CC BY
12CZU: [616.24-002.5]
ASPECTE MEDICO-SOCIALE ALE PACIENTILOR CU TUBERCULOZÄ ÎN CONTEXTUL MIGRATIEI ECONOMICE
Evelina LESNIC, Tatiana OSIPOV, Artiom JUCOV,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Migratia are un impact major asupra sanatatiipublice la nivel mondial. Scopul cercetarii a constat in evaluarea conditiilor medico-sociale care au determinat imbolnavirea de tuberculoza a migrantilor reveniti depeste hotare de la munca. A fost efectuat un studiu de tip selectiv, descriptiv si retrospectiv, in care au fost inclusi 70 de lucratori migranti, reveniti acasa de la munca in curs de un an. Bolnavii de tuberculoza au fost inregistrati, internati si gestionati in anul 2016 in subdiviziu-nile clinice ale IMSP Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie. Mai frecvent au fost bolnavi barbatii in varsta reproductiva si economic activa, cu factori de risc de imbolnavire (resedinta urbana, absenta locului de trai stabil, absenta politei de asi-gurare, somaj, comorbiditati, inclusiv infectia HIV). Fiecare al treilea pacient a fost microbiologic pozitiv, iar fiecare al cincilea a fost diagnosticat cu tuberculoza multidrog-rezis-tenta. Asadar, desi migrantii constituie un grup cu risc sporit desemnat pentru screeningul activ din cauza vulnerabilitatii medico-sociale, majoritatea pacientilor au fost depistati pasiv prin examinarea simptomaticii. Informarea migrantilor cu privire la gratuitatea metodelor de diagnostic si tratament ar putea imbunatati controlul tuberculozei la nivel national si la nivel regional.
Cuvinte-cheie: tuberculoza, migratie, factori de risc Summary
Medico-social aspects of patients with tuberculosis in the context of the economical migration
Migration confers a major impact on public health worldwide. The purpose of the research was to evaluate the medical and social conditions that contributed to tuberculosis illness in migrants which worked abroad. A selective, descriptive and retrospective study was carried out involving 70 tuberculosis patients registered in 2016 in the frame of the clinical services of the Municipal Hospital for Phthisiopneumology. Were more frequently affected med, being in reproductive and working-age, with risk factors: urban residence, homelessness, lack of insurance, unemployment, associated co-morbidities, including HIV infection. Positive microbiological status was established in each third, and every fifth had multidrug-resistant tuberculosis. Although the migrants are a high risk group for active screening due to the medical and social vulnerability, the most of the patients were passively detected through the examination of the symptomatic. Informing migrants about the free of charges the diagnostic methods and treatment could improve the control of tuberculosis at the national and regional level.
Keywords: tuberculosis, migration, risk factors
Резюме
Медико-социальные аспекты пациентов с туберкулезом в контексте экономической миграции
Миграция оказывает серьезное влияние на общественное здравоохранение во всем мире. Целью исследования была оценка медицинских и социальных условий, которые способствовали развитию туберкулеза у трудовых мигрантов. Было проведено выборочное, описательное и ретроспективное исследование с участием 70 трудовых мигрантов с туберкулезом, зарегистрированных в 2016 году и поступивших в муниципальную фтизиопульмо-нологическую больницу. Более высокий риск развития заболевания имели мужчины в репродуктивном и трудоспособном возрасте, с наличием следующих факторов риска: проживание в городе, без определенного места жительства, отсутствие страхового полиса, безработица, сопутствующие заболевания (включая ВИЧ-инфекцию). Микроскопия дала положительный результат у каждого третьего и туберкулез с множественной лекарственной устойчивостью был выявлен у каждого пятого. Несмотря на то что мигранты являются группой высокого риска для активного скрининга из-за медицинской и социальной уязвимости, большинство из них были обнаружены пассивным путем. Информирование мигрантов о бесплатных методах диагностики и лечения может улучшить контроль над туберкулезом на национальном и региональном уровне.
