CC BY
14Lilia LUPU1, Rodica IGNATAlexei LE-VIJCHP, Ghenadie CUROCICHIN2 3
'IMSP Clínica Universitara de Asistenta Medícala Primara, 2Catedra de medicina de familie, IP Universitatea de Stat de Medicina §i Farmacie „Nicolae Testemifanu", 3Laboratorul de genetica, IP USMF Nicolae Testemifanu
Rezumat
Evaluarea starii de sanatate a tinerilor cu diferit mediu de re§edinfa este o sar-cina de mare importanfa medico-sociala, permifand depistarea efectelor fac-torilor fizici, sociali §i economici asupra sanatafii acestora. Scopul studiului a fost evaluarea sanatafii fizice la tineri in funcfie de mediul de re§edinfa. A fost efectuat examenulfizic standardizat la 704 studenfi dupa inmatriculare la USMF „Nicolae Testemifanu". La 63,45% tineri din mediul rural §i la 68,06% din mediu urban au fost depistate patologii cronice, insa fara diferenfa semnificativa (p = 0,26). In structura morbiditafii au predominat bolile ochiului §i anexelor sale, sistemului osteoarticular, ale mu§chilor §i fesutului conjunctiv. Rezultatele argu-menteaza necesitatea screeningului maladiilor, pentru elaborarea unor masuri de profilaxie individualizate, axate pe studierea cauzelor aparifiei patologiei. Cuvinte-cheie: tineri, mediu de re§edinfa, sanatate fizica
Summary
Difference in physical health among young people according to their residence environment: cross-sectional study
Evolution of the health status in young people with different places of residence is a matter of medical and social importance and allows the identification of health effects of physical, social and economic factors. Aim: evaluation of the physical health in young people depending on their place of residence. Materials and methods: standard physical examination carried out at 704 of the students after university matriculation. 63.45% of youngsters of rural residence and 68.06% of those from urban environment have been diagnosed with chronic pathologies but without significant difference (p = 0,26); in the structure of morbidity prevailed: diseases of eye and its annexes, osteoarticular system, muscles and connective tissue. The outcomes argue the need of diseases screening for the elaboration of individualized prophylactic measures focused on the study of the causes of the occurrence ofpathology.
Keywords: young people, residence environment, physical health
Различие в физическом здоровье среди молодежи в зависимости от места жительства: кросс-секционное исследование
Определение состояния здоровья молодых людей с разными местами проживания является вопросом медицинской и социальной значимости и позволяет выявлять воздействие на их здоровье физических, социальных и экономических факторов. Целью настоящей работы было изучение физического здоровья молодежи в зависимости от места жительства. Был проведен медицинский осмотр 704 студентов после зачисления в университет. У 63,45% студентов из сельской и 68,06% из городской местности были диагностированы хронические заболевания без значимой разницы (р = 0,26); в структуре заболеваемости преобладали болезни глаза и его придаточного аппарата, костно-мышечной системы и соединительной ткани. Результаты свидетельствуют о необходимости скрининга заболеваний для выработки индивидуализированных профилактических мер, направленных на изучение причин возникновения патологии. Ключевые слова: молодежь, место жительства, физическое здоровье
Introducere
Sánátatea a reprezentat in-totdeauna o preocupare soci-alá fundamentalá, dar atenea sporitá asupra problemelor de sánátate a crescut in ultimii ani, in urma unei amplori mediatice a eviden^ierii efectelor factorilor fizici, sociali si economici asupra sánátá^ii. influenza mediului de trai asupra sánátá^ii este clará chiar si la scará globalá [1]. Organizaba Mondialá a Sánátá^ii (OMS) a descris factorii sociali ca „circumstance in care oamenii cresc, tráiesc, muncesc si imbá-tranesc si sunt cei mai importan^ determinan^ ai sánátá^ii" [2].
Evaluarea stárii de sánátate a tinerilor cu diferit loc de rese-din^á ii preocupá pe cercetátori in ultimele douá decenii, ei ur-márind scopul de a determina legáturile teoretice dintre starea de sánátate si expunerile socio-ecologice asociate cu contextul reziden^ial [3]. ín Republica Moldova, ponderea tinerilor in mediul urban este de 45,1%, fa^á de 55,9% in mediul rural, iar circa 43% din tinerii cu varsta de 1524 de ani sunt incadra^i in pro-cesul de educare si de pregátire profesionalá [4].
