CC BY
161. Cum si de ce se afecteazá sistemul ñervos periferic in limfoamele maligne?
Cel mai frecvent se constaté infiltrare tumoralá sau alterári imune declansate de limfom. Viala (2006) descrie infiltrarea distalá de nervi periferici, implicare extraneuraxialá a nervilor cranieni si meningoradi-culitá limfomatoasá. Antoine (2007) mentioneazá infiltrarea tumoralá, toxicitatea tratamentelor anti-canceroase, perturbárile metabolice si nutritionale, cahecsia, infectiile virale si alterarea paraneoplazicá. Viala (2008) mentioneazá suplimentar alterarea infectioasá survenitá pe fondal de imunosupresie rezultantá maladiei sau tratamentului administrat.
2. Care este patternul clinic clasic al alterárilor din cadrul limfoamelor maligne?
Cel mai frecvent, chiar si in absenta acuzelor specifice subiective, se stabileste diagnosticul de polineuropatie distalá senzitiv-motorie, cu deficit predominant senzorial. Este caracteristicá si o asi-metrie evidentá de instalare a simptomelor.
3. Care este patternul electrofiziologic al alterári-lor periferice studiate?
Examenul electrofiziologic confirmá diagnosticul de polineuropatie preponderent axonalá (Custodio, 2017). Suferá conductibilitatea fibrelor senzitive ale n. sural si cele motorii ale n. peronier. Se constatá majo-rarea latentei distale, diminuarea vitezei de conducere in fibrele motorii si cele senzitive ale nervilor periferici, prelungirea latentei undei F. ín mod habitual, mainile se implicá mai rar decat membrele inferioare.
4. Cum evolueazá in timp alterarea nervoasá perifericá in cadrul limfoamelor?
Evolutia polineuropatiei este una relativ benigná. Tratamentul chimioterapic amelioreazá conductibilitatea in fibrele nervilor periferici afectati de limfom.
5. Care e prognosticul neuropatiilor dezvoltate si al maladiei de fond?
La 6 din 10 pacienti, semnele neurologice anticipeazá cu cateva luni diagnosticarea tumorii. Prognosticul general depinde mai mult de simpto-matologia limfoamelor propriu-zise decat de mani-festárile neurologice si localizarea tumorii.
Concluzii
Alterarea sistemului nervos periferic in limfoamele maligne prezintá importantá din perspectiva unui diagnostic timpuriu. Pacientii prezintá semne de lezare a nervilor periferici, preponderent in membrele inferioare. Clinic, aceste leziuni se manifestá ca neuro-patie distalá senzorial-motorie. Evolutia polineuropatiei este relativ benigná, iar conductibilitatea in fibrele nervilor periferici se amelioreazá dupá tratament.
Examenul electroneurofiziologic desfásurat faci-liteazá considerabil stabilirea diagnosticului. E nece-sará o precautie suplimentará in diagnosticul tuturor alterárilor nervoase periferice de etiologie dubioasá.
Diagnosticarea timpurie a leziunilor in sistemul nervos
periferic in limfoamele maligne salveaza vieti prin
aplicarea cat mai devreme a terapiei antitumorale.
Bibliografie
1. Corcimaru i. Limfoamele nehodgkiniene. tn: Hematologic 2007, p. 252-279.
2. Groves E., Linet M., Dovesa S. Cancer survullance series: Non-Hodgkin's lymphoma by histologic subtype in United States from 1978 through 1993INCI. in: Cancer spectrum, 2000, nr. 92 (15), p. 1240-1251
3. Antoine J.C., Camdessanche J.P. Peripheral nervous system involvement in patients with cancer. in: Lancet Neurol., 2007, Jan., nr. 6(1), p. 75-86. Review. Erratum in: Lancet Neurol., 2007, May, nr. 6(5), p. 389. PubMed PMiD: 17166804.
4. Wolfgang Grisold, Anna Grisold, Christine Marosi, et al. Neuropathies associated with lymphoma. in: Neuro-Oncology Practice, 2015, nr. 2, p. 167.
5. Christian M. Custodio, Electrodiagnosis in Cancer Rehabilitation. in: Physical Medicine and Rehabilitation Clinics of North America, 2017, nr. 28(1), p. 193.
