CC BY
33CZU: 613:378.661.09 (091)
CATEDRA DE IGIENA A UNIVERSITÄRE DE STAT DE MEDICINA §I FARMACIE NICOLAE TESTEMIJANU LA 40 DE ANI
Grigore FRIPTULEAC, Serghei CEBANU, Alexei CHIRLICI, Victor BÄBÄLÄU, Catedra de igiena, Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie Nicolae Testemijanu
Rezumat
In articol sunt expuse principalele rezultate ale activitafii colaboratorilor Ca-tedrei de igiena a Universitafii de Stat de Medicina §i Farmacie „Nicolae Tes-temifanu" pe parcursul a 40 de ani trecufi de la fondare. Experienfa bogata a corpului profesoral-didactic a permis elaborarea programelor de studii la nive-lul cerinfelor contemporane, pregatirea cadrelor profesionale pentru Serviciul de sanatate publica. La catedra se citesc cursuri de igiena a mediului, igiena a muncii, igiena a alimentafiei, igiena a copiilor §i adolescenfilor, ecologie umarn, promovare a sanatafii, de laborator igienico-sanitar. Pe parcursul a 40 de ani, colaboratorii catedrei au susfinut 2 teze de doctor habilitat §i 10 teze de doctor in §tiinfe, au publicat 6 monografii, 7 manuale, 4 compendii pentru lucrarile practice, 15 carfi pe propagare a cuno§tinfelor igienice, peste 1400 de articole §i teze §tiinfifice, elaborari metodice.
Cuvinte-cheie: Catedra de igiena, istorie, rezultate §tiinfifice, performanfe practice
Summary
40 years of the Department of Hygiene of the "Nicolae Testemitanu" State University of Medicine and Pharmacy
The article reflects the historical data of the main results of the stuff of Hygiene Department of the "Nicolae Testemifanu" State University of Medicine and Pharmacy during the 40 years. The rich experience of the teaching staff of the department has enabled the development and realization of an important arsenal of teaching programs at a contemporary level and the training of highly qualified stafffor the Service of Public Health. In the chair are read the modules of environmental hygiene, labor hygiene, food hygiene, hygiene of children and adolescents, human ecology, health promotion and health education, sanitary-hygienic laboratory. Over the years, the staff of the department has supported 2 theses of doctor habilitate in medicine and 10 theses of doctor of medicine. The department's collaborators are the authors of 6 monographs, 7 manuals, compendia, 15 editions of hygienic education of the population, has published more than 1,400 scientific articles and summaries, methodical elaborations. Keywords: Department of Hygiene, history, scientific results, practical achievements
Резюме
40 лет Кафедры гигиены Государственного университета медицины и фармации им. Николая Тестемицану
В статье приведены основные результаты деятельности сотрудников Кафедры гигиены Государственного университета медицины и фармации им. Николая Тестемицану за 40 лет своего существования. Богатый опыт профессорско-преподавательского персонала позволил разработать учебные программы на уровне современных требований, подготовить квалифицированные кадры для Службы общественного здравоохранения. На кафедре читаются курсы гигиены окружающей среды, гигиены труда, гигиены питания, гигиены детей и подростков, экологии человека, формирования здорового образа жизни, санитарно-гигиенической лаборатории. На протяжении 40 лет сотрудники кафедры защитили 2 диссертации доктора наук и 10 кандидатских диссертаций, опубликовали 6 монографий, 7 учебников, 4 руководства к практическим занятиям, 15 изданий по гигиенической пропаганде, более 1400 научных статей и тезисов, методические рекомендации.
Ключевые слова: Кафедра гигиены, история, научные результаты, практические достижения
Introducere
La început de secol XXI avem ocazia sä aruncam o privire retrospectivä asupra realizärilor începute în seco-lul XX, sä rezumäm activitatea desfäsuratä în cadrul Catedrei de igienä pe parcursul a 40 de ani. Solu^ionarea problemelor sänätä^ii depinde, în mare mä-surä, de cunostin^ele igienice ale lucrätorilor medicali si ale popula^iei privind condi^iile si factorii ce determinä dezvol-tarea optimä a organismului uman si a societä^ii, precum si de posibilitä^ile materiale de creare a acestor condp. Insä pentru pästrarea si fortificarea sänätä^ii umane este necesar a dispune de date despre starea ecologico-igienicä a mediu-lui, despre structura si modul de funcionare a organismului omului, despre natura si legile conform cärora se stabilesc relabile dintre om si mediu, pe de o parte, si dintre membrii societä^ii, pe de altä parte. Ast-fel, nu este posibilä prevenirea maladiilor dacä nu se cunoaste etiologia si patogeneza proce-selor morbide care au loc în co-lectivitä^ile umane.
