CC BY
14CZU: 612.884612.67/68
IMPACTUL DURERII ASUPRA CALITÄTII VIETII PACIENTILOR VÂRSTNICI
Gabriela SORIC, Felicia LUPASCU-VOLENTIR, Elena COSCIUG, Anatolie NEGARÁ, Irina STOICOVA, Valentina GURANDA,
Laboratorul Stiintific de Gerontologie, IP USMF Nicolae Testemitanu
Summary
The impact of quality of life on the pain in the elderly patients
Pain is one of the frequent symptoms of diseases of the elderly, who often is unassessted, and undiagnosed or untreated. The purpose of the study was to assess the intensity, headquarters of chronic pain and established the impact of pain on quality of life of patients by group of age. Research results have shown that elderly patients were mostfrequently pain as headaches, followed by arthritis, heart and gastric pain with a share more elevated inpatients aged over 85 years. It has established a reduced quality of life with advancing age, the most affected in patients aged over 85 years. The mean -values of pain intensity showed a direct correlation with the decrease of energy, sleeping disorders and emotional reactions, demonstrating the negative impact of the phenomenon on the quality of life ofelderlypatients.
Keywords: pain, quality of life, elderly patients Резюме
Влияние болевого синдрома на качество жизни пожилых больных
Боль является одним из наиболее часто встречаемых симптомов болезней у пожилых людей, которая зачастую недооценивается, не диагностируется и не лечится своевременно. Цель исследований состояла в установление интенсивности, локализации хронической боли и ее влиянии на качество жизни людей разных возрастных групп. Результаты исследования показали, что у пожилых людей чаще всего наблюдаются головные, сердечные и желудочные боли, артральгия, особенно у пациентов старше 85-ти лет. 'Установлено снижение качества жизни одновременно с возрастом, будучи наиболее выраженнойу пациентов старше 85-тилет. Средние значения интенсивности боли коррелировали со снижением энергии, эмоциональной реакции, нарушением сна, свидетельствующие об отрицательном влиянии боли на качество жизни пожилых людей.
Ключевые слова: боль, качество жизни, пожилые больные
Introducere
La nivel global se constatä o majorare rapidä a numärului populatiei varstnice, rata cärora, in tärile dezvoltate, va creste estimativ de la 17,5% panä la 36,3% in anul 2050, ceea ce va reprezenta o triplare a populatiei mai in varstä de 80 de ani [10, 16].
Durerea este unul dintre frecventele simptome ale ma-ladiilor persoanelor varstnice, care deseori este neevaluatä, nediagnosticatä si, respectiv, netratatä. Alteori este ignoratä, fiind consideratä ca ceva firesc procesului de imbätranire. Este cunoscut cä imbätranirea e insotitä de patologii degenerative, care stau la originea durerilor acute sau cronice [1, 2, 17].
Conform studiului realizat pe un lot de 97 de pacienti cu varsta cuprinsä intre 65 si 101 ani, 71% din pacienti au acuzat durere [3]. Dintre vastnicii ce depäsesc 65 de ani, doar 6% nu acuzä durere [7].
Actualmente se considerä cä nu existä o diferentä semnificativä intre intensitatea durerii perceputä de un adult si cea a unui varstnic, desi poate prezenta variatii in functie de intensitatea stimulului nociceptiv, de diferentele in sediul durerii, dar si de particularitätile contextelor psihologic si social [4, 5, 12].
Conform datelor literaturii de specialitate, pacientul varstnic polipatologic este unul polialgic. Frecvent, acelasi pacient poate avea diferite tipuri de durere, din care cauzä este dificil de diagnosticat si de monitorizat sindromul algic [6, 11].
Durerea din patologia canceroasa este o durere spontanä sau iatrogenä si ponderea ei alcätuieste 70% de cazuri, crescand odatä cu inaintarea in varstä [2, 17].
Durerea viscerala, in special reprezentatä de senzatii acute, este cauza a 30% de adresäri ale pacientilor varstnici la serviciul de urgentä.
Durerea neurogena afecteazä circa 25% de varstnici. Conform datelor literaturii de specialitate, responsabile de durerea neurogenä la varstnici sunt zona zozter, sechelele accidentului cerebrovascular, neuropatia diabeticä si escarele [8, 13, 14].
Durerea psihogena este caracteristicä persoanelor varstnice si se datoreazä stärilor depresive [5].