Ключевые слова: туберкулез, миграция, факторы риска
Introducere
În anul 2015 au fost estimate 244 milioane de migranti internationali la nivel global, constituind 3,3% din populatia globalá, cu o crestere de 155 milioane fatá de 2000, când 2,8% din populatia glo-bului au fost migranti internationali. Totusi, migratia interná este cea mai importantá, fiind estimati 740 milioane persoane care au migrat din regiunea unde s-au náscut într-o altá regiune a aceleiasi tári. Migratia de toate tipurile are un impact major asupra tuturor tárilor de pe glob [12]. Sunt identificate câte-va categorii de migranti: migranti interni, imigranti, lucrátori migranti, studenti internationali, persoane delocalizate intern (prin dezastre naturale sau con-flicte armate), refugiati, azilanti, cálátori migranti pentru recreere sau afaceri, persoane traficate [4].
Cauzele migratiei sunt: cáutarea unor oportunitáti mai bune pentru sine si familie, con-flictele armate, persecutarea din diferite motive [4,
10]. Fluxul migrational reflectá determinant sociali ai sánátátii [14]. Au fost stabilite multiple bariere fatá de îngrijirile medicale ale migrantilor: sárácia, discriminarea etnicá, stigmatizarea, excluderea socialá, necunoasterea limbii, absenta adaptárii sociale, separarea de familie si comunitatea natalá, participarea redusá în programele de protectie socialá, statutul ilegal [5]. Migrantii sunt vulnerabili la metodele clandestine de intrare în tara de destinatie, exploatare, violentá bazatá pe diferentá de sex si abuz sexual. Aceste bariere sunt mai perceptibile în subpopulatiile formate din femei, copii si persoane aflate în institutii închise sau penitenciare [5].
Când se abordeazá problema sánátátii migrantilor, este necesar de a accentua cá ma-joritatea tárilor sunt locuri de origine si tranzitie, dar si de destinatie a migrantilor, comparativ cu perioada postbelicá, când migratia a fost definitivá cátre destinatiile transatlantice [4]. Majoritatea sau 740 milioane de persoane pe an, la nivel mondial, migreazá în alte regiuni ale tárii lor. O pondere mai micá, 214 milioane (40%), migreazá într-un stat vecin. Cea mai mare parte msá migreazá dintr-o tará în curs de dezvoltare într-un stat dezvoltat si doar 3% într-o tará în curs de dezvoltare [17].
Pentru evaluarea determinantilor sánátátii la migranti, este necesará identificarea urmátorilor factori: profilul sánátátii, valorile, convingerile si cunostintele, ce reflectá fundamentul socioeconomic si cultural al comunitátii migrate [10]. Cei mai multi migranti sunt persoane tinere, sánátoase [5]. Totusi, ei pot aduce stári morbide sau se pot îm-bolnávi în tárile-gazdá, de asemenea pot transmite anumite boli achizitionate în tárile-gazdá cátre tárile de provenientá. Migrantii sunt vulnerabili la bolile infectioase socialmente determinate, în special la infectia HIV, tuberculozá si bolile cu transmitere sexu-alá [2, 3, 10, 14]. Factorii ce conduc la úmbolnávirea de aceste maladii sunt: pauperitatea, supraaglomerarea institutiilor rezidentiale specializate, nivelul sanitar precar, malnutritia, marginalizarea si excluziunea socialá [3]. Ei pot acutiza infectiile latente, precum cea tuberculoasá, sau bolile cronice (recidiva tu-berculozei), care devin o provocare pentru sistemul sánátátii din tara-gazdá si cel din tara de provenientá la întoarcere, influentând indicatorii epidemiologici de incidentá si prevalentá.
A fost stabilit cá fiecare al zecelea cetátean al Republicii Moldova este migrant [5]. Extinderea hotarelor Uniunii Europene si modificarea regimului de vize începând cu 2014 au intensificat migratia la muncá, înregistrându-se o cifrá de 1,2 milioane migranti care anual pleacá peste hotare la muncá [5]. Odatá cu intensificarea procesului migrational a crescut ponderea migrantilor depistati cu tuber-
culozá. Conform rapoartelor Organizatiei Mondiale a Sánátátii, incidenta estimativá a tuberculozei in populatia Moldovei a constituit 101 la 100.000 populatie, cu o pondere a drog-rezistentei primare de 23,6% si a celei achizitionate de 67,4% [1]. Pon-derea pacientilor cu tuberculozá si istoric recent de migratie in 12 luni ale anului 2016 a constituit 15%, desi se estimeazá cá fiecare al patrulea pacient cu tuberculozá este migrant [9].