6. Viala K. Neurological complications of lymphomas. in: Rev. Neurol., Paris, 2006, Dec., nr. 162(12), p. 12731278. Review. French. PubMed PMiD: 17151523.
7. Viala K., Behin A., Maisonobe T., et al. Neuropathy in lymphoma: a relationship between the pattern of neuropathy, type of lymphoma and prognosis? in: Journal of neurology neurosurgery and psychiatry, Jul 2008, nr. 79(7), p. 778-782. iSSN: 0022-3050.
Evelina Gherghelegiu, asist. univ., Catedra Neurologie, iP USMF Nicolae Testemitanu, tel. +37378278672
e-mail:[email protected]
IMPORTANTA INSTRUIRII MEDICILOR DE
?
FAMILIE ÎN DOMENIULIGIENEI
Grigore FRIPTULEAC12, Serghei CEBANU1'2, Alexei CHIRLICI1, Angela CAZACU-STRATU12, Vladislav RUBANOVICI1, VictorMEÇINA1,
'Catedra Igienâ, IP USMF Nicolae Testemitanu, 2Agentia Nationalâ de Sânâtate Publica
Rezumat
In acest articol este argumentata necesitatea pregatirii mai aprofundate a medicilor de familie în diverse domenii ale igienei pe parcursul pregatirii postuniversitare prin rezidentiat. In studiu sunt elucidate aspectele principale ale programului de studii la disciplina Igiena pentru rezidentii specialitatii „Medicina de familie ". Pe parcursul expunerii
materialului sunt evidentiate masurile igienice §i depromo-vare a sanatatii, care se impun in activitatea profesionala a medicului de familie.
Cuvinte-cheie: medic de familie, igiena, promovarea sa-natatii
Summary
The importance of training offamily doctors in the field of hygiene
It is argued the needfor more in-depth training ofthe family doctors in various areas of hygiene during post-graduate training through residency. In the article there are elucidated the main aspects of the program of hygiene studies for the residents of specialty "Family medicine". During exposing of material there were highlighted the hygienic and health promotion measures, which are imposed in the professional activity of the family doctor.
Keywords: family doctor, hygiene, health promotion Резюме
Значение подготовки семейных врачей в области гигиены
Аргументирована необходимость всесторонней подготовки семейного врача по различным вопросам гигиены, особенно в период последипломного образования в резидентуре. В работе освещены главные составные части учебной программы по гигиене для резидентов по специальности „Семейная медицина". По мере изложения материала сделан акцент на гигиенические мероприятия и на пропаганде здорового образа жизни, которые должны занимать особое место в деятельности семейного врача.
Ключевые слова: семейный врач, гигиена, пропаганда здорового образа жизни
Introducere
Spre deosebire de specialists din alte domenii ale medicinei clinice, medicul de familie se afla intr-o situatie deosebita. Aceasta se explica prin faptul ca medicul de familie realizeaza o activitate multilatera-la, de aceea trebuie sa posede cunostinte nu numai din domeniul medicinei, dar si din asa domenii ca economia, statistica, managementul, psihologia etc. Totodata, pe langa diversele aspecte ale medicinei clinice, specialistul din Medicina de familie, in virtutea realizarii activitatii profesionale, trebuie sa posede cunostinte si dexteritati practice din dome-niul medicinei preventive [1, 9].
Realizarea masurilor de preventie este determi-nata de necesitatea monitorizarii permanente a starii de sanatate a unui numar impunator de persoane de diferite varste, profesii etc. [2, 3, 4, 5, 7]. Mai mult decat atat, practica arata ca realizarea acestor masuri ocupa
uneori un volum de timp considerabil în activitatea profesionalâ a medicului de familie. Aceste másuri includ diverse activitáti din domeniul igienei, dar si de promovare a sánátátii în rândurile contingentului de populatie deservit [9]. în vederea realizárii unei activitáti profesionale mai eficiente, se impune necesitatea aprofundárii cunostintelor în igiená de cátre viitorul specialist în Medicina de familie în perioada pregátirii postuniversitare prin rezidentiat [3, 4, 6, 7].
Material si metode de cercetare
în lucrare este analizat materialul necesar de a fi inclus în Programul de studii la disciplina Igiená pentru medicii-rezidenti la specialitatea Medicina de familie, în special în conformitate cu prevederile actelor guvernamentale. Au fost folosite metodele: descriptivá, analiticá, istoricá. Sunt evidentiate cele mai importante directii din diversele ramuri ale igienei, care au importantá în activitatea practicá a medicului de familie.