Durerea cronica este un simptom complex, ce afecteazä varstnicul care suferä, si induce o scädere progresivä a calitätii vietii. O ratä de 67% din varstnicii de 65 de ani acuzä durere cronicä, din care 1/3 este severä, iar la 67% prevaleazä durerea mixtä (nociceptivä si neuropatä) [9, 15, 17].
Un studiu efectuat pe un numär de 4093 de persoane de 75-105 de ani a demonstrat cä 60% din pacienti au acuzat durere cronicä. Totodatä, s-a constatat impactul durerii cronice asupra functionalitätii pacientilor si influienta nefastä asupra calitätii vietii acestora [7].
Un alt studiu retrospectiv, realizat pe un numár de 13625 de bolnavi cu varsta peste 65 de ani, atestá cá 30% din varstnici au prezentat dureri cotidiene, V din ei nu au primit medicatie antialgicá, acest fapt a fost mai pronuntat la pacientii cu varsta peste 80 de ani [8].
ín numeroase studii se mentioneazá cá durerea cronicá a avut impact negativ asupra diferitor aspecte ale vietii cotidiene a varstnicilor, alterand calitatea ei.
Durerea cronicá la bolnavi varstnici induce declinul functional, frustrare, anxietate, depresie si agresivitate. Consecintele fenomenului sunt severe
- diminuarea autonomiei; instalarea imobilitátii, hipotrofiei, trombozelor, dereglárilor metabolice, imune, renale; aparitia insomniei, fatigabilitátii, dificultátii de concentrare; dereglári cognitive, de motivare; depresie, polipragmazie, toate acestea cronicizand durerea, cu formarea unui cerc vicios [10, 12, 16].
Astfel, am fost interesati, in cadrul proiectului institutional, sá studiem sindromul de durere la pacientii internati in sectia de geriatrie, sá constatám si sá evaluám tipul durerii si impactul acesteia asupra calitátii vietii pacientilor varstnici din Republica Moldova.
Scopul studiului a fost evaluarea intensitátii, a sediului durerii cronice si determinarea impactului durerii asupra calitátii vietii pacientilor de diferitá varstá.
Material si metode
Pentru realizarea studiului, a fost selecat un lot de 377 de pacienti geriatrici care se aflau la tratament in sectia de geriatrie a IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sánátátii, in perioada februarie 2015
- iunie 2016.
Pacientii au fost examinati consecutiv pe másura internárii in sectia specializatá, fiind inclusi in etapa de cercetare dupá semnarea consimtámantuli de participare in studiul dat. Pacientii au fost examinati in conformitate cu Protocoalele clinice na tionale, totodatá fiind efectuatá evaluarea geriatricá standardizatá.
Calitatea vietii a fost evaluatá in baza scorului Nottingham, care contine 38 de domenii de evaluare: mobilitatea fizicá (8 itemi), durerea (8 itemi), somnul (5 itemi), energia (3 itemi), izolarea socialá (5 itemi), reactia emotionalá (9 itemi) si a scalei VAS. Respondentul a fost rugat sá ráspundá prin„Da" sau „Nu" la fiecare intrebare din chestionar, scorul variind de la 0 (absenta limitárilor) la 100 (prezenta absolutá a tuturor limitárilor) puncte. Astfel, scorul maxim -100 de puncte - exprimá o calitate joasá a vietii.
Intensitatea durerii a fost evaluatá cu ajutorul scalei vizuale analogice din 10 puncte (0 - lipsa durerii; 10 - intensitatea durerii maxim imaginabilá).
Datele au fost prelucrate statistic in pachetul de soft STATISTICA 7,0.
Repartitia pacientilor s-a efectuat in baza gru-pelor de varsta conform standardelor elaborate de Simpozionul canadian de geriatrie din 1998.
Astfel, lotul 1 a fost constituit din 261 de pacienti cu varsta cuprinsa intre 65 si 74 de ani; lotul 2 - 99 de pacienti cu varsta de 75-84 de ani si, respectiv, lotul 3 - 17 pacienti cu varsta de 85 de ani si mai mult (tabelul 1).