Pe parcursul timpului, medicina clinicä, în scopul trata-mentului bolnavilor, s-a dezvoltat în corespundere cu desco-peririle stiin^ifice din domeniile biologiei si stiin^elor naturale în general, iar igiena, fiind mai cuprinzätoare în scop si mai complexä în mijloace de aplicare si realizare, are sarcina de a supraveghea starea de sänä-
tate si factorii determinant din coiectivitati intregi. Astfel, in dezvoitarea ei, este in stransá dependentá nu numai de gradui de dezvoitare a discipiineior sti-intei medicaie, ci si de progresui din domeniiie teh-nicii, stiinteior economice si ceior sociaie.
Experienta bogatá a cadreior didactice aie cate-drei, care dispun de vaste cunostinte privind reaii-záriie istorice in igiená, a rezuitat cu dezvoitarea si reaiizarea unui numár impresionant de programe didactice ia un nivei contemporan si cu pregátirea cadreior de inaitá caiificare pentru Serviciui de sá-nátate pubiicá. Coiectivui catedrei s-a impiicat in re-zoivarea probiemeior stiintifice, abordand o gamá iargá de teme privind sánátatea si factorii de risc in comun cu speciaiistii din medicina ciinicá. Aceste reaiizári, precum si ceie din domeniui promovárii sánátátii, coiaboráriie nationaie si internationaie prin diverse proiecte meritá a fi anaiizate, apreciate si puse ia baza sarciniior viitoare pentru asigurarea protectiei si fortificarea sánátátii popuiatiei.
Material fi metode
A fost anaiizatá activitatea coiaboratoriior Catedrei de igiená a Universitátii de Stat de Mediciná si Farmacie Nicolae Testemifanu pe parcursui a 40 de ani de ia fondare. Sunt nominaiizati fondatorii discipiineior didactice, coiaboratorii care au activat, reaiizáriie importante. Sunt ogiindite activitátiie didactice, stiintifice, de promovare a sánátátii etc.
Rezultate si discufii
Catedra de igiená a fost fondatá ia 15 iunie 1977 prin comasarea cursuriior de discipiine igienice existente paná atunci pe iangá Catedra de igiená gene-raiá, uiterior functionand ca niste cursuri practice de sine státátoare sub conducerea decanuiui facuitátii. Predarea discipiineior igienice s-a inceput, din anui 1966, ia Facuitatea igiená siSanitarie (uiterior Facui-tatea Mediciná Preventivá) sub formá de cursuri de igiená comunaiá, igiena muncii, igiena aiimentatiei si igiena copiiior si adoiescentiior. Fondatori ai cursuriior igienice au fost: igiena aiimentatiei - prof. universitar Victor Vangheii (1966); igiena comunaiá (in prezent - igiena mediuiui) - iect. superior, dr. Fi-iimon Avraman (1966); igiena muncii - conferentiar, dr. Vasiie lachim (1967); igiena copiiior si adoiescentiior - conferentiar, dr. Ion Hábásescu (1968).
ín anui 1977, cand cursuriie igienice s-au intrunit in Catedra de igiená a Facuitátii Mediciná Preventivá, sef de catedrá a fost aies, prin concurs, dr. conferentiar Vasiie lachim, care a stat ia carma acesteia paná in anui 1986, cu exceptia a doi ani de post-docto-ranturá (1980-1981) pe baza Institutuiui Unionai
de Cercetâri Stiintifice în Toxicologia Pesticidelor, Polimerilor si Maselor Plastice din Kiev. În perioada 1980-1981, numit prin ordin, apoi si în anii 19861988, ales prin concurs, sef al catedrei a fost dr. conferenciar Mihai Ojovanu; între anii 1988-1997, ales prin concurs - doctorul habilitat în stiinte medicale, profesorul universitar Victor Vangheli; în perioada 1999-2016 - doctorul habilitat în stiinte medicale, profesorul universitar, Omul Emerit Grigore Friptu-leac, iar din 2016 pânâ în prezent - dr. conferentiar Serghei Cebanu.
