CC BY
19CZU: 616-053.9:613.98
calitatea vietii
>
pacientilor vârstnici cu sindroAme geriatrice
Gabriela SORIC, Felicia LUPASCU-VOLENTIR, Elena COSCIUG, A. NEGARÁ,
Laboratorul Stiintific de Gerontologie, IP USMF Nicolae Testemitanu
Summary
Quality of life of elderly patients with geriatric syndromes
Modern geriatrics involves both social and medical care at the elderly population, with various manifestations of co morbidities, also with multiple geriatric syndromes that were are not assessed or treated in time, have a detrimental negative impact on quality of life of these patients. The purpose of this study was to establish correlations or associative links between geriatric syndromes items in the quality of life in elderly patients. From the total registered geriatric syndromes in elderly patients in the study were predominant constipation syndrome and syndrome of fragility, with the share higher in patients older than 75 years. The quality of life of patients with geriatric syndromes was affected equally in both groups investigated - both in patients aged 65-74 and 75-84years, but however, patients in the second group, the mean energy and physical activity scores were reduced, but of pain - higher.
Keywords: elderly patients, quality of life, geriatric syndromes
Резюме
Качество жизни пожилых больных с гериатрическими синдромами
Современная гериатрия оказывает как врачебную, так и социальную помощь пожилым людям, у которых проявляются различные полипатологии, а также множественные гериатрические синдромы, несвоевременная оценка которых имеет значительное отрицательное влияние на качество жизни этих пациентов. Цель исследования состояла в установление коррелятивных зависимостей или ассоциативных связей между гериатрическими синдромами и показателями качества жизни у пожилых пациентов. Из общего количества зарегистрированных гериатрических синдромов, преобладающими оказались запоры и хрупкость костей, отмеченные с наибольшей частотой у пациентов в возрасте более 75 лет. Качество жизни у пациентов с гериатрическим синдромом было пониженной в обеих изученных группах - 65-74 и 75-84 лет, однако во второй группе показатели энергии и физической активности были ниже, а боли - выше.
Ключевые слова: пожилые больные, качество жизни, гериатрические синдромы
Introducere
Tendintele demografice din ultimii ani la nivel global se caracterizeazá prin cresterea sperantei de viatá, odatá cu cresterea numárului populatiei varstnice [1, 2, 12]. Fenomenul necesitá actiuni medico-sociale concrete, care sá determine o evolutie pozitivá in sensul cresterii independentei populatiei varstnice, a calitátii vietii, unei imbátraniri sánátoase si asigurárii unei calitáti a vietii in conformitate cu nevoile varstnicilor [5, 7, 14].
Cresterea evidentá a sperantei de viatá este o reali-tate a ultimelor decenii si poate fi consideratá un succes al dezvoltárii societátii umane. Dar a trái/a fi in viatá, pur si simplu, un numár cat mai mare de ani nu trebuie sá reprezinte un scop in sine al individului si al societátii, tot mai frecvent si mai insistent accentuandu-se ca un concept si un obiectiv calitatea superioará a vietii. Ca atare, fiecare individ, fárá exceptie, urmeazá sá fie atasat si sustinut in efortul de accedere la aceste deziderate, iar in cazul varstnicilor de peste 65-70 de ani, cel putin sá se constientizeze necesitatea mentinerii unui mod activ de viatá. Cu regret, evolutia demograficá in lume poate duce la o crestere a incapacitátilor si a dizabilitátilor in urmátorii ani [3, 11], in special in Republica Moldova, in care fenomenul de emigrare masivá a persoanelor tinere are ca urmare cresterea vertiginoasá a ratei persoanelor in varstá.
Profilul calitátii vietii este másura genericá a stárii de sánátate si a stárii de bine. ín mod obisnuit, abordárile calitátii vietii in domeniul sánátátii se axeazá pe boalá si incapacitate de muncá. La moment nu se acordá o atentie cuvenitá determinantilor de mediu ai acestor aspecte. Profilul calitátii vietii a fost dezvoltat pentru a elabora un criteriu ce ar lua in consideratie atat componentele, cat si determinantii stárii de sánátate si de bine [4, 5].