Tabelul 1
Característica generalâ a pacientilor inclusi în studiu
Indicii evaluati Lotul 1, n=261 Lotul 2, n=99 Lotul 3, n=17 P
n % n % n %
Sexul masculin 93 35,63 35 35,35 5 29,41 <0,05
feminin 168 64,36 64 64,64 12 70,58
Locul de rural 183 70,11 57 57,57 8 47,05 <0,05
trai urban 78 29,88 42 42,42 9 52,94
Starea generalá gravitate medie 246 94,25 95 95,95 17 100,0 >0,05
gravá 15 5,74 4,04 3,03 0 0,0
Varsta medie a pacientilor din loturile 1, 2 si 3 a constituit respectiv 68,60±0,18; 78,71±0,26 si 87,52±0,73 de ani. Potrivit datelor din tabelul 1, subiectii din loturile studiate au fost comparabili dupá varsta medie si locul de trai.
Rezultate si discutii
Lotul general a cuprins 377 de pacienti varstnici cu varsta medie de 72,12±0,32 de ani. Varsta medie a bolnavilor din loturile 1, 2 si 3 a constituit 68,60±0,18; 78,71±0,26; 87,52±0,73 ani, respectiv, cu o diferentá statistic semnificativá intre loturi (p<0,001). S-a constatat, de asemenea, predominarea sexului feminin in toate loturile de studiu: raportul femei/bárbati a constituit 168/93 in lotul 1; 64/35 in lotul 2 si 12/5 la pacientii din lotul 3.
Conform datelor, din totalul de 377 de pacienti, 374 (99,20%) de bolnavi au acuzat durere mai mult de 6 luni, iar 3 (0,79%) nu au acuzat nicio senzatie algicá. Rezultatele analizei topografice a durerii (figura 1) au relevat o pondere mai inaltá a cefalgiei la pacientii din toate 3 loturi de studiu (lotul 1 - 91,57% versus lotul 2 cu 92,92%, vs lotul 3 - 88,23%; p>0,05). Durerea articulará a fost stabilitá cu ratá mai micá, insá cu o crestere semnificativá odatá cu inaintarea in varstá. Astfel, frecventa acuzelor de durere articulará a constituit la pacientii de 65-74 de ani 44,44%, la varstnicii din lotul 2 - 56,56%, iar la cei de peste 85 de ani - 58,82%.
92,92
articulara lombarâ cardiaca cefalglcâ digestiva
Figura 1. Topografía dureriipe categoriide vârstâ
Cardialgie au prezentat 30,65% vârstnici din lotul 1 de studiu. La pacientii din lotul 2 a fost înregistratâ prezenta cardialgiei în 50,50% cazuri, iar la cei din lotul 3 de studiu - o pondere mai înaltâ: 52,94%. Lombalgia, de asemenea, a fost o acuzâ frecventâ la vârstnicii din studiul dat: 19,15; 19,19 si 29,41 % respectiv loturilor 1, 2 si 3.
Totodatâ, a fost înregistratâ durerea digestivâ cu o pondere mai mare la pacientii din lotul 2 de studiu - 32,32% versus cei din lotul 1, care au prezentat gastralgii cu frecventâ de 29,88%, iar pacientii din lotul 3 - 11,76%.
Intensitatea durerii a fost apreciatâ cu ajutorul scalei vizuale analogice. Valorile medii ale durerii au fost mai înalte la pacientii din lotul 1 (6,31±0,12) versus lotul 2 (6,05±0,97) si lotul 3 (4,64±0,62), fârâ diferente statistic semnificativâ (p>0,05) între loturile 1 si 2, dar cu deosebire semnificativâ între loturile 1 si 3 (p<0,01), (figura 2).
Mean I I Mean±SE Mean±SD
SVA Lot 1 SVA Lot 2 SVA Lot 3
Figura 2. Valorile medii ale scalei vizuale analogice reprezentând intensitatea durerii la pacientii din diferite categorii de vârstâ
Studiile calitâtii vietii apreciazâ efectele maladiei asupra activitâtilor fizice, psihice si sociale ale pacientilor, precum si eficacitatea tratamentului, cu determinarea ulterioarâ a necesitâtilor pacientului în suport psihic, fizic sau social. Din aceste considerente, am avut drept scop sâ stabilim influenta durerii
cronice asupra calitâtii vietii persoanelor vârstnice.
Rezultatele evaluârii calitâtii vietii au fost obtinute prin completarea chestionarului Nottingham de câtre fiecare pacient implicat în studiu. Valorile medii ale indicilor calitâtii vietii sunt prezen-tate în tabelul 2.
