CC BY
42. în anii 2013-2017, cea mai mare incidentä prin lANEEC la adulti a fost înregistratâ în 2013 -189,7 cazuri la 100.000 populatie, iar la copii - în anul 2015: 236,2 cazuri la 100.000 locuitori.
3. în perioada de gestiune au predominat in-toxicatiile cu medicamente - 6781 afectati, inclusiv 20 (0,3%) de decese.
4. Pentru îmbunâtâtirea situatiei în domeniul lANEEC, trebuie sä existe o colaborare eficientä între specialistii CSP, CS si IMSP.
Bibliografie
1. Felicia Loghin. Toxicologie generalà. Cluj- Napoca: Ed. Medicalä, Univ. „luliu Hatieganu", 2002, 507 p.
2. Calinoiu Amalia, Picus A., Vizitiu A., Lupu D., Schiopu O., Bach J. Managementul terapeutic în intoxicatiile acute. în: Galenus. Publicatie de informare medico-farmaceuticä. https://www.revistagalenus.ro/ practica-medicala/
3. Radu Alexandru Macovei, Ardeleanu Dida, Tudosie Mihai, Avram Oana, Oprita Bogdan. Disciplina: Farma-cologie, Toxicologie, Psihofarmacologie Clinicà: https:// umfcd.ro
4. Drug Metabolism. Factors that influence drug biotransformation. https://link.springer.com
5. https://echa.europa.eu/ro/chemicals-in-our-life/why-are-chemicals-important
6. lurie Pînzaru, Elena Jardan, Tatiana Manceva, Gheorghe Turcanu. Supraveghere de stat a sànàtàtii publice. Raport national. 2015, p. 46-60.
7. Gheorghe Cârstoc. Epidemiologia consumului de alcool §i efectul alcoolismului asupra costului asistentei sanitare. Rezumatul tezei de doctor, Cluj-Napoca, 2014, p. 1-2.
8. lurie Pînzaru, Elena Sanduleac. Supraveghere de stat a sànàtàtii publice. Raport national. 2014, p. 63-64.
Tatiana Manceva, medic-igienist, Centrul National de Sänätate Publicä, tel.: 069618620, e-mail: t_manceva@mail.ru
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE ÎN PROMOVAREA
SÄNÄTÄTII LA LOCUL DE MUNCÄ DIN
?
ÎNTREPRINDERILE DE PRELUCRARE A CÄRNII
Iurie PÎNZARU,
Centrul National de Sänätate Publicä, IP Universitatea de Stat de Medicinä §i Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
In articol, pentru prima datä în Republica Moldova sunt prezentate rezultatele studiului prin chestionare al cuno§-
tintelor medicilor de familie privindpromovarea sanatatii la locul de типсй din intreprinderile de prelucrare a carnii, angajatii carora sunt deserviti dupa principiul de sector de catre acegti medici. S-a constatat ca 51,4% din medicii de familie chestionati din spatiul urban, comparativ cu 48,6% din spatiul rural, au cunogtinte mai aprofundate in promovarea sanatatii la locul de munca, in prevenirea gi controlul bolilor netransmisibile legate de locul de munca de la intreprinderile de prelucrare a carnii. Datele obtinute arata necesitatea elaborarii gi implementarii unui modul de pregatire teoretica a medicilor de familie in promovarea sanatatii la locul de munca.
Cuvinte-cheie: promovarea sanatatii la locul de munca, medic de familie, factori de risc profesionali, intreprinderi de prelucrare a carnii
Summary
The role of family doctors in workplace health promotion meat of meat processing enterprises
In the article, the results of the study are presented for the first time by surveying the knowledge of family doctors about the workplace health promotion of meat processing enterprises whose employees are serviced according to the sector principle of these doctors. It was found that 51.4% of urban family doctors, compared with 48.6% of rural areas, have a deeper knowledge in the field of workplace health promotion, prevention and control of non-infectious diseases associated with working at meat processing enterprises. The data points to the need to develop and implement the theoretical training of family doctors in workplace health promotion.