Astfel, calitatea vietii nu poate fi echivalentá cu termenii de stare de sánátate, stil de viatá, satisfactie de viatá, statut mental sau stare de bine. Ea este un concept multidimensional, care presupune perceptia individualá a aspectelor vietii [15].
Geriatria moderná implicá atat asistenta medicalá, cat si cea socialá a populatiei varstnice, cáreia ii sunt ca-racteristice asa manifestári ca polipatologia, dar si multiple sindroame geriatrice, care, nefiind evaluate si tratate la timp, pot avea un impact nefast asupra calitátii vietii acestei categorii de pacienti [9, 13].
Notiunea de sindrom geriatric a fost atestatá pentru prima datá in literatura medicalá in anul 1980, fenomenul fiind definit in baza a patru criterii [4]:
1. Frecventa creste odatá cu înaintarea în vârstâ si/sau se înregistreazâ doar la pacientii vârstnici.
2. Este consecinta factorilor multipli si diversi, cum ar fi factorii cronici favorizanti, incluzând consecintele îmbâtrânirii, si factorii precipitanti.
3. Pierderea autonomiei (independentei), ca o consecintá.
4. Evaluarea multifactorial (complexâ).
Cunoasterea sindroamelor geriatrice este
importantá atât în etapa spitaliceascá, cât si în cea prespitaliceascâ, în vederea stabilirii acestora cât mai devreme si implementârii mâsurilor medico-sociale de tratament si de îngrijire [1, 8]. Deseori, schimbârile involutive fizice sau cognitive duc la asocierea altor sindroame geriatrice, afectând si mai mult calitatea vietii acestor pacienti [6, 10].
Astfel, interesul pentru acest aspect, caracte-ristic persoanelor vârstnice, a stat la baza motivârii necesitátii de apreciere a sindroamelor geriatrice la pacientii internati în sectia de geriatrie a IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sânâtâtii, precum si de stabilire a impactului acestora asupra calitâtii vietii pacientilor geriatrici.
Scopul studiului a constat în determinarea corelatiilor sau a legâturilor asociative dintre sin-dromul geriatric si itemii calitâtii vietii la pacientii vârstnici.
Material si metode
În studiu au fost inclusi 155 de pacientii cu vârsta de 65 de ani si mai mult, loturile de studiu fiind formate în baza categoriilor de vârstâ (conform criteriilor elaborate de Simpozionul Canadian de Geriatrie, 1998) [9]. Astfel, lotul 1 a fost format din 118 pacienti cu vârsta cuprinsâ între 65 si 74 de ani, iar lotul 2 - din 37 de pacienti cu vârsta de 75-84 de ani. Toti bolnavii au fost examinati pe mâsura internârii în sectia specializatâ de geriatrie a IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sánátátii în perioada ianuarie-iunie 2016. Studiul epidemiologic s-a rea-lizat în baza chestionarelor preventiv elaborate si a acordului informat, semnat de pacient.
Cercetarea a inclus: anchetarea, examinarea clinicâ (evaluarea geriatricâ complexâ), investigatii paraclinice, scoruri geriatrice de evaluare si analize statistice. Calitatea vietii a fost evaluatâ în baza scorului Nottingham, care contine 38 de domenii de evaluare: mobilitatea fizicâ (8 itemi), durerea (8 itemi), somnul (5 itemi), energia (3 itemi), izolarea socialâ (5 itemi), reactia emotionalâ (9 itemi). Cel chestionat era rugat sâ râspundâ prin „Da" sau „Nu" la fiecare întrebare, scorul variind de la 0 (absenta limitârilor) pânâ la 100 de puncte (prezenta absolutâ a tuturor limitârilor).
Rezultate si discutii
Rezultatele cercetârii au demonstrat câ vârsta medie a pacientilor din lotul general de studiu a constituit 70,96±0,45 de ani. În ambele loturi au predominat persoanele de sex feminin, raportul femei/bârbati (f/b) în lotul 1 fiind de 79/39, iar în lotul 2 - de 25/12.