Tabelul 2
Evaluarea calitâtii vietii pacientilor vârstnici
Indicii calitâtii vietii Lotul 1, n=261 Lotul 2, n=99 Lotul3, n=17 p
Energia 58,79±2,26* 69,07±3,30* 75,53±9,10 <0,05
Durerea 53,29±2,02* 54,01 ±3,26 70,71±9,50* <0,05
Reactia emotionalâ 35,16±1,62* 38,34±2,88 50,62±8,22* <0,05
Somnul 55,56±2,15 54,61±3,71 61,79±9,52 >0,05
Izolarea socialâ 25,15±1,63 25,66±3,01 27,97±8,26 >0,05
Abilitatea fizicâ 55,47±6,23 52,68±3,11* 80,75±4,94** <0,001
Nota. *- p<0,05; **- p<0,001.
Astfel, rezultatele testarilor au demonstrat ca energia pacientilor este mai diminuata, iar starea de oboseala mai pronuntata la pacientii din lotul 3, manifestarea inregistrand o medie de 75,53±9,10 versus 69,07±3,30 la pacientii din lotul 2 si o medie mai mica la cei mai tineri (lotul 1) - 58,79±2,26. Diferenta a avut suport statistic pentru loturile
1 si 2 (p<0,05). Din aceste date rezulta ca, odata cu inaintarea in varsta, se constata o diminuare a energiei pacientilor varstnici.
Testele pentru prezen t a, intensitatea durerii s i influenta acesteia asupra activitatilor cotidiene la persoanele varstnice au stabilit o valoare medie a manifestarilor, cu trend pozitiv odata cu inaintarea in varsta (lotul 1 - 53,29±2,02; lotul 2 - 54,01 ±3,26; lotul 3 - 70,71±9,50), cu diferenta statistic semnificativa intre loturile 1 si 3 (p<0,05).
Reactia emotionala de asemenea a inregistrat valori medii crescande conform categoriilor de varsta, mai pronuntate fiind la pacientii ce au depasit varsta de 85 de ani (lotul 1 - 35,16±1,62; lotul
2 - 38,34±2,88; lotul 3 - 50,62±8,22), cu diferenta statistic semnificativa intre loturile 1 si 3 (p<0,05).
Calitatea somnului a fost dereglata la pacientii din studiul dat, atingand valori medii de 55,56±2,15 in lotul 1 versus 54,61 ±3,71 in lotul 2 si versus 61,79±9,52 in lotul 3, fara diferenta statistic semnificativa intre ele (p>0,05).
Izolarea sociala a fost mai putin prezenta la varstnicii aflati in studiu. Rezultatele cercetarii sta-tutului social au stabilit valori medii la pacientii din lotul 1 de 25,15±1,63; de 25,66±3,01 in lotul 2 si de 27,97±8,26 la varstnicii din lotul 3.
9
8
7
6
5
4
3
2
Abilitatea fizicä a bolnavilor vârstnici s-a dovedit a fi scäzutä într-o pondere mai maltä la persoanele cu vârsta peste BS de ani, atingând valori medii de B0,7S±4,94, versus vârstnicii din lotul 1 - SS,47±6,23 si din lotul 2 - S2,6B±3,11, cu o diferentä statistic semnificativä (p<0,001 ) între loturile 2 si 3.
Prin metoda corelationalä Pearson a fost stabilitä o dependentä pozitivä medie (r=0,S7*; p<0,0S) între gradul de diminuare a energiei si intensitatea durerii, testate în baza chestionarului Nottingham. Ecuatia regresionalä a dependentei este y = 24,6299+0.641*x (figura 3), în care y - scorul de diminuare a energiei, iar x - scorul de intensitate a durerii. Astfel, în cazul cunoasterii factorului x, usor poate fi calculat factorul y pentru orice categorie de värstä. Este de mentionat cä abaterea multor puncte (adicä pacienti) de la linia teoreticä de regresie denotä cä, la unul si acelasi grad de durere, pacientii pot manifesta diferitä energie, ceea ce mseamnä cä existä particularitäti individuale de reactie la durere.
y = 24.6299+0.641*x; 0.95 Conf.Int.
9.58 29.71 49.48 70.37 89.64 Intensitatea durerii, scor
Figura 3. Dependenta regresionalà între gradul de diminuare a energiei sí intensitatea durerii la pacientii vârstnici
Totodatä, a fost stabilitä o corelatie slabä medie pozitivä între valorile medii ale durerii si cele ale reactiei emotionale la vârstnici (r=0,4S; p<0,0S), precum si cu valorile medii ale calitätii somnului (r=0,39; p<0,0S). Astfel, a fost stabilitä o dependentä directä între valorile intensitätii durerii resimtite de cätre pacientii vârstnici si valorile numerice mari ale scalei de evaluare a energiei, ale reactiei emotionale, dar si ale calitätii somnului la pacientii din studiul dat.