Keywords: workplace health promotion, family doctor, occupational risk factors, meat processing enterprises
Резюме
Роль семейных врачей в обеспечении здоровья сотрудников мясоперерабатывающих предприятий на рабочем месте
В статье впервые представлены результаты исследования опроса знаний семейных врачей о пропаганде здоровья сотрудников мясоперерабатывающих предприятий на рабочем месте, которые обслуживаются по принципу сектора у этих врачей. Было обнаружено, что 51,4% опрошенных городских семейных врачей по сравнению с 48,6% в сельской местности имеют более глубокие знания в области укрепления здоровья на рабочем месте, профилактики и борьбы с неинфекционными заболеваниями, связанными с работой на мясоперерабатывающих предприятиях. Данные указывают на необходимость разработки и внедрения предмета по теоретической подготовке семейных врачей в пропаганде здоровья на рабочем месте.
Ключевые слова: укрепление здоровья на рабочем месте, семейный врач, факторы профессионального риска, мясоперерабатывающие предприятия
Introducere
Medicul de familie reprezintá o "piesá" impor-tantá in promovarea sánátátii la nivel de individ si de comunitate, prin activitatea de profilaxie si de educatie pentru sánátate pe care o desfásoará, avand in vedere si specificul activitátii in care este incadrat individul. Tinand cont de directiile de orientare, de obiectivele educatiei pentru sánátate si de pozitia pe care o are medicul de familie in societate, rolul lui este primordial in cresterea nivelului de culturá sanitará a populatiei si implicit in promovarea sánátátii. ínsá, medicul de familie si echipa lui trebuie sá fie sustinuti in aceastá activitate de cátre toti actorii responsabili si decizionali din comunitate.
Locul de muncá influenteazá in mod direct starea buná fizicá, mentalá, economicá si socialá a lucrátorilor, precum si sánátatea familiilor, a comu-nitátilor si a societátii in general. Acesta oferá un mijloc ideal si o infrastructurá pentru a promova sánátatea intr-un public larg. Sánátatea lucrátorilor este afectatá de asemenea de factori care nu au legáturá cu munca [1].
Promovarea sánátátii la locul de muncá din intreprinderile de prelucrare a cárnii (ÍPC) in lipsa unui lucrátor medical este organizatá de medicul de familie, pe sectorul cáruia este amplasatá intreprin-derea, si este menitá sá ajute ca ramura datá sá fie mai competitivá si atractivá, din punct de vedere al medicinei ocupationale, pentru angajati, avand ca obiectiv final pástrarea sánátátii si sporirea produc-tivitátii muncii. ín Republica Moldova, actualmente activeazá peste 100 asemenea intreprinderi, in care activeazá de la 20-25 paná la circa 600 de angajati [2, 3]. Dar la intreprinderile de acest gen pot activa circa 10.000 de angajati, care in 95% cazuri sunt preocupati de producerea mezelurilor si doar in 5% de producerea conservelor din carne [2, 4].
Planificarea másurilor de prevenire a bolilor si imbunátátirea calitátii serviciilor medicale in mare másurá sunt bazate pe rezultatele evaluárii stárii de sánátate. Aceste activitáti permit controlul eficien-tei actiunilor privind starea de sánátate, depistarea factorilor nefavorabili de risc ocupational, alte riscuri ce influenteazá sánátatea, activitátile de reabilitare si asanare [5, 6].
A fost efectuatá chestionarea medicilor de familie care deservesc intreprinderile de prelucrare a cárnii privind cunostintele de evaluare a factorilor de risc profesionali, fiind elaborate recomandári de promo-vare a modului sánátos de viatá la locul de muncá.
Material si metode
Chestionarea a fost efectuatá pe un lot de 35 de medici de familie (31 femei si 4 bárbati) din mun.
Chisinâu, or. Bâlti, raioanele Anenii Noi, Soroca, Criu-leni si Dubâsari. Au fost apiicate metode socioiogice de evaluare a chestionârii lucrátorilor medicaii de la îPC, precum si a medicilor de familie care deservesc intreprinderile nominalizate. Chestionarele au inclus 15 întrebâri.