Importan^ medico-socialá indiscutabilá a acestui aspect impune necesitatea unui studiu de evaluare a stárii de sánátate a tinerilor cu diferit mediu de re-sedin^á, pentru elaborarea unor másuri profilactice individualizate, in funche de patologiile
rural
63% 37%
■ sânâtoçi ■ bolnavi
Figura 1. Structura lotului„sânâtosi"/„bolnavi"în funcpe de mediulde resedin¡á
depistate. Asadar, scopul studiului a fost evaluarea sänätätii fizice la tineri în functie de mediul de re-sedintä.
Materiale si metode
Studiul cross-sectional a fost efectuat pe un esantion de 704 studenti de la IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie Nicolae Testemi^anu, majoritatea cu vârsta de 19,0±1,6 ani, cu interval de la 17 la 30 de ani, admisi la toate facultätile în anul 2011. Participarea a fost benevolä si anonimä. ToÇi participant si-au dat consimtämäntul în formä scrisä. Aprobarea eticä pentru studiu a fost obtinutä de la Comitetul de Eticä a Cercetärii din Universitate (21.02.2011). Studiul a fost realizat în lunile octom-brie-noiembrie ale anului 2011, în scurt timp dupä înmatriculare.
Obiectivul studiului a fost realizat prin efectua-rea examenului fizic standardizat, care include:
- acuzele, istoricul bolii, istoricul vietii: ante-cedentele personale, antecedentele eredocolatera-le, anamneza alergologicä;
- starea prezentä: inspectia generalä (tipul constitutional, tegumentele si mucoasele vizuale, tesutul adipos subcutanat, edeme, ganglionii limfa-tici, capul, gâtul, muschii, oasele, articulable);
- aprecierea acuitätii vederii cu tabelul Sivtev;
- evaluarea dupä sistemele de organe: respirator, cardiovascular, digestiv, urinar, endocrin, a stärii neuropsihice si a organelor de sensibilitate (in-spectia, palpatia, percutia, auscultatia).
De asemenea, a fost specificat locul de resedin-tä pänä la admiterea la Universitate.
Datele obtinute au fost prelucrate statistic cu ajutorul Programelor Microsoft Excel si Statistica v 6.0. În cadrul analizei a fost aplicatä statistica de-scriptivä, parametrii statistici au fost reprezentati în formä de valoare a mediei aritmetice sau medianä cu deviatia-standard, M±SD. Parametrii precum vâr-
sta si localitatea de origine au fost prezenta^i prin frecven^e. În cadrul analizei, valoarea p < 0,05 a fost acceptatâ în calitate de nivel statistic semnificativ al diferen^elor dintre loturile comparate.
Rezultate obtinute
Lotul de studiu a fost format din 704 student ai anului I, dintre care 487 (69,27%) tineri erau din localitâ^ile rurale si 216 (30,73%) - din cele urbane. Analiza rezultatelor examenului medical a permis divizarea persoanelor cu diferit mediu de resedin^â în douâ grupuri: „sânâtosi" - fârâ patologii decelabi-le clinic si „bolnavi" - persoane cu patologii cronice (figura 1).
Din figura 1 se observâ câ grupul „bolnavi" este mai mare la studenti de origine urbanâ, însâ asocie-rea dintre starea sânâtâ^ii si originea persoanelor nu a fost semnificativâ (p = 0,26).
Evaluarea structurii morbiditâ^ii dupâ clasele de patologii conform Clasificara Internationale a Mala-diilor (revizuirea X) în grupul de student de origine urbanâ ne-a permis sâ stabilim câ pe primul loc se plaseazâ bolile ochiului si anexelor sale (30,43%), urmate de maladiile sistemului osteoarticular, ale muschilor, ^esutului conjunctiv (19,13%), bolile sistemului nervos (10,87%), ale aparatului digestiv (10,0%), bolile aparatului genitourinar (10,0%), (tabelul 1).