Actualmente, migrantii sunt inclusi in grupele cu risc sporit de imbolnávire, care beneficiazá anual de screening activ, bazat pe examenul radiologic al cutiei toracice la adulti sau testul cutanat tuberculinic la copii. Totusi, majoritatea sunt depistati cu forme avansate si au un risc major de mortalitate [9].
ín contextul celor expuse, se contureazá ne-cesitatea monitorizárii stárii migrantilor pentru asigurarea securitátii epidemiologice nationale si international. Scopul cercetárii a constat in evaluarea conditiilor medico-sociale care au contribuit la imbolnávirea de tuberculozá a migrantilor.
Material si metode
t
A fost efectuat un studiu de tip selectiv, de-scriptiv si retrospectiv, care a cuprins 70 de lucrátori migranti bolnavi de tuberculozá, inregistrati in perioada 1.01.2016 - 31.12.2016, internati in sub-diviziunile clinice ale IMSP Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie din Chisináu. Raportul pacientilor cu tuberculozá cu istoric recent de migratie econo-micá a constituit 9,5% din 735 bolnavi inregistrati in mun. Chisináu. Criteriile de includere in esantion au fost: varsta peste 18 ani, diagnostic de tuberculozá stabilit de cátre un specialist, istoric de migratie economicá recentá, identificatá prin reintoarcerea de peste hotare in ultimele 12 luni de la muncá si confirmat prin insemnarea medicului-specialist in fisa de observatie. Criteriile de excludere: varsta mai micá de 18 ani, alt tip de diagnostic, absenta oricárui istoric de migratie sau migratia de alte tipuri decat cea economicá. Pacientii au fost selectati prin randomizarea lor conform criteriilor de includere si celor de excludere din studiu.
Durata medie de stationare peste hotarele tárii a constituit 3 luni pentru 14 (20%) pacienti, 3-6 luni pentru 4 (6%), 6-12 luni pentru 17 (24%) si peste 12 luni pentru 35 (50%) pacienti. ín cadrul studiului au fost evaluate datele obtinute din examinarea fisei de observatie clinicá a bolnavului si din formularul nr. 089 1/e Aviz despre bolnavul cu diagnosticul stabilit de caz nou/recidivá de tuberculozá activa si de rern-cepere a tratamentului. Cazurile au fost investigate conform Protocolului Clinic National Tuberculoza la adult - 123 [8].
Prelucrarea matematico-statisticá a materialului a fost efectuatá prin verificarea cantitativá si calitati-
vä a materialului acumulat, mai apoi s-a procedat la repartizarea materialului în grupuri simple si grupuri complexe. Veridicitatea statisticä a fost evaluatä conform criteriului t Student, valoarea p<0,05 [11].
Rezultate si discutii
Repartizând pacientii în functie de sex, a fost constatatä predominarea statistic semnificativä a bärbatilor, comparativ cu femeile. Astfel, ponderea bärbatilor a fost de 46 (65,71%) fatä de 24 (34,28%) femei, cu un raport bärbati/femei de 1,9/1. Distribu-ind pacientii în grupe de värstä, a fost identificatä predominarea grupului cu vârsta între 18 si 34 de ani - 39 (55,7%) persoane, urmat de grupul cu vârsta între 35 si 54 de ani - 27 (38,6%), iar cei cu vârsta peste 55 de ani au constituit 5,6%. Datele confirmä cä se ^bolnävesc de tuberculozä mai frecvent migrantii-bärbati, de vârstä reproductivä si economic activä, fapt ce demonstreazä impactul major al acestei patologii asupra securitätii epidemiologice a tärii de provenientä si a tärii-gazdä.
Conform locului de resedintä, am stabilit cä 45 (64,3%) pacienti au avut resedintä urbanä, comparativ cu 16 (22,8%) din localitätile rurale ale tärii. Deci, aglomeratia urbanä conduce la multiplicarea riscuri-lor si ^bolnävirea de tuberculozä cu preponderentä a migrantilor din mediul urban. Fiecare al zecelea migrant (9 persoane sau 12,8%) era färä loc stabil de trai (FLT) si vizä de resedintä, fapt ce demonstreazä extensibilitatea rezervorului infectios în populatia migrantä (figura 1).
somajului, 57 (81,4%) persoane nu erau asigurate (figura 2).