Rezultate obtinute si discutii
Cercetârile efectuate în perioada 1-30 sep-tembrie 2017, în 6 teritorii administrative, au inclus medici de familie repartizati în grupuri dupâ stagiul de muncâ în modul urmâtor: pânâ la 5 ani - 3 medici (8,5%), 5-10 ani - 7 (20%), 10-15 ani - 12 (34,2%) si mai mult de 15 ani - 13 (37,1%) persoane. 18 medici de familie au fost din spatiul urban (51,4%) si 17 (48,6%) - din mediul rural (centre raionale si sate). Toti cei 35 medici de familie au confirmat lipsa vizi-telor la îPC si, ca urmare, din cei chestionati doar 16 (45,7%) au numit corect factorii de risc profesional de la întreprinderile de prelucrare a cârnii. în acelasi timp, 54,3% din cei chestionati nu cunosc care sunt principalii factori de risc ce persistâ la locurile de muncâ de la îPC.
Nivelul cunostintelor medicilor de familie cu privire la promovarea locurilor sânâtoase de muncâ constituie un avantaj pentru prevenirea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile printre anga-jatii întreprinderilor de prelucrare a cârnii.
Medicii de familie din localitâtile în care sunt amplasate îPC constituie o verigâ importantâ în su-pravegherea medicalâ a angajatilor (la adresabilitate) si au bifat corect maladiile întâlnite cel mai frecvent la angajatii acestor întreprinderi, si anume: bolile sistemelor respirator, osteoarticular si ale pielii.
Nivelul cunoasterii factorilor de risc profesional care influenteazâ starea de sânâtate a individului sau a unei colectivitâti constituie o laturâ importantâ în practica medicului de familie. Pentru prima datâ în Republica Moldova a fost realizat un studiu prin care au fost evaluate cunostintele medicilor de familie implicati în acordarea asistentei medicale primare angajatilor întreprinderilor de prelucrare a cârnii din raza de deservire sectorialâ. Cercetarea noastrâ a de-monstrat câ medicii de familie care acordâ asistentâ medicalâ primarâ angajatilor acestor întreprinderi se implicâ în acest proces doar la adresarea angajatilor si se atestâ rezerve în cunoasterea factorilor de risc profesional la locurile de muncâ de la îPC, care au o importantâ majorâ pentru elaborarea mâsurilor de ameliorare a conditiilor de muncâ si de mentinere a stârii bune de sânâtate a angajatilor [7].
Medicii de familie din spatiul urban, comparativ cu cei din mediul rural, sunt mai receptivi în cazurile ce tin de promovarea sânâtâtii la locul de muncâ,
ART IС OLE
prevenirea si controlul bolilor netransmisibile, dia-gnosticarea timpurie a maladiilor legate de profe-siune, datoritá faptului cá sunt instruiti mai des de managerii lor, de specialistii din domeniul sánátátii publice pe problemele-cheie.
ín pofida rezultatelor atinse, medicii de familie au pus accentul pe elaborarea unui modul de pro-movare a sánátátii in cadrul Centrului National de Sá-nátate Publicá ori la Catedra Igiená a Universitátii de Stat de Mediciná si Farmacie Nicolae Testemitanu.
Ca in toate studiile bazate pe completarea indi-vidualá a chestionarului, nu se exclude probabilitatea cá o parte din ráspunsuri pot sá difere de realitate, in functie de nivelul cunostintelor individuale al fiecárui medic de familie chestionat.
Concluzii
1. Studiul realizat a demonstrat unele lacune in activitatea medicilor de familie privind promova-rea sánátátii la locul de muncá in intreprinderile de prelucrare a cárnii.
2. Este necesará elaborarea unui modul aplicat in etapa de instruire continuá in promovarea sánátátii la locul de muncá pentru medicii de familie.
Bibliografie
1. http://www.who.int/occupational_health/network/en/
2. Pínzaru iurie. Analiza morbiditátii cu incapacítate temporará de muncá a angajatilor intreprinderilor de procesare a cárnii. ín: Buletinul Academiei de §tiinte a Moldovei. §tiinte medicale, 2017, nr. 1 (53), p. 126-131.