Pentru fondarea cursurilor date, cadrele didactice au fost pregâtite din timp. Jinând cont de ca-racterul agrar al economiei republicii noastre, ma-joritatea lucrârilor stiintifice au abordat probleme igienice din agriculturâ. Astfel, Victor Vangheli si-a dedicat lucrarea de doctorat studierii toxicologi-co-igienice a hexaclorbutanului utilizat ca fumigant în combaterea filoxerei. Ion Hâbâsescu realizeazâ teza de doctor în domeniul evaluârii igienice a pro-cesului de instruire profesionalâ a adolescentilor în scolile profesionale de profil viticol. Paralel, viitorii colaboratori ai catedrei îsi continuâ studiile în doc-toranturâ la Kiev si la Moscova.
Vasile lachim abordeazâ tema Date experimentóle privind toxicologia sevinului si evaluarea igienicà a lui în aerul zonei de muncà; Filimon Avraman - Ar-gumentarea experimentalà a concentrapei maximal admisibile a prometrinului în apa bazinelor acvatice; Uliana Jalbâ si Mihai Ojovanu cerceteazâ toxicologia sevinului, iar Alexei Chirlici - toxicologia manebului. Este de mentionat efortul acestor tineri savanti, care au reusit în scurt timp sâ sustinâ tezele de doctorat, sâ însuseascâ disciplinele corespunzâtoare si sâ se includâ în procesul didactic. În anii 1988-1989, în cadrul catedrei se includ prof. V. Vangheli (sef), conf. Gr. Friptuleac, conf. Maria Moraru, lectorul superior N. Zimnita.
Pe parcursul anilor, în procesul didactic si cel stiintific s-au implicat si alti lectori: la Igiena mediu-lui - doctorii în medicinâ A. Discalenco, C. Sedîkin, asistentii A. Dasanu si V. Bortâ, doctorul în medicinâ, conferentiarul M. Ojovanu, conferentiarul V. Bâbâ-lâu, doctorul habilitat în medicinâ, profesorul universitar Gr. Friptuleac, doctorul în medicinâ, lectorul superior N. Zimnita, asistentul S. Cebanu; la Igiena muncii - doctorii în medicinâ, conferentiarii D. Rus-nac, V. Chicu, asistentul N. Marian, doctorul habilitat în medicinâ, profesorul V. Vangheli, asistentii V. Macovei, V. Vozian, R. Deleu, V. Mesinâ, mai apoi, în procesul instruirii s-au inclus profesorul Gr. Friptuleac, conferentiarul Maria Moraru, conf. V. Bâbâlâu, asistentul S. Cebanu; la Igiena alimentapei - doctorii în medicinâ, conferentiarii U. Jalbâ si A. Chirlici, asis-
tentui R. Cáidare, asistentui, dr. C. Râmis, asistentui, dr. Vi. Rubanovici; ia Igiena copiilor si adolescenplor -asistencii A. Gutcui, V. Socoiov, doctorui În mediciná, conferenciarui Maria Moraru, conferenciar, dr. Ange-ia Cazacu-Stratu, asistentui Iu. Grigoricá.
Au fost unificate principiiie de aicátuire a cursu-riior si eiaboráriior metodice pentru iucráriie practice, de compietare a proceseior-verbaie, de efectuare a iucráriior stiincifico-practice etc. S-a perfecci-onat si activitatea studenciior ia diferite discipiine, inciusiv În timpui stagiuiui de vará. Subordinatura (introdusá În 191б) a contribuit ia perfeccionarea pregátirii studenciior sub aspect practico-organiza-toric În domeniui supravegherii igienice preventive si curente. Din 19B9, pregátirea postuniversitará se efectueazá prin internaturá, iar din 199б - prin rezi-denciatui de doi ani.
În aceastá perioadá au fost editate o serie de eiaborári metodice, materiaie didactice etc. Pentru predarea acestor discipiine În iimba mi^ná au fost eiaborate manuaie si compendii ia igiena mediuiui, igiena muncii, igiena aiimentaciei, igiena copiiior si adoiescenciior, inciusiv ia educaba igienicá. A fost computerizatá testarea studenciior si a rezidenci-ior. În 1994 a fost fondat cursui Ecologia umaná (Gr. Friptuieac), care se citeste ia Facuitatea Mediciná Preventivá, din 1999 - ia Facuitatea Mediciná, iar din 200б - si ia Facuitatea Stomatologie. De aceea, În 200б a fost editat manuaiui Ecoiogie umaná, iar În 2OOB - compendiui Ecoiogie umaná (iucrári practice).