Figura 1. Distributiapacientilor in functie desex, varsta si locul de resedinta
Distribuind pacientii conform statutului social, am stabilit ca 6 (8,5%) pacienti erau angajati in Republica Moldova. In calitate de asigurati ai statului au fost inregistrati 2 (2,8%) pacienti. S-au identificat un student international (1,4%) si 2 (2,8%) pensionari. Pacientii neantrenati in campul de munca in Moldova au constituit majoritatea covarsitoare - 59 (84,2%) cazuri, aceasta fiind indicatorul precaritatii sociale si cauza migratiei peste hotarele tarii. Ca urmare a
Figura 2. Distributia pacientilor conform statutului economic
Evaluänd nivelul de studii, am stabilit cä majoritatea pacientilor bolnavi de tuberculozä aveau studii liceale sau secundare complete - 29 (41,4%) cazuri, fiind urmati de cei cu studii primare sau gimnaziale -17 (24,2%), colegiale sau profesionale - 19 (27,14%) si studii universitare 3 (4,2%) cazuri (figura 3).
Invatamant superior Invatamant postliceal Invatamant liceal
« «
£ Invatamant primar si gimnazial
> o '
Figura 3. Distributia pacientilor conform nivelului de scolarizare
Evaluând grupele sociale cu rise epidemiologic, a fost constatat un istoric de detentie la 5 (7,1%) pacienti, iar contactul tuberculos a fost stabilit la 4 (5,71%). Pacientii care aveau conditii de viatä nesa-tisfäcätoare au constituit un numär de 30 (42,85%). Statut comorbid a fost constatat la 24 (34,3%) pacienti, inclusiv 13 (18,6%) persoane infectate cu HIV. Alcoolism cronic a fost determinat în 2 (4%) cazuri, iar utilizarea drogurilor intravenoase - la 1 (1%) pacient (figura 4).
Evaluând managementul cazului, am constatat cä fiecare al doilea pacient - 27 (38,7%) cazuri - a fost depistat de lucrätorii din asistenta medicalä primarä, iar fiecare al treilea s-a adresat direct la spitalul specializat pentru tratament antitubercu-los - 22 (31%) cazuri. Medicii de familie au depistat 14 (21,4%) bolnavi simptomatici si 6 (8,5%) prin screeningul activ. Specialistii au depistat 20 (38%) de cazuri. Douä treimi sau 14 (22%) cazuri au fost
depistate de specialist prin examinarea simptoma-ticii si 6 (9%) prin screeningul activ datoritá altor comorbiditáti {figura 5).
u
'SL 5« •2 s Si
12 -
Alte boli AÍcDDÍism
Infectia HIV
Boli asociate
Contactul tubérculos
Utilizatori de droguri
Istoric de detentie
Lipsa locului stabil de trai
Precaritate
Figura 4. Distributia pacientilor conform grupelor cu risc sporit
La evaluarea tipului de caz înregistrat a fost sta-bilit cá 50 (71,1%) pacienti au constituit cazuri noi. Au fost diagnosticati cu recidivá a procesului 11 (15,7%) bolnavi, 7 (10%) au fost recuperati dupá o pierdere din supraveghere si 1 (1%) pacient - dupá un esec terapeutic. Doi (3,1%) pacienti au fost diagnosticati peste hotare (Federatia Rusá), fiind repatriati pentru tratament. Dupá stabilirea diagnosticului, 67 (95,8%) pacienti au început tratamentul antituberculos. Doi bolnavi nu au beneficiat de tratament, deoarece di-agnosticul de tuberculozá a fost stabilit dupá deces. De asemenea, doi au fost diagnosticati în stráinátate, unde au initiat tratamentul.
V ._
i >IC < u
Adresat la SMFP
Ftiziolog, screeningul GRS Ftiziolog, depistati simptomatic
>IC
crai
«"0.1 •3 « "
< £ 11
FM, sceeningul GRS FM, depistati simptomatic
Figura 5. Tipulde depistare si de adresare a bolnavilor la institutia specializatá
Identificand particularitátile morforadiologice, au fost diagnosticate forme ale tuberculozei pulmo-nare infiltrative in majoritatea cazurilor - 58 (85%), urmate de formele tuberculozei diseminate - 4 (5,7%) cazuri si un caz (1,4%) de tuberculozá fibrocavitará. Tuberculoza extrapulmonará a fost diagnosticatá intr-un numár redus de cazuri - 6 (8,5%) pacienti. Dis-tribuind pacientii in functie de extinderea procesului, am constatat cá ambii plámani au fost afectati la 32
(45,7%) pacienti, iar distructii parenchimatoase au fost depistate la 29 (41,2%) pacienti. Procese extinse au fost identificate in 25 (35,7%) cazuri. Datele sunt reflectate in figura 6.