În grupul persoanelor de origine ruralâ, pe pri-mul loc s-au plasat bolile sistemului osteoarticular, ale muçchilor, ale {esutului conjunctiv (23,52%), urmate de maladiile ochiului §i anexelor sale (20,34%), bolile aparatului genitourinar (12,29%), ale sistemului nervos (10,38%). La subiec^ii cu re§edin^â ruralâ au fost depistate douâ cazuri de boli infec^ioase §i parazitare (0.42%), spre deosebire de cei din mediul urban (tabelul 1 ).
De§i nu a fost stabilitâ o asociere între grupa de patologii §i mediul de reçedin^â al subiec^ilor (p =
Tabelul 1
Repartizarea frecven¡ei cazurilor dupà grupele de patologii la subiecpi de origine urbanà/ruralà
Grupa de patologii, CIM X Denumirea Urban Rural
Nr. cazuri %* Nr. cazuri %** p
A00.0 - A99; B00.0 - B99.0 Boli infectioase si parazitare - - 2 0,42 -
E00.0 - E90.0 Boli endocrine, de nutritie si metabolism 18 7,83 26 5,51 0,30
G00.0 - G99.8 Bolile sistemului nervos 25 10,87 49 10,38 0,95
H00.0 - H59.9 Bolile ochiului si anexelor sale 70 30,43 96 20,34 0,01
I00.0 - I99.0 Maladiile aparatului circulator 3 1,30 9 1,91 0,76
J00.0 - J99.8 Bolile aparatului respirator 12 5,22 49 10,38 0,03
K00.0 - K93.8 Bolile aparatului digestiv 23 10,00 44 9,32 0,88
L00.0 - L99.8 Maladiile pielii si tesutului celular subcutanat 10 4,35 25 5,30 0,72
M00.0 - M99.9 Bolile sistemului osteoarticular, ale muschilor, ale tesutului conjunctiv 44 19,13 111 23,52 0,22
N00.0 - N99.9 Bolile aparatului genitourinar 23 10,00 58 12,29 0,44
Q00.0 - Q99.9 Malformatii congenitale, deformatii si anomalii cromozomiale 2 0,87 3 0,64 0,67
Notà. * - calculat din numárul total de 230 cazuri de nosologii Întâlnite; ** - calculat din numárul total de 472 cazuri de nosologii Întâlnite.
0,26), analiza asocierii frecven^ei subiec^ilor cu anu-mitá patologie cu re§edin^a lor a demonstrat cá cei din mediul rural sunt semnificativ mai mul^i decât cei din mediul urban În cazul bolilor ochiului §¡ ane-xelor sale (p=0,01) §i În cazul maladiilor aparatului respirator (p = 0,03).
Analiza entitá^ilor nosologice la studen^ii din mediul urban a constatat cá una dintre cele mai frecvente patologii s-a dovedit a fi miopia (19,73%),
urmatâ de scoliozâ (8,84%), pancreatitâ cronicâ (3,4%), acneea vulgarâ (3,4%), cefaleea zisa „de ten-siune" (2,72%), (figura 2).
În grupul persoanelor din mediul rural, mai frecvent a fost depistatâ de asemenea miopia (17,07%), urmatâ de scoliozâ (12,5%), boala cronicâ a amigdalelor (6,82%) si pielonefrita cronicâ (4,17%), (figura 2).
Astfel, datele denotâ câ unul din trei subiec^i
urban
■H52.1 ■ M41.9 ■ K86.1 ■ L70.0 - G44.2 ■ K29.5 ■ E66.9 ■ G93.2 ■ J35.9 - altele
rural
■H52.1 ■ M41.9 ■ J35.9 -N11.0 - K29.5 ■ L70.0 ■ G44.2 - E66.9 - M54.5 - altele
Figura 2. Structura entitàfilor nosologice în func¡ie de mediul de trai - 27 -
are fie miopie, fie scoliozâ sau ambele patologii concomitent. Rezultatele evaluârii persoanelor cu patologii cronice relevâ câ 41,5% din persoanele de origine urbanâ au avut mai mult de o patologie identificatâ (tabelul 2). Numârul maximal de patologii stabilite a fost patru, întâlnite la 2,72% de studenti. Totodatâ, circa 40% de subiecti „bolnavi" de origine ruralâ au avut mai mult de o patologie identificatâ. Cota persoanelor ce au avut cel putin patru patologii a constituit 4,85%, numârul maximal de patologii fiind cinci (tabelul 2).