Pe parcursui aniior, coiaboratorii catedrei au suscinut 2 teze de doctor habiiitat În mediciná si 1O teze de doctor În mediciná:
- V. Vangheii: Condi¡iile demuncá, capacitatea de muncá si sánátatea muncitorilor de la fabricile de conserve (1990);
- Gr. Friptuieac: Evaluarea igienicá a factorilor exogeni determinant în geneza litiazei urinare si ela-borarea másurilor de prevenpe a ei (2001);
- Dm. Rusnac: Igiena muncii la extragerea sub-teraná a pietrei-calcar pentru construcpe (19B1);
- C. Râmis: Cercetári epidemiologice privind hepatitele virale profesionale la personalul din spitale (2001);
- Raisa Russu (Deieu): Estimarea igienicá a mediului ocupaponal si a stárii de sánátate a munci-torilor fabricilor de producere a pgaretelor (2003);
- Eudochia Tcaci: Aspecte igienice ale impac-tului gradului de mineralizare a apei potabile asupra stárii de sánátate a populapei (2003);
- V. Mesina: Estimarea stárii de sánátate a an-gajaplor întreprinderilor vinicole în relape cu condi¡ii-
le de muncá (2001);
- S. Cebanu: Evaluarea fiziologo-igienicá a condipilor de antrenament ale sportivilor în edificiile sportive de tip închis (200B);
- Iu. PÎnzaru: Estimarea igienicá a factorilor de risc si a stárii de sánátate a lucrátorilor gospodáriilor táránesti (2009);
- Rodica Seievestru: Evolupa si controlul ast-mului bronsic la copiii de várstá scolará (2010);
- Angeia Cazacu-Stratu: Estimarea igienicá a condipilor de instruire si habituale ale elevilor claselor primare cu afecpuni cronice respiratorii (2011);
- Vi. Rubanovici: Estimarea stárii de sánátate a elevilor institupilor preuniversitare cu profil sportiv în funcpe de calitatea alimentapei.
Coiaboratorii catedrei sunt autori a б monogra-fii, 1 manuaie, 4 compendii, 15 edicii de instruire sa-nitará a popuiaciei, a peste 1400 articoie si rezumate stiincifice, recomandári si eiaborári metodice.
Pregátirea cadreior tinere se face prin rezidenci-at si doctoranturá, prin cursuri de educare continuá si autoinstruire, 1 persoane posedá iimbi moderne etc. Profesorui Gr. Friptuieac este iaureat ai Premiu-iui F.F. Erisman ai Academiei de Stiince Medicaie din Moscova (19B4), iaureat ai Medaiiei de Argint a Academiei Internacionaie de Endoecoiogie si Lim-foiogie Ciinicá (200б), iaureat ai Gaiei Premiiior În Sánátate (2013), membru de onoare ai Societácii Stiincifice de Igiená si Sánátate Pubiicá din România (din 2005).
Actuaimente, În cadrui Catedrei de igiená se re-aiizeazá urmátoareie teme stiincifice:
• Evaluarea stárii de sánátate a sportivilor juni-ori în relape cu factorii de risc ai mediului si comporta-mentali (postdoctorand S. Cebanu);
• Estimarea stárii de sánátate a elevilor supra-ponderali si a factorilor determinant (doctorand Na-taiia Cerneiea);
• Studiul morbiditápi populapei judetului Cluj (România) prin bolile aparatului digestiv în relape cu particularitáple factorilor comportamentali de risc (doctorand D. Sabáu);
• Evaluarea igienicá a factorilor profesionali de risc în etiologia cancerului (doctorand I. Purice);
• Estimarea morbiditápi populapei prin infarct miocardic în relape cu gradul de mineralizare a apei potabile (doctorand M. Mogorean).
În coiaborare cu Centrui Nacionai de Sánátate Pubiicá si Centrui de Sánátate Pubiicá Chisináu a fost reaiizatá tema privind evaiuarea stárii de sánátate a copiiior În reiacie cu caiitatea apei potabiie (executant - V. Bernic, cercetátor stiincific superior, sef ai iaboratoruiui stiincific Sánátatea si Mediul).
Actuaimente se finaiizeazá tema de doctorat ce
6l
abordeazá problema influen^ei calitát¡¡ aerului at-mosferic asupra sánátá^n popula^iei (Marina Lupu), se realizeazá Proiectul institutional Estimarea igienicá a factorilor de rise in etiologia accidentelor vasculare cerebrale, Proiectul Estimarea factorilor ocupap-onali determinanp in accidentele vasculare cerebrale din cadrul Programului de Stat Sistemogeneza factorilor de risc, optimizarea serviciului de asisten¡á me-dicalá, evaluarea durabilá si modelarea matematicá a accidentelor vasculare cerebrale.