Majoritatea pacientilor internati în sectia de geriatrie au fost din regiunea centralâ a Republicii Moldova, constituind în lotul general 67,09%. Din regiunea de nord a târii au fost investigati 14,15%, iar din regiunea sudicâ - 18,70% pacienti, diferentele fiind nesemnificative (p>0,05). În ceea ce priveste mediul de trai al vârstnicilor luati în studiu, o pondere mai mare a fost înregistratâ pentru mediul rural - 64,51%, comparativ cu 35,48% de pacienti din mediul urban, fârâ diferentâ semnificativâ statistic (p>0,05). Majoritatea pacientilor au fost muncitori (45,80%), urmati de intelectuali (39,35%) si agricultori (16,12%).
Dupâ cum denotâ datele prezentate în figura 1, 45,8% din lotul general de pacienti au avut o vârstâ cuprinsâ între 65 si 69 de ani.
Varsta, ani
Figura 1. Repartizarea pacientilor in clase in functie de várstá
ín baza rezultatelor obtinute si prelucrárii statistice a datelor din chestionarele de evaluare a pacientilor intervievati, au fost obtinute informatii despre nivelul social al varstnicilor internati in sectia de geriatrie. Astfel, un factor ce ar influenta negativ calitatea vietii varstnicilor, conform literaturii de specialitate, este singurátatea. Studiul a demonstrat cá 25,8% din pacientii varstnici locuiesc singuri la domiciliu (tabelul 7).
Totodatá, 50,32% din varstnici din studiu locu-iau cu sotul si/sau cu copiii, iar cu nepotii - 23,8%.
Rezultatele cercetárii situatiei privind activitatea de muncá au pus in evidentá faptul cá in lotul general de studiu a predominat categoria de persoane pensionate, neangajate in campul muncii - 90,96%, iar 6,45% pensionari din totalul pacientilor erau angajati.
Datele statistice referitoare la starea generalä a vârstnicilor internati în sectia de geriatrie este pre-zentatä în tabelul 2. Astfel, stare de gravitate medie a fost stabilitä la 93,54% de pacienti, iar stare gravä - la o parte mult mai micä: 3,87% de cazuri.
Tabelul 1
Starea socialá a pacientilor din lotul de studiu
Indici Lotul general, n=155
Numär Frecventä, %
Locuieste: singur(ä) 40 25,80
cu sotul 78 50,32
cu pärinti în etate 0 0,0
cu copiii / nepotii 37 23,87
Statut matrimonial: cäsätorit(ä) 75 51,72
divortat(ä) 6 3,87
väduv(ä) 64 41,29
celibatar(ä) 1 0,64
Situatie în raport cu munca: pensionar, nu activeazä în câmpul muncii 141 90,96
pensionar, activeazä în câmpul muncii 10 6,45
invalid 6 3,87
Tabelul 2
Date clinice generale ale pacientilor lotului de studiu
Indici n Frecventä, %
Starea generalä: gravitate medie 145 93,54
gravä 6 3,87
lucida 106 68,38
confuzä 3 1,93
Starea anxietate 20 12,90
psihicä: apatie 24 15,48
deregläri de comportament 2 1,29
Statutul nutritional: subponderal 11 7,09
normoponderal 92 59,35
supraponderal 52 33,54
Evaluarea statutului psihic al vârstnicilor a pus În evidentá faptul cá majoritatea pacientilor din ambele loturi de studiu au manifestat stare psihicá lucidá - 6B,3B%. Totodatá, o frecventá redusá a fost mregistratá pentru stárile de confuzie (1,93%), anxietate (12,9G%), apatie (1S,4B%) si dereglári de comportament (1,29%).
Cercetarea statutului nutritional la vârstnicii din lotul de studiu a demonstrat cá mai mult de jumátate au fost normoponderali - S9,3S%; subponderalii si supraponderalii au constituit respectiv 7,G9% si 33,S4%.
Aceste situatii reprezintá o problemá actualá În geriatrie, ce necesitá o atentie deosebitá, cu abordare multidimensionalá, deoarece poate induce o cascadá de schimbári clinice, paraclinice, fizice, psihologice si chiar sociale cu impact nefast asupra calitátii vietii vârstnicilor.