Concluzii
1. Pacientii vârstnici au acuzat cel mai frecvent cefalgie, urmatä fiind de artralgie, cardialgie si de durerea gastricä, cu o pondere mai pronuntatä la persoanele cu vârsta de peste BS de ani.
2. Rezultatele cercetärii calitätii vietii pe ca-tegorii de vârstä au pus în evidentä o diminuare a calitätii vietii odatä cu înaintarea în vârstä, aceasta
fiind cea mai afectatä la pacientii cu vârsta de peste 85 de ani.
3. Valorile medii ale intensitätii durerii au înre-gistrat o corelatie directä cu gradul de diminuare a energiei, cu reactia emotionalä si calitatea somnului, cu impact negativ asupra calitätii vietii pacientilor vârstnici.
Bibliografie
1. American Pain Society. Principles of Analgesic Use in the Treatment of Acute Pain and Cancer Pain, 6th ed. Glenview: American Pain Society., 2008, p. 1-101.
2. Bernabei R., Giovanni L. et al. Management of Pain in Elderly Patients with Cancer. In: AMA, 17 Jun., nr. 279(23), 1998, p. 1877-1882.
3. Doubrère JF. Epidémiologie, étiologies de la douleur chez la personne âgée. In: La revue de geriatrie. Tome 30, Suppl. C, nr. 6, 2005, p. c2-c4.
4. Gagliese L., Farrell M. The neurobiology of aging, nociception and pain: An integration of animal and human experimental evidence. In: IASP Press, 2005, p. 25-44.
5. Gibson S.J. OlderPeople's Pain. In: Pain Clinical Updates, 2006, vol. XIV (3), p. 1-4.
6. Goumas F., Le Roux L. Apports des thérapeutiques pychomotrices dans la prise en charge du sujet âgé douloureux. In: Infokara, nr. 61, 2001, p. 15-26.
7. Jakobsson U., Rosemarie R. et. al. Old people in pain: A comparative study. In: J. of Pain and Symptom Management, vol. 26, nr. 1, 2003, p. 625-636.
8. Jensen M., Chodroff M., Dworkin R. The impact of neuropathic pain on health-related quality of life: review and implications. In: Neurology, 2007, vol. 10, nr. 68(15), p. 1178-1182.
9. Kanner R. Pain in the elderly. In: Pain management secrets. Pub. Hanley & Belfus, 2003, p. 195-204.
10. Negarä A. Compendium de geriatrie. Chisinäu: Centrul Editorial-Poligrafic „Medicina" 2012, 223 p.
11. Oasi C., Belmin J. Examen clinique et évaluation mul-tidimensionnelle du sujet âgé. In: Gériatrie. Issy-les-Moulineaux: Masson, 2009, p. 8-23.
12. Pautex S. La presbyalgésie des patients âgés existe-t-elle en particulier chez les patients présentant des troubles cognitifs ? In: Doul. Analg., 2004, p. 57-60.
13. Zimmerman M. Pathology of neuropathic pain. In: Eur. J. Pharmacol., 2001, p. 23-37.
14. Ахмадеева, Л .Р. Проблема боли в неврологии: оценка качества жизни при наиболее частых формах первичныхцефалгий идорсалгий. B: Ж. Боль. 2008, № 1(18), c. 20-23.
15. Баринов А.Н. Лечение боли в спине у пожилых пациентов. B: Consilium Medicum, 2013, № 15(9), c. 102-109.
16. Белоконь О.В. Современные проблемы качества жизни пожилых в России (результаты проведенных опросов). B: Успехи геронтологии, № 17, 2005, с. 87-101.
17. Воронко Е.А. Острая и хроническая боль. Диагностика, тактика, лечение в системе первичной медицинской помощи: учеб.-метод. пособие. Минск: БелМАПО, 2010, 66 с.
Prezentat la 21.09.2016
Gabriela Soric,
cercetätor stiintific, dr. st. med., Laboratorul Gerontologie, IP USMF Nicolae Testemitanu Tel.: 079753616, e-mail: gsoric@yahoo.fr