Colectivul catedrei a participat activ la elabo-rarea Planului National de acpuni pentru sánátate in relape cu mediul - 2001 (Gr. Friptuleac), a elaborat lucrárile Recomandári metodice privind evaluarea igienicá a condipilor de muncá si a influenfei lor asu-pra organismului muncitorilor fabricilor de prelucrare finalá a tutunului si de producere a pgaretelor - 2000 (V. Vangheli, Raisa Russu, Gr. Friptuleac, Maria Mora-ru, A. Chirlici, I. Hábásescu s.a.), Recomandári igieni-ce cu privire la másurile de prevenpe a litiazei urinare
- 2001 (Gr. Friptuleac, V. Bábáláu), Reguli si norme igienice pentru fntreprinderile de transport auto si autoservice - 2001 (Raisa Russu, Gr. Friptuleac, V. Bábáláu, Maria Moraru), Recomandári igienice cu privire la evaluarea calitápi aerului din fncáperi, a impactului asupra sistemului respirator si másurile de profilaxie
- 2004 (Gr. Friptuleac, V. Bábáláu, Anastasia Tafuni). Ulterior au fost elaborate Recomandárile metodice cu privire la perfecponarea formelor de evidenfá si metodelor de analizá a morbiditápi cu incapacitate temporará de activitate sportivá (S. Cebanu, Gr. Friptuleac), Regulamentul privind gestionarea produselor de uz fitosanitar si a fertilizanplor fn economia napo-nalá (V. Bábáláu), Reguli si norme sanitare pentru mi-crofntreprinderile industriale si de prestare a serviciilor populapei (Raisa Russu, V. Bábáláu, Gr. Friptuleac), Normativele igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar fn obiectivele mediului fnconjurátor (Gr. Friptuleac, A. Chirlici, colaboratorii CNSP); Indi-capi metodice privind unificarea metodelor de recol-tare, transportare si pregátire a probelor de produse alimentare pentru examenul sanitaro-microbiolo-gic (A. Chirlici si colaboratorii CNSP), Recomandári metodice privind evaluarea igienicá a condipilor de muncá si a stárii de sánátate a angajaplor fntreprin-derilor vinicole - 2007 (Gr. Friptuleac, V. Mesina); Re-comandári metodice cu privire la másurile de preven-pe a maladiilor respiratorii cronice la copii - 2009 (Gr. Friptuleac, Angela Cazacu-Stratu); Recomandári metodice cu privire la másurile de prevenpe a maladiilor condiponate de calitatea apei potabile la copii - 2011 (Gr. Friptuleac, V. Bernic); Ghid practic privind organi-zarea alimentapei rationale a sportivilor - 2015 (Gr. Friptuleac, Vl. Rubanovici, A. Chirlici).
Din 1993 pänä in 2015, dl Gr. Friptuleac a activat prin cumul ca sef al Laboratorului Stiintific Igiena Mediului si Habitatului Uman al CNSP si impreunä cu colectivul a realizat peste 10 teme de cercetare, din 2004 devenind presedinte al Consiliului Stiin^i-fic Specializat Igiená si Epidemiologie, presedinte ad hoc al Consiliului Stiintific Specializat Igiená.
Colectivul catedrei a organizat conferinte stiin-tifice tematice, congrese ale igienistilor, participä la lucrärile comisiilor de profil, colaboreazä cu in-stitutiile stiintifice si universitare din Bucuresti, lasi, Timisoara, Craiova, Tärgu-Mures, Arad, Kiev, Perm, Moscova, Erevan, Tartu, Iowa (SUA), Paris etc.
In perioada 1995-1997, colaboratorii catedrei (V. Vangheli, Gr. Friptuleac, R. Russu) au activat in cadrul Proiectul moldo-american Estimarea riscu-lui si managementul riscului; in anii 2002-2003, Gr. Friptuleac, V. Bäbäläu si A. Tafuni - in Proiectul mol-do-american Calitatea aerului din fncáperi si sánáta-tea copiilor; in 2003-2005, Gr. Friptuleac a participat in proiectul Uniunii Europene Promovarea sánátápi si profilaxia maladiilor, iar in 2003-2007 - in proiectul cu privire la incälzirea globalä si adaptarea sänätätii umane in corespundere cu cerintele Conventiei-ca-dru a Natiunilor Unite privind schimbärile climatice.
