistentilor medicali din partea ministerelor de resort, asociatiilor profesionale".

Comentariile persoanelor intervievate se referá mai rar la mediul psihologic:„Respectarea drepturilor asistentei medicale", „Relatii mai bune medic - asis-tent medical", „Responsabilitatea fiecáruia la locul sáu de muncá".

Relatiile cu pacientii de asemenea ráman in vizorul asistentilor medicali in comentariile lor: „Conditii mai bune pentru pacienti",„Realizarea unei campanii de educare a pacientilor".

Concluzii

Evaluarea conditiilor de muncá ale asistentilor medicali demonstreazá satisfactia generalá si se ba-zeazá, În majoritatea cazurilor, pe un numár de factori (de la doi la sapte), printre care prioritare sunt relatiile În colectivul de muncá, atmosfera psihologicá, stilul de conducere a institutiei si salariul.

Factorii luati În consideratie de asistentii medicali pentru evaluarea conditiilor de muncá si asteptárile respondentilor cu privire la mediul de muncá satisfácátor diferá. Zona de evaluare scoate ca prioritate mediul psihologic de muncá, pe când asteptárile sunt localizate În zona conditiilor fizice de muncá, inclusiv dotarea cu echipament si remune-rarea muncii, ceea ce este important pentru crearea unui mediu profesional adecvat.

Bibliografie

1. Caroline Longpré, Carl-Ardy Dubois and Eric Tchoua-ket Nguemeleu. Associations between level of services integration and nurses' workplace well-being. In: BMC Nursing, 2014, nr. 13, p. 50. DOI 10.1186/ s12912-014-0050-x

2. Bareil C. Gérer le volethumain du changement. Montreal: Les Éditions Transcontinental, 2004. Disponibil: https://arerlulhemo.firebaseapp.com/2894722389. pdf(accesatla29.06.2019).

3. Lazarus R.S., Folkman S. Stress, Appraisal, and Coping. New York: Springer, 1984. 445 p.

4. Registered Nurses' Association of Ontario. Developing and Sustaining Effective Staffing and Workload Practice. Toronto, 2007. Disponibil: https://rnao.ca/sites/ rnao-ca/files/Developing_and_Sustaining_Effective _Staffing _and_Workload_Practices.pdf (accesat la16.06.2019).

5. Grinspun D. The Social Construction of Nursing Caring. Unpublished Doctoral Dissertation Proposal. York University, North York, Ontario, 2002.

Natalia Zarbailov, master, dr. în st. med., conferentiar universitar, Catedra de medicinä de familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069481481,

e-mail: natalia.zarbailov@usmf.md