3. Пынзару Ю. Результаты изучения заболеваемости с временной утратой трудоспособности pa6omHUKoe предприятий по переработке мяса. B: Сборник материалов республиканской научно-практической конференции с международным участием «Здоровье и окружающая среда», посвященной 90-летию республиканского унитарного предприятия «Научно-практический центр гигиены», том 1, Минск, 26-28.10.2017, с. 159-162. iSBN 978-985-7044-44-3 (т. 1).
4. Pinzaru iurie. Particularitátile igienei muncii §i stárii de sánátate a angajatilor la intreprinderile de procesare a cárnii. ín: Analele jtiintifice ale USMF„N. Testemitanu". Editia XIII-a,„Problemele actuale de sánátate publicá 5¡ management'; vol. 2, 17-19.10.2012, p. 111-117.
5. Денисов Э.В., Чесалин П.В. Методология выявления и профилактики заболеванийсвязанныхсработой. В: Медицина труда и промышленная экология, 2010, № 9, с. 1-7.
6. http://www.who.int/occupational_health/WHO_ health_assembly_en_web.pdf?ua=1
7. Pinzaru iurie. Evaluarea conditiilor de muncá §i a stárii de sánátate a angajatilor intreprinderilor de procesare a cárnii (Ghid practic). Chijináu, 2017, 72 p.
Iurie Pinzaru, conf. univ.,
Catedra Igiená, IP USMF Nicolae Testemitanu,
tel. 069455553
e-mail: pinzaruiurie6@gmail.com
TEHNOLOGIILE TELEMEDICALE: BENEFICII §I SUPORT PENTRU PACIENTI §I ECHIPELE DE URGENTÂ
Mihai BAGRINOVSCHI,
Central National de Asistentâ Medicalâ Urgentâ Prespitaliceascâ, §coala de Management în Sânâtate Publicâ
Rezumat
Telemedicinapermite schimbul de informatii §i, prin urmare, a devenit un instrument important în Republica Moldova pentru optimizarea tratamentului pacientilor. A fost studiatâ activitatea Centrului de Telemedicina (CT) din municipiul Chiçinâu în perioada 2015-2017. Au fost analizate toate adresârile în cadrul acestui serviciu, precum §i contributia adusâ de Centrul de Diagnostic ECG la Distantâ la dia-gnosticul timpuriu al sindromului coronarian acut (SCA), al accidentului vascular cerebral (AVC), de asemenea a fost evaluat gradul de satisfactie §i de confort atât al pacientilor, cât §i al lucrâtorilor AMUP, dupâ implementarea telemedi-cinei. Rata medie de adresâri câtre CT a echipelor de felceri a constituit 48% din totalul de solicitâri/echipe felceri §i de 25% total solicitâri/echipe generale, în creçtere, raportatâ la ani. Echipele de felceri au solicitat consult ECG în medie de 76%, echipele generale - de 24%. In cazul suspiciunii de SCA, 88% din echipele de felceri au solicitat suport consultativ, ECG §i de ghidare terapeuticâ. Telecardiologia prin transmiterea electrocardiogramelor din prespital la dispecerat §i ghidarea pacientilor cu sindrom coronarian acut spre un centru de cardiologie este cea mai râspânditâ §i utilâ tehnologie în cadrul asistentei medicale de urgentâ. S-a atestat reducerea în medie cu 7,3%/39,4% a timpului de interventie pentru echipele generale/echipele de felceri.
Cuvinte-cheie: tehnologii telemedicale, telecardiologie, electrocardiogramâ, echipâ de urgentâ
Summary
Telemedicine: benefits and supportfor patients and emergency teams
Telemedicine allows exchange of information and, therefore in Republic of Moldova had become an important tool for optimizing the treatment of patients. The activity of the Telemedicine Center in Chisinau has studied in the period 2015-2017. All addresses within this service have been analyzed, as well as the contribution of the ECG Diagnostic Center, in the early diagnosis of ACS, Stroke and also the satisfaction and comfort of both: patients and Pre-hospital Emergency Medical Assistance (PEMA) workers after Telemedicine deployment. The average rate of requests to Telemedicine Center by the paramedic teams was 48% of the total requests/paramedics team and 25% total requests/ general teams, increasing over the years. The paramedic