O concluzie a examenului geriatric standardizat este diagnosticul gerontologic cu stabilirea sindroa-melor geriatrice. Am fost interesati sá determinám prezenta sindroamelor geriatrice la pacientii internati În sectia de geriatrie si, de asemenea, sá stabilim im-pactul sindroamelor geriatrice asupra calitátii vietii pacientilor vârstnici, iar totodatá sá constatám unele corelatii Între sindroamele geriatrice si itemii calitátii vietii evaluati.
Rezultatele cercetárii activitátilor cotidie-ne, mersului si echilibrului, statutului cognitiv si prezentei depresiei sunt prezentate În tabelul 3.
Tabelul 3
Rezultatele evaluárii geriatrice standardizate
Scor/ punctaj Lotul general, n=155 Lotul 1, n=118 Lotul 2, n=37 p
Katz 11,15±0,14 11,45±0,13 10,91±0,29 0,53
Lawton 14,29±0,23 14,96±0,20 13,08±0,54 0,05
Tinetti 23,56±0,45 24,63±0,41 21,62±0,97 0,91
MMSE 26,04±1,47 27,11±1,77 21,7±0,99 0,66
Hamilton 1,70±0,72 1,92±0,87 2,0±0,54 0,27
Aceste rezultate relevá un punctaj mai mic la toate scalele de evaluare a activitátilor cotidiene. Scorul Katz este un test al abilitátilor În activitátile cotidiene casnice, iar scorul Lawton - al aptitudinii activitátilor pacientului vârstnic extracasnic. Astfel, pentru pacientii loturilor 1 si 2, valorile medii ale scorului Katz au constituit 1,4S±G,13 si respectiv 1G,91±G,29, iar valorile medii ale scorului Lawton - 14,96±G,2G si 13,GB±G,S4, respectiv. Deci, În cazul scorului 2, diferentele dintre loturi n-au avut suport statistic (p>G,GS).
Totodatá, mersul si echilibrul au fost usor dereglate la pacientii din lotul 2, valoarea medie a constituind 21,62±G,97, pe când la pacientii din lotul 1, indicele a Înregistrat 24,63±G,41. Totusi, de-osebirile dintre loturi au fost fárá diferentá statistic semnificativá (p>G,GS).
Evaluarea statutului cognitiv al pacientilor Înrolati În studiu conform scorului MMSE (Mini Mental State Examination) a demonstrat cá valoarea medie a MMSE a fost mai scázutá la pacientii mai mari de 7S de ani - 21,7±G,99, versus 27,11±1,77 pentru cei pâná la acestá vârstá, desi fárá diferentá statistic concludentá (p>G,GS).
În ceea ce priveste rezultatele evaluárii depresiei (testul Hamilton), nu au fost stabilite devieri de la limitele normei la pacientii din ambele loturi
de studii (lotul 1 versus 2 respectiv 1,70±0,72 vs 1,92±0,B7, p>0,05).
Analiza corelationalá Pearson a demonstrat o corelatie negativá Între vârsta pacientilor si scorul Tinetti: r = -0,41 (p<0,05), la fel si cu valoarea medie a activitátilor cotidiene evaluate cu ajutorul grilei Lawton, r = -0,26 (<0,05), ceea ce semnificá cá, oda-tá cu Înaintarea În vârstá, diminueazá activitátile cotidiene, se deregleazá mersul si echilibrul si apar dereglári cognitive si depresive, demonstrate fiind printr-un punctaj total al grilelor de evaluare, care este mai mic.
Având datele evaluárii geriatrice, a fost posibil sá stabilim sindroamele geriatrice la pacientii din studiu, prezentate În figura 2. Astfel, conform rezul-tatelor, a fost stabilit un procent mai semnificativ de pacienti cu sindrom de cádere În lotul 1 de studiu - 13,55% versus lotul 2 - 10,B1%. Dar majoritatea sindroamelor au predominat la pacientii mai În vâr-stá: incontinenta urinará s-a Înregistrat la bolnavii din lotul 1 cu frecventa de 7,62%, iar la cei din lotul 2 - de 13,51% cazuri. Constipatia de asemenea a fost deter-minatá Într-un procent mai mare la pacientii vârstnici din lotul 2 - 29,72% vs lotul 1 - 4,23% cazuri.