Rezultate si discutii
Starea de sánátate a populatiei Republicii Moldova se caracterizeazá prin indicatori nefavorabili, foarte frecvent cauzati de nerespectarea compor-tamentelor igienice. în scopul atingerii unui nivel înalt al sánátátii populatiei, este necesará o activitate profilacticá continuá a întregului sistem de sánátate, si în primul rând a lucrátorilor medicali din medicina primará. Astfel, medicii de familie au nevoie strin-gentá de cunostinte în domeniul igienei, care este baza profilaxiei atât a bolilor transmisibile, cât si a celor netransmisibile, baza mentinerii stárii bune de sánátate a populatiei pe parcursul vietii. Aceasta este sarcina principalá a serviciului de sánátate si în aceastá directie trebuie sá fie orientate toate activi-tátile medicale [3, 4, 7].
în acest sens, importanta igienei a fost men-tionatá de multi savanti. De exemplu, H. Straus si coaut. (1980) au scris în cartea lor de igiená cá: „La Geneva, în fata impunátoarei cládiri a Organizatiei Mondiale a Sánátátii, este asezatá în mod simbolic statuia zeitei Hygiea, pentru a se evidentia orientarea si preocuparea de bazá a medicinei contemporane, si anume: pástrarea sánátátii oamenilor". Ilustrii sa-vanti-fiziologi I.M. Secenov si I.P. Pavlov, prin cercetá-rile lor au demonstrat cá organismul uman si mediul mconjurátor trebuie sá se afle într-un echilibru permanent, iar actiunea mdelungatá a unor factori de mediu nocivi provoacá multe stári patologice. Spre exemplu, I.P. Pavlov spunea: "Numai cunoscând toate cauzele bolii, medicina actualá se va transforma în mediciná a viitorului, adicá în igiená în sensul deplin al cuvântului" [3].
Realitatea zilelor de azi dicteazä necesitatea studierii igienei de cätre studentii tuturor facultätilor medicale, dar îndeosebi de studentii facultätii de medicinä. Aici studentii însusesc compartimentele generale ale igienei, deprinzând si unele abilitäti practice. Si pe parcursul pregätirii postuniversitare prin rezidentiat pentru unele specialitäti, dar în special pentru viitorii medici de familie, cunostintele mai aprofundate în domeniul igienei sunt bine-ve-nite, importante în perspectiva desfäsurärii viitoarei activitäti profesionale. Aici, ei trebuie sä msuseascä cunostintele de bazä privind rolul factorilor de mediu în etiologia stärii de sänätate si a bolii. igiena trateazä dupä o metodologie proprie principiul etiologiei si cel al profilaxiei, ajutând medicul de familie sä se descurce în complicatul ansamblu de factori determinants precum si în elaborarea si implementarea mäsurilor de preventie [2, 3, 4].
în aceastä ordine de idei, propunem un program de studii la disciplina Igiená si recomandäm instruirea medicilor-rezidenti la specialitatea Medicina de familie în acest domeniu. Având în vedere necesitätile timpului si particularitätile activitätii medicului de familie, în program sunt incluse problemele specifi-ce actuale, referitoare la compartimentele de bazä ale igienei, cum ar fi: igiena apei, solului, aerului, habitatului uman, institutiilor de mentinere a igienei corpului, institutiilor de mvätämänt, întreprinderilor industriale, gestionärii deseurilor în conditiile centre-lor populate, factorilor fizici (naturali si artificiali de mediu). în aspectul igienei mediului sunt preväzute: importanta vitalä a problemelor mentionate, inter-actiunea omului cu factorii si obiectivele de mediu si contributia acestora la aparitia maladiilor specifice pentru Republica Moldova, migratia si persistenta noxelor principale, inclusiv din zonele biogeochimice naturale si de origine antropogenä, metodologia analizei indicilor de sänätate în raport cu factorii de mediu; tehnologia elaborärii de cätre medicul de familie a mäsurilor de preventie si de comportament individual, familial, comunitar si social al populatiei din sectorul deservit, pentru fortificarea sänätätii în raport cu factorii caracteristici de mediu; modali-tätile de conlucrare intersectorialä cu organele de administrare publicä localä, asociatii agricole, scoala, serviciul de sänätate publicä, serviciul de ecologie si protectie a mediului, organizatiile care presteazä diverse servicii populatiei la nivel de comunitate.