Pleurezia £ ; tuberculoasa
'i 3 TB ganglionilor limfatici
«I
- TB generalizata
TB diseminata TB fibrocavitara TB infiltrativa
Figura 6. Forme clinice si particularitáti morforadiologice la pacientii din studiu
Evaluand pacientii in functie de particularitátile microbiologice, am determinat cá fiecare al trei-lea caz a fost microbiologic pozitiv. Examenul microscopic pozitiv a fost efectuat prin coloratia Ziehl Neelson la 26 (37%) pacienti, prin cultivare pe medii conventionale - la 24 (34%). Metoda molecular-geneticá GeneXpert MTB/rifampiciná a dat rezultate pozitive si sensibile pentru 18 (25,7%) pacienti, iar la 13 (18,5%) a fost constatat un rezultat pozitiv si rezistent la rifampiciná. Multidrog-rezistenta, stabilitá prin metode de culturá conventionale si molecular genetice, a fost identificatá la 11 (15,7%) pacienti, inclusiv la 7 (10%) s-a atestat rezistenta asociatá la etionamidá si la 1 (1%) bolnav - la levofloxaciná. Polirezistentá a manifestat 1 (2,1%) pacient. Susceptibilitate medicamentoasá prin metode de cultivare a fost stabilitá la 40 (83,3%) pacienti (figura 7).
TB-MDR
GeneXpert MTB/Rimfapicin-pozitiva Cultivare pe medii conventionale pozitiva
Microscopic BAAR pozitiv
Figura 7. Particularitátile microbiologice ale pacientilor
Tratamentul standardizat pentru tuberculozá sensibilá este implementat in Moldova incepand cu anul 2000, avand o duratá de sase luni si fiind distribuit in douá faze: intensivá de 2 luni si de continuare 4 luni pentru cazurile noi, si o duratá de opt
luni, distribuitä în faza intensivä de 3 luni si de continuare 5 luni pentru cazurile tratate anterior [15, 29]. Componenta si doza zilnicä sunt stabilite conform recomandärilor OMS si nationalizate în protocolul clinic national [15, 29]. Regimul terapeutic constä în administrarea medicamentelor de linia întâi pentru tratamentul tuberculozei sensibile, mono- si polire-zistente: izoniazidä (H), rifampicinä (R), ethambutol (E) si pirazinamidä (Z) în faza intensivä a cazului nou si H si R în faza de continuare.
Pacientii recuperati dupä o pierdere din su-praveghere, anterior definiti ca abandon si esec terapeutic, sunt tratati în faza intensivä cu H, R, E, Z si streptomicinä si 5 luni cu H, R si E. Bolnavii rezistenti la rifampicinä sau cu TB-MDR sunt tratati cu medicamente antituberculoase de linia a doua timp de 18-24 de luni, distribuite în douä faze: faza intensivä - 6 luni cu kanamicinä (Km) sau capreomicinä (Cm), levofloxacinä (Lfx), acid para-aminosalicilic (PAS), etionamidä (Eto), cicloserinä (Cs) si pirazinamidä (Z), apoi urmatä de faza de continuare timp de 12-18 luni cu Lfx, PAS, Etho, Cs si Z [16].
Pacientii luati în studiu au fost tratati conform protocolului national [8]. Tratamentul standardizat pentru caz nou a fost utilizat la 50 (72,9%) pacienti, iar fiecare al patrulea a fost tratat cu regim pentru retra-tament - 18 (25,7%) cazuri. Au beneficiat de terapie pentru TB-MDR 15 (21,4%) bolnavi. Rezultatul final al tratamentului fost înregistrat la doar 66 (94,2%) pacienti. Câtiva - 4 (5,4%) - nu au fost evaluati pänä în momentul finalizärii studiului. În doar 43 (61%) cazuri a fost documentat un succes terapeutic, fatä de proportia recomandatä de 85% [16]. Decesul a fost constatat în 6 (8%) cazuri, 2 (13%) pacienti au fost pierduti din supraveghere, la 7 pacienti (3%) s-a înregistrat o evolutie esec terapeutic. Continuä tratamentul pentru TB-MDR 8 (15%) pacienti (figura 8).