Tabelul 2
Numârul de patologii la o singurâ persoanâ din numârul celor„bolnavi" în lotul studiat
Nr. patologii 1 2 3 4 5
Mediul urban
Nr. subiecti 86 43 14 4
% din cei bolnavi 58,5% 29,25% 9,52% 2,72%
Mediul rural
Nr. subiecti 187 86 21 11 4
% din cei bolnavi 60,52% 27,83% 6,80% 3,56% 1,29%
Discutii
Starea de sanatate a persoanei infiuenteaza sti-ma de sine si performance in procesul educational universitar, ceea ce conditioneaza reusita academica. Perioada de tinerete este marcata de o stare buna a sanatatii autoapreciata de persoana. Son-dajul realizat in anul 2008 pe un grup de persoane (1788) cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani din di-ferite medii si zone de resedinta confirma ca 75,1% din tinerii tarii noastre percep starea lor de sanata-te fizica ca una „buna" sau „foarte buna" [5]. Rezul-tatele studiului actual, care a determinat starea de sanatate fizica obiectiva, demonstreaza ca la 32% din tinerii din localitatile urbane si la 37% dintre cei din localitatile rurale nu au fost depistate patologii decelabile clinic. Aceasta discrepanta in date se explica probabil prin faptul ca persoanele cu maladii cronice in faza de remisiune califica starea de sanatate fizica ca fiind una „buna".
Particularitatile proceselor fiziologice care apar in corpul uman la varsta copilariei, a adolescentei si continua in perioada adultului tanar, sub actiunea diferitor factori de mediu, inclusiv a factorilor soci-ali, raman a fi insuficient studiate. Cu toate acestea,
patologiile somatice cu debut în perioadele menti-onate necesitâ a fi depistate cât mai devreme posi-bil si supravegheate pe parcursul întregii vie^i.
Evaluarea rezultatelor studiului curent aratâ o structurâ a morbiditâtii tinerilor dupâ clasele de maladii conform CIM X diferitâ la cei din mediile rural si urban. Persoanele care locuiesc în zonele rurale au niveluri mai ridicate de activitate fizicâ, sunt mai putin expusi comportamentelor sedentare, compara-tiv cu cei din zonele urbane. Stilul de viatâ mai activ al persoanelor din mediul rural poate fi asociat cu modul de viatâ din arealul dat, cu antrenarea în ac-tivitâtile obisnuite ale gospodâriei, cu o preferintâ mai micâ pentru vizionarea emisiunilor televizate, a jocurilor video, pentru folosirea unui computer sau a chatului cu prietenii [6]. Totodatâ, studiile recente au evidentiat o prevalentâ ridicatâ a comportamentelor sedentare si a activitâtii fizice scâzute în rândul tinerilor din zonele urbane [7].
Cele expuse contribuie si la structurarea cla-selor de patologii la tinerii cu mediu de resedintâ diferit. Astfel, în studiul nostru, la studentii din me-diul rural pe primul loc se plaseazâ bolile sistemului osteoarticular, ale muschilor si tesutului conjunctiv (23,52%), iar la cei din mediul urban - bolile ochiului si anexelor sale (30,43%). De asemenea, o frecventâ mai înaltâ a potologiei aparatului respirator la persoanele din orase (10,38%, p = 0,03) sugereazâ actiunea factorilor poluanti din aerul atmosferic asupra stârii de sânâtate a populatiei urbane, fapt confirmat de cercetarea realizatâ de M. Lupu printre lo-cuitorii municipiilor Chisinâu si Bâlti [8]. În literatura de specialitate sunt putine studii care ar evalua sâ-nâtatea fizicâ la tinerii din diferite medii de resedintâ (urban versus rural) si ele se referâ numai la unii indici fiziologici [9, 10] sau la efectele unor factori de mediu asupra sânâtâtii tinerilor [11, 12], sau în functie de zona geograficâ (Nord, Centru, Sud) [13]. Date cu privire la populatia tânârâ, de natura celor obtinute în studiul dat, nu au fost gâsite în literatura accesibilâ.