Este foarte importantä activitatea medicului de familie în monitoringul socioigienic si în sistemul informational medical integrat, participarea la ela-borarea planurilor locale de actiuni pentru sänätate în relatie cu mediul.
Activitatea medicului de familie trebuie sä includä studiul si supravegherea stärii de sänätate
si de dezvoltare fizicá a copiilor, dar si a factorilor de risc determinanti. De aceea, in cadrul pregátirii postuniversitare, medicul-rezident, viitor specialist in Medicina de familie, trebuie sá insuseascá metodele moderne de apreciere a nivelului de dezvoltare fizicá si a stárii de sánátate a copiilor, metodele de supra-veghere a morbiditátii copiilor, a tuturor indicatorilor principali ai sánátátii. La acest capitol este extrem de important de studiat si de insusit cáile de intremare a stárii de sánátate a copiilor si rolul medicului de familie in realizarea activitátilor respective.
Luand in consideratie problema actualá privind nutritia umaná, in program sunt incluse teoriile si conceptiile respective. ín aceastá directie este foarte importantá familiarizarea viitorului specialist cu principiile alimentatiei echilibrate, profilactice, die-tetice. Alimentatia rationalá include rolul diverselor substante nutritive si biologic active, cunoasterea stárilor carentiale in substante nutritive si biologic active, importante pentru sánátatea publicá. Ane-miile feriprive, maladiile iododeficitare, rahitismul, ca probleme de sánátate publicá pentru Republica Moldova, meritá o evaluare specialá. Toate acestea sunt necesare pentru organizarea profilaxiei stárilor carentiale si a celor cauzate de surplusul substantelor nutritive (obezitatea) la diferite niveluri (national, regional, comunitar, in colectivitáti).
Activitátile profilactice impun cunoasterea igienei alimentelor, a cáilor de apreciere si de mentinere a salubritátii si inofensivitátii acestora, a problemei aditivilor alimentari si substantelor alogene in alimente, a rolului standardelor Codex Alimentarias. Medicina primará deseori se confruntá cu intoxicatii alimentare si maladii infectioase transmise prin intermediul produselor alimentare, cu necesitatea profilaxiei lor [2, 4, 6].
Activitatea medicului de familie la nivel comunitar, in colectivitáti, se realizeazá prin conlucrarea cu organele administratiei publice locale, cu diverse organizatii interesate din teritoriu privind profilaxia patologiei alimentare si propagarea alimentatiei sánátoase.
ín medicina muncii, care include igiena muncii, dar si bolile profesionale, programul include notiuni-le, importanta, relatia fiziologicá si patologicá dintre organismul uman si muncá, in vederea recomandárii másurilor pentru mentinerea capacitátii de muncá la un nivel ridicat si prevenirea bolilor generale si celor profesionale.
Medicina muncii - medicina colectivitátilor ce practicá diferite forme de muncá - contine caracteristica mediului ocupational, adicá a stárii de sánátate a angajatilor in diferite sfere de activitate profesionalá: agricolá, industrialá, intelectualá etc. Medicul de familie trebuie sá cunoascá problema
noxelor profesionale si actiunea lor asupra stärii de sänätate, locul bolilor profesionale în morbiditatea muncitorilor, indicii de apreciere a stärii de sänätate, a morbiditätii generale si profesionale a angajatilor, organizarea activitätilor de promovare a sänätätii la locul de muncä în diverse colectivitäti [3, 4, 7].
Un compartiment aparte este organizarea si realizarea examenelor medicale la angajare si a celor periodice, pentru preventia bolilor generale si profesionale. Nu trebuie sä se neglijeze nici rolul activitätilor casnice în formarea sänätätii, studierea si evaluarea factorilor ce pot influenta sänätatea în cazurile muncilor în conditii habituale. Este impor-tantä conlucrarea medicului de familie cu organele de resort la rezolvarea problemelor promovärii sänätätii muncitorilor [3, 7].
Concluzii
1. Activitatea profesionalä a medicului de familie este multilateralä, incluzând si efectuarea multor mäsuri igienice si de promovare a sänätätii.