In perioada 2009-2011, S. Cebanu, A. Ca-zacu-Stratu si V. Rubanovici au realizat Proiectul ASM pentru tineri cercetätori Evaluarea igienicá a mediului de instruire si rezidenpal al elevilor cu afec-puni pulmonare cronice din localitáple rurale. De asemenea, a fost realizat Proiectul TEMPUS Programe de masterat fn Sánátate Publicá si Servicii Sociale (2010-2013), care a rezultat cu elaborarea unei noi programe de instruire postuniversitarä prin rezi-dentiat, ajustate la cerintele europene. In cadrul catedrei a fost creat Centrul de instruire si informare, dotat cu echipament informational modern pentru medicii-rezidenti.
In perioada 2012-2015 a fost desfäsurat Proiectul GEOHealth One Health Center for Environmental andOcupationalResearche, in colaborare cu Univer-sitatea din Florida si Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, Romänia, cu scopul creärii unui Centru de sänätate pentru cercetäri in domeniul mediului si sänätätii, in parteneriat cu alte 11 centre univer-sitare si 16 institutii de sänätate publicä din alte 7 täri din Europa de Est si Asia Centralä. GEOHealth Hub s-a concentrat pe trei domenii de cercetare si de formare: 1) igiena apelor; 2) siguranta alimente-lor; 3) zoonoze.
Cercul stiintific studentesc de pe längä catedrä efectueazä lucräri stiintifico-practice in toate dome-niile igienei, care apoi sunt valorificate in activitatea
centrelor de medicinâ preventivâ; studentii si rezi-dentii participâ cu rapoarte le conferintele studen-testi, unde în repetate cazuri au fost mentionati cu diplome si premii.
Colaboratorii catedrei participâ la atestarea ca-drelor stiintifice si practice, în cadrul instruirii continue a specialistilor din domeniul igienei, contribuie la desfâsurarea activitâtilor organizator-metodice si practice ale Serviciului de sânâtate publicâ.
Sarcina de bazâ a catedrei la ora actualâ râmâne perfectionarea continuâ a procesului didactico-me-todic, dezvoltarea de mai departe a stiintei igienice, elaborarea si implementarea metodelor eficiente de ocrotire a sânâtâtii populatiei si de profilaxie a maladiilor, conlucrarea stiintifico-practicâ cu medi-cii-igienisti din serviciul practic, în vederea perfecti-onârii activitâtii profesionale.
Concluzii
1. Pe parcursul anilor, colectivul Catedrei de igienâ a acumulat o experientâ bogatâ si a obtinut realizâri importante în procesele didactico-meto-dic, stiintific, de promovare a sânâtâtii, în proiecte nationale si internationale etc.
2. Rezultatele activitâtii colectivului sunt puse pe larg în practicâ.
3. Actualmente, scopul principal râmâne perfectionarea procesului didactic întru eficientizarea pregâtirii cadrelor medicale, continuarea cercetâri-
lor stiintifice conform cerintelor si strategiilor stata-
le, orientate spre imbunatatirea starii de sanatate a
populatiei.
Bibliografie
1. Catedra „Igiena". Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie„Nicolae Testemilanu"la 60deani. Chisinau: CEP „Medicina", 2005, p. 155-158.
2. Fauritorii unei istorii de aur. Catedra de igiena. Chisinau: Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu" din Republica Moldova, 2015, p. 50-51.
3. Fauritorii unei istorii de aur. Catedra de igiena. 60 de ani de invalamant superior medical in Republica Moldova. Chisinau: Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu'; 2005, p. 135-137.
4. Friptuleac Grigore. Facultatea „Medicina Preventiva". Chisinau, 1998, 14 p.
5. Friptuleac Grigore, Chirlici Alexei, Habasescu Ion, Babalau Victor, Morari Maria, Mesina Victor, Cebanu Sergiu. Catedra igiena la 30 de ani - realizari si perspective. Tn: Anale stiintifice ale Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu", vol. 1, Chisinau, 2007, p. 245-249.
6. Friptuleac Grigore, Chirlici Alexei, Habasescu Ion, Babalau Victor, Cebanu Sergiu, Moraru Maria. 35 de ani ai Catedrei „Igiena". Tn: Anale stiintifice ale Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu", vol. 2, Chisinau, 2012, p. 101-107.
7. Jaloanele edificarii sanatalii publice in Republica Moldova: 65de ani. Chisinau: Centrul National de Sanatate Publica, 2013, 256 p.
Serghei Cebanu, Sef Catedrâ, Catedra de Igienâ, IP USMF Nicolae Testemitanu Tel.: 068438834
E-mail: [email protected]