Concluzii
1. Studiul desfâsurat a stabilit câ la mai mult de jumâtate din tinerii atât din mediul rural (63,45%), cât si din cel urban (68,06%) au fost depistate pato-logii cronice decelabile clinic.
2. Structura morbiditâtii la tineri diferâ în functie de mediul de resedintâ, însâ în ambele cazuri, pe primele locuri se plaseazâ miopia (urban - 20%, rural - 17%) si scolioza (urban - 9%, rural - 13%).
3. Rezultatele ob^inute argumenteaza necesi-tatea efectuarii screeningului timpuriu al maladiilor, pentru elaborarea unor masuri de profilaxie individualizate.
4. Obiectivizarea cauzelor ce stau la baza apa-ri^iei spectrului maladiilor la tineri cu diferit mediu de resedin^a necesita un studiu separat.
Bibliografie
1. The National Academies Press. Understanding the Changing Planet: Strategic Directions for the Geographical Sciences. Chapter 6. How Does Where People Live Affect Their Health? 2010, p. 156.
2. Australias health 2016. Chapter 4. Determinants of health, p. 513. 2016. p. XX
3. Boardman J.D., Onge J.M.S. Neighbourhoods and Adolescent Development. In: Child Youth Environ., 2005, nr. 15(1), p. 138-164.
4. Legea privind aprobarea Strategiei naponale pentru tineret pe anii 2009-2013. Lege nr. 25. Tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 68 din 3.02.2009, art. 192.
5. Tinerii din Moldova in 2008. Studiul privind situafia tinerilor din Republica Moldova in anul 2008. 2009. https:// www.unicef.org/moldova/02-2009_Rom_ Youth_in_Moldova_SitAN.doc
6. Regis M.F., Tenorio de Oliveira L.M.F., Mendes dos Santos A.R., et al. Urban versus rural lifestyle in adolescents: associations between environment, physical activity levels and sedentary behavior. In: Einstein (Sao Paulo), 2016, nr. 14(4), p. 461-467.
7. Rios L.C., Rocha S.V., Almeida M.M., Araújo T.M. Inatividade física no lazer em jovens de Feira de Santana, Bahia. In: Rev. Bras. Pediatr., 2012, nr. 30(2), p. 223-228.
8. Lupu M. Estimarea stárii de sánátate a popula¡iei urbane in relape cu calitatea aerului atmosferic. Tezä de doctor in jtiinfe medicale, Chijinäu, 2018. http://www.cnaa.md/files/theses/2018/53722/ teza_11.06.2018.pdf
9. Михайлова С.В. Характеристика здоровья современных студентов. В: Международный журнал прикладных и фундаментальных исследований, 2015, № 8(4), с. 820-820.
10. Михайлова С.В., Карпова И.И., Чалкова Г.В. и др. Оценка индивидуального здоровья студентов из различных социальных групп. В: Современные проблемы науки и образования, 2015, № 1(1).
11. Boardman J.D. Neighborhoods and Adolescent Development. In: Child Youth Environ., 2005, nr. 15(1), p. 138-164.
12. Friptuleac G., Bernic V., Lupu M., Dobreanschi E. Probleme de monitorizare a stárii de sánátate a popula¡iei in relape cu factorii de mediu. Tn: Buletinul Academiei de §tiinfe a Moldovei. §tiinfe medicale, 2007, nr. 1(10), p. 173-179.
13. Manole V. Rezultatele examenului medical complex al elevilor din familiile temporar dezintegrate din institute de inväfämänt preuniversitar din localitäfile rurale. Tn: Buletinul Academiei de §tiinfe a Moldovei. §tiinfe medicale, 2017, nr. 1(53), p. 112116.
Lilia Lupu, sef sec^ie sánátate
studen^i/reziden^i,
IMSP Clinica Universitará de AMP
Telefon: 069225214.
e-mail: [email protected]