Continua tratamentul Deces
Pierdut din supraveghere Esec terapeutic
Succes terapeutic
Figura 8. Rezultatul tratamentului antituberculos
Sintetizând rezultatele obtinute, am determinat câ bârbatii au fost afectati de douâ ori mai frecvent decât femeile. Grupa de vârstâ cea mai afectatâ a fost cea economic si reproductiv activâ, fapt ce
confirmä datele din literatura de specialitate [2, 5, 9]. Persoanele cu resedintä urbanä migreazä si se nmbolnävesc mai frecvent, ceea ce demonstreazä concentrarea surselor de infectie în comunitätile supraaglomerate. Fiecare a zecea dintre persoanele migrante nu posedä o vizä de resedintä moldove-neascä. Statutul de somer a fost stabilit în majoritatea covârsitoare a cazurilor si constituie un indicator al precaritätii sociale. Absenta unui loc stabil de trai si a asigurärii medicale la majoritatea migrantilor au fost barierele principale pentru obtinerea îngrijirilor medicale. Astfel de date au fost raportate în câteva studii [2, 3, 5, 6, 9, 10].
Persoanele cu studii liceale, colegiale, profesionale si universitare au constituit douä treimi din esantion, fapt ce demonstreazä cä migreazä la muncä persoanele care au aptitudini profesionale. Contactul tuberculos si alte conditii care asociazä un risc epidemiologic restrâns (istoricul de detentie) au fost stabilite într-o pondere redusä. Ponderea persoanelor infectate cu HIV printre migranti este im-punätoare - fiecare al cincilea a fost infectat cu acest virus. Deci, migrantii sunt vulnerabili la tuberculozä si achizitionarea bolilor sexual transmisibile.
Într-o pondere micä au fost atestate deprinderi nocive grave (alcoolismul cronic si dependenta de opiacee), fapt ce reflectä statutul migrantului la muncä. Desi migrantii constituie un grup cu risc sporit de nmbolnävire desemnat pentru screeningul activ, doar fiecare al treilea a fost depistat activ. Majoritatea au fost depistati prin examinarea pacientilor simptomatici, iar fiecare al cincilea s-a adresat independent la institutiile specializate, evitând barierele impuse de asistenta medicalä primarä. Ponderea cazurilor noi a fost majoritarä, msä bolnavii care au recidivat sau au fost preluati în retratament din alte cauze au constituit o treime din esantion. Aceasta demonstreazä cä riscul major de re^bolnävire persistä [5]. Tuberculoza infiltrativä a fost stabilitä într-o proportie importantä, msä formele severe au fost diagnosticate la fiecare al zecelea pacient, cu destructii pulmonare la fiecare al doilea si forme extinse la fiecare al treilea. Microscopic pozitivi au fost o treime din esantion, fapt ce demonstreazä riscul epidemiologic al migrantilor pentru tara-gazdä si tara de origine. Testul de sensibilitate medicamen-toasä a depistat drog-rezistenta la fiecare al cincilea bolnav, precum demonstreazä si literatura autohtonä de specialitate.
Desi au fost tratati standardizat, succesul terapeutic nu a atins valoarea-tintä, fiind constatatä o pondere mare a pacientilor pierduti din supraveghere. Astfel de rezultate au fost raportate în diferite surse, fapt ce demonstreazä necesitatea implementärii unor programe destinate migrantilor,
6i».
care le-ar putea permite continuarea tratamentului în tara de destinatie, dupä initierea lui în Republica Moldova [2, 3].
Concluzii
1. Tuberculoza activä este mai frecvent dez-voltatä de bärbati, în vârstâ reproductivä si aptä de muncä, cu urmätorii factori de risc: domiciliu în zona urbanä, absenta locului de trai stabil, absenta politei de asigurare, someri.
2. Fiecare al treilea pacient a avut comorbiditäti, iar jumätate din acest grup erau infectati si cu HIV, fapt ce a condus la reactivarea infectiei tuberculoase latente în tuberculozä activä.