2. Pentru realizarea unor activitäti profesionale mai eficiente, este necesarä o pregätire postuniver-sitarä aprofundatä în domeniul igienei a viitorului specialist în Medicina de familie.
3. Programul propus pentru pregätirea post-universitarä în domeniul igienei a viitorului medic de familie prevede diverse aspecte ale activitätilor de preventie, bazate pe realizarea mäsurilor igienice.
Bibliografie
1. B-Lajoie M.-R., Chartier L. Recherchée: une meilleure formation en santé publique pour les médecins de famille. in: Canadian Family Physician, 2016, nr. 62(6), p. 294-296.
2. Chirlici A., Friptuleac Gr., Nistor i. Despre necesitatea unor cuno$tinte de igienà a alimentatiei în activitatea de profilaxie a medicului de familie. în: Materialele Conferintei internationale "instruirea specialijtilor pentru Asistenta Medicalä Primarä". Chijinäu, 2003, p. 153-155.
3. Friptuleac Gr., Bäbäläu V., Çtefanet M., Ostrofet Gh., Etco C., Chirlici A., Ochijor V. Cu privire la instruirea medicilor de familie în domeniul igienei. în: Analele jtiintifice ale USMF"Nicolae Testemitanu" vol. i. Probleme medico-biologice, farmaceutice ji de sänätate publicä (igienä, epidemiologie, management). Zilele Universitätii, 17-18 octombrie 2002. Editia a iii. Chijinäu, 2002, p. 378-380.
4. Hotärärea Guvernului RM nr. 886 din 06.08.2007 Cu privire la aprobarea Politicii Nationale de Sànàtate.
5. Hotärärea Guvernului RM nr. 82 din 12.04.2012 Pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire §i control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020.
6. Hotärärea Guvernului RM nr. 730 din 08.09.2014 Cu privire la aprobarea Programului national în domeniul alimentatiei §i nutritieipentru anii 2014-2020.
7. Hotärärea Guvernului RM nr. 1000 din 23.08.2016 Cu privire la aprobarea Programului national de promovare a sànàtàtiipentru anii 2016-2020.
8. Hotararea Guvernului RM nr. 1025 din 07.09.2016 Pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea sanatatii persoanelor expuse actiunii factorilor profesionali de risc.
9. Reichenpfader U. Health Promotion in European Family Medicine. in: The World Book of Family Medicine -European Edition, 2015, p. 105-108.
Angela Cazacu-Stratu, conf. univ., Catedra Igiena, iP USMF N. Testemitanu, tel. 022-205-662, 022-205-463 e-mail: [email protected]
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE iN CAZUL
INTOXICATIILOR ACUTE NEPROFESIONALE
>
EXOGENE DE ORIGINE CHIMICA
Tatiana MANCEVA, Iurie PINZARU, Raisa SIRCU,
Centrul National de Sanatate Publica
Rezumat
Acest articol prezinta o evaluare a datelor privind intoxi-catiile acute neprofesionale exogene de etiologie chimica (IANEEC) inregistrate in Republica Moldova, in perioada 2013-2017, §i determinarea rolului medicilor de familie in prevenirea acestora, mai cu seama in randul copiilor. O problema actuala care prezinta un pericol deosebit pentru sanatatea populatiei este utilizarea, administrarea §i pastrarea incorecta a substantelor chimice (pesticide, medicamente etc.), inclusiv lipsa cuno§tintelor privind riscul real pentru sanatate al produselor chimice care pot provoca IANEEC. Datele analizate pentru anii 2013-2017 in tara noastra denota inregistrarea a 21.127 de cazuri de intoxicatii, inclusiv la 621 (2,9%) de persoane s-au soldat cu deces. Majoritatea cazurilor de intoxicatii cu pesticide §i medicamente survin cu scop suicidal.
Cuvinte-cheie: intoxicatii acute neprofesionale, substante chimice, masuri de prevenire, persoane afectate, decese
Summary
The role of thefamily doctor in the case of acute chemical exogenous unprofessional poisonings
The data assessment of acute chemical poisonings and the role determination offamily doctors in the field ofprevention, especially among of children in country were presented in this article. The main hazard for human health presents the use, administration and improper use of chemical substances (pesticides, medicines and other) including lack of awareness of the real health risk of chemicals that can