35
29,72
30 ™ 27,02
25 20
sindrom de incontinenta toriÉtipatie sindrom sindrom de cádere urinará iatrogenic fragilitate
Figura 2. Ponderea sindroamelor geriatrice la pacientii vârstnici din studiu
Este de remarcat sindromul de durere, care a fost acuzat de cátre toti pacientii vârstnici din studiu, cu valoarea medie a scorului SVA (scorul vizual analogic) al durerii În lotul 1 de 6,17±2,01 vs lotul 2 - 6,13±1,65, fárá diferentá statistic semnificativá Între loturi (p>0,05).
Referindu-ne la sindromul de fragilitate, 27,02% de pacienti cu vârsta peste 74 de ani au prezentat afectiunea, versus pacientii mai tineri, la care indicele a constituit 4,23%.
Calitatea vietii pacientilor a fost evaluatá cu ajutorul chestionarului international Nottingham (19B2), completat cu acordul acestora.
Conform rezultatelor evaluárii calitátii vietii (tabelul 4) pacientilor vârstnici internati În sectia de geriatrie, cei mai afectati itemi au fost: energia, lotul 1 cu 55,43±3,54 versus lotul 2 cu 67,36±5,39, cu un punctaj mai Înalt În lotul 2, fárá diferentá statistic semnificativá (p>0,05); durerea, lotul 1 - S1,2B±3,07 versus
lotul 2 - S2,B7±S,09; somnul, lotul 1 - 56,97±3,14 versus lotul 2 - S1,B6±6,63; mobilitatea fizicâ, lotul 1 - S3,B4±9,7S versus lotul 2 - 55,02±4,47, urmate fiind de reactia emotionalâ, lotul 1 - 31,B1±2,34 versus lotul 2 - 31,30±4,30, de izolarea socialâ, lotul 1 - 22,65±2,41 versus lotul 2 - 1S,9B±4,01, fárá diferentá statistic semnificativá (p>05).
Tabelul 4
Rezultatele evaluârii calitâtii vietii (Nottingham)
Itemi (în puncte) Lotul 1 Lotul 2 p
Energia, Mim 55,43i3,54 67,36i5,39 0,26
Durerea, Mim 51,28i3,07 52,87i5,09 0,10
Reactia emotionalâ, Mim 31,81i2,34 31,30i4,30 0,55
Calitatea somnului, Mim 56,97i3,14 51,86i6,63 0,62
Izolarea socialâ, Mim 22,65i2,41 15,98i4,01 0,77
Mobilitatea fizicâ, Mim 53,84i9,75 55,02i4,47 0,43
În baza datelor analizei corelationale Pearson, a fost stabilitá o corelatie slab pozitivá Între sindromul de cádere si diminuarea energiei (r = 0,32; p<0,05), dar si cu sindromul de fragilitate (r = 0,32; p<0,05). Toto-datá, o corelatie pozitivá medie a fost stabilitá Între sindromul de durere si diminuarea energiei pe par-cursul zilei - r = 0,SB; p<0,05, Între starea emotionalá a pacientilor si izolarea socialá - r = 0,62; p<0,05.
Astfel, a fost stabilit cá o calitate mai scázutá a vietii au avut pacientii care au depásit vârsta de 75 de ani, cárora le sunt caracteristice o mobilitate fizicá mai redusá, un sindrom de durere de intensitate mai mare, o diminuare mai evidentá a energiei pe parcur-sul zilei, o stare emotionalá mai labilá, perturbarea somnului, toti acesti factori având un impact negativ asupra calitátii vietii pentru categoria respectivá de vârstnici.
Concluzii
1. Rezultatele cercetárii au demonstrat cá, din totalul sindroamelor geriatrice manifestate la pacientii vârstnici din acest studiu, au predominat sindromul de constipatie si sindromul de fragilitate, cu o pondere mai maltá la persoanele care au depásit vârsta de 75 de ani.