3. Examenul microbiologic al sputei a fost po-zitiv pentru bacilii acido-alcoolo-rezistenti la fiecare al treilea pacient, ceea ce a demonstrat pericolul epidemiologic al pacientului pentru comunitate. Unul din cinci pacienti a fost bolnav de tuberculozä multidrog-rezistentä si a demonstrat un pericol epidemiologic sever.
4. Prin examinarea bolnavilor simptomatici a fost depistat fiecare al doilea pacient, desi, conform recomandärilor actuale, migrantii trebuie sä fie examinati radiologic anual. Doar unul din cinci pacienti au fost depistati prin examinarea anualä a grupelor cu risc sporit de ^bolnävire pentru comorbiditätile pe care le aveau. Asadar, putem afirma cä informarea populatiei migrante despre gratuitatea metodelor de diagnostic si tratament, indiferent de statutul pacientului, va nrnbunätäti controlul tuberculozei la nivel national si la nivel regional.
Bibliografie
1. Centrul National de Management în Sänätate. Indica-toriipreliminari în formatprescurtatprivindsànàtatea populatiei si activitatea institutiilor medico-sanitare. Chisinäu, 2017. Accesibil pe: http://www.cnms.md/ ro/rapoarte (citat 17.08.2018).
2. Coker R. Compulsory screening of immigrants for tuberculosis and HIV. In: BMJ, 2004, nr. 328(7435), pp. 298-300.
3. Dara M., de Colombani P., et al. Minimum package for cross-border TB control and care in the WHO European region. In: Eur. Respir. J., 2012, nr. 40(5), pp. 10811090.
4. Diaconescu D. Tipuri de migratiune - cauze, efecte asupra componentelor securitatii statului. Sibiu: Editura Universitâtii „Lucian Blaga", 2010. 269 p.
5. J ucov A. Impactul migratiei de munca asupra sanatatii migrantilor. Tezâ de doctor st. med. Chisinâu, 2014. 165 p.'
6. Heldal E., Kuyenhoven J., Wares F. et al. Diagnosis and treatment of tuberculosis in undocumented migrants in low or intermediate-incidence countries. In: Int. J. Tuberc. Lung Dis., nr. 12(8), pp. 878-888.
7. Programul National de Control si Profilaxie a Tuberculozei pentruanii2016-2020. Hotârârea Guvernului RM nr. 1160 din 20.10.2016. Accesibil pe: http://lex.justice. md/md/367268/ (citat 17.08.2018).
8. Protocol Clinic National. Tuberculoza la adult. Chisinâu, 2017. 140 p. Accesibil pe: http://ftiziopneumologie. asm.md/files/u1/PNC-TB-adult_20_09_2017_0.pdf
9. Lesnic E., Jucov A., Ghinda S., Caraiani O. Unele car-acteristici socioeconomice, epidemiologice si clinice ale bolnavilor de tuberculoza pulmonara migranti. In: Sânâtate Publicâ, Economie si Management în Medicinâ, 2015, vol. 58, nr. 1, pp. 24-29.
10. Lesnic E., Jucov A., Niguleanu A. Tuberculosis and hard-to-reach group - migrant population. Review article. In: Curierul medical, 2015, vol. 59, nr. 3, pp. 57-63.
11. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chisinâu: Tipografia centralâ, 2009. 94 p.
12. WHO. Trends in tuberculosis incidence and their determinants in 134countries. In: Bull. World Health Organ., Geneva, 2009. Accesibil pe: https://www.ncbi.nlm.nih. gov/pubmed (citat 17.08.2018).
13. WHO. The global plan to stop TB 2011-2015: transforming the fight towards elimination of tuberculosis. Accesibil pe: http://apps.who.int (citat 17.08.2018).
14. WHO. Equity, social determinants and public health programmes. Geneva, 2010, pp. 219-241. Accesibil pe: http://apps.who.int (citat 17.08.2018).
15. WHO. Global tuberculosis report. Geneva, 2015. Accesibil pe: http://apps.who.int/iris (citat 17.08.2018).
16. WHO. Treatment of tuberculosis: guidelines. Accesibil pe: http://www.who.int/tb/publications (citat 17.08.2018).
Evelina Lesnic, dr. st. med., asist. univ., Catedra de pneumoftiziologie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069883302; e-mail: evelina.lesnic@usmf.md