2. Calitatea vietii pacientilor cu sindroame geriatrice a fost afectatá În egalá másurá atât la pacientii din lotul 1, cât si la cei din lotul 2 de studiu. S-a constatat cá la bolnavii mai În vârstá de 75 de ani, valorile medii ale scorurilor energiei, durerii si activitátii fizice au fost mai mari.
3. A fost constatat impactul negativ al sindroamelor geriatrice asupra calitátii vietii pacientilor vârstnici.
Bibliografie
1. Ghidrai O. Geriatrie§igerontologie. Cluj-Napoca: Edi-tura „Casa Cártii de §tiintá" 2GG2, 3B4 p.
2. Halter J., Hazzard's J.O. Geriatric Medicine and Gerontology. Sixth Edition, 2GG9, 1SB3 p.
3. http://www.jle.com/fr
4. http://www.longuevieetautonomie.fr
5. Hurjui I. Geriatrie. Iasi: Editura „Tipografia Moldovei" 2GG2, vol. I-II.
6. Inouye S., Studenski S., Tinetti M. et al. Geriatric syndromes: clinical, research and policy implications of a core geriatric concept. In: J. Am. Geriatr. Soc., 2GG7, p. SS-91.
7. INVS. Enquête permanente sur les accidents de la vie courante. Résultats. 2GG9. Saint Maurice: INVS, 2G1G.
B. Keryn A.G. Lane. The Merck Manual of health and aging. Ballantine Books Trade Paperback Edition, 2GGS, p. 992.
9. Negará A. Compendium de geriatrie. Chisináu: Centrul Editorial-Poligrafic „Medicina'; 2G12, 223 p.
Ю. Oasi C., Belmin J. Examen clinique et évaluation multidi-mensionnelle du sujet âgé. In: Belmin J., Chassagne P., Friocourt P. et al., eds. Gériatrie. Issy-les-Moulineaux: Masson, 2GG9, p. B-23.
11. Prada G.-I. Geriatrie §i gerontologie. Note de curs. Bucurejti: Editura Medicalá, 2GG1, 192 p.
12. Архипов И.В., Рокитская И.Б., Пискарева Т.К. Социально-психологическая сортировка в геронтологии. B: Материалы IV Всероссийской
научно-практической конференции с международным участием «Социальная геронтология». Москва: Всероссийский научно-методический геронтологический центр, 2015, с. 14-24.
13. Горелик С.Г., Ильницкий А.Н., Журавлева Я.В. Основные клинические синдромы в гериатрической практике. B: Научные ведомости Белгородского государственного университета. Серия: Медицина. Фармация. № 22 (117), том 16-1, 2011, с. 100-104.
14. Иванов С.В., Губарев Ю.Д., Яценко Е.А. Основные гериатрические состояния и их распространенность у пожилых людей с патологией органа зрения. B: Современные проблемы науки и образования, 2014, № 6. http:// www.science-education.ru
15. Ярыгина В.Н. Руководство по геронтологии и гериатрии. Москва: Гэотар-Медия, 2008, тома I-IV, 779 с.
Prezentat la 21.09.2016
Gabriela Soric,
cercetätor stiintific,
Laboratorul Stiintific de Gerontologie,
USMF Nicolae Testemitanu,
tel.: 079753616
e-mail: gsoric@yahoo.fr
DIN ÎNTELEP CIUNEA TIMPURILOR
i
• Puterea çi fericirea unui stat se aflä în puterea çi fericirea mulùmii,
adicä a natiei.
>
(Mihail Kogalniceanu)
• Nu existä boalä mai mare în lume decât cea a lipsei de iubire.
(Maica Tereza)
• Plictisul este o boalä a minùi ce nu-i loveçte decât pe cei trândavi.
(Concepcion Arenal)
• Pämäntul are o piele; iar aceastä piele are boli. De exemplu, una dintre aceste boli se numeçte „om".
(Friedrich Nietzsche)
• A te ironiza pe tine însup mseamnä a te feri de boala stupidä a amorului propriu exagerat.
(George Sand)
