CC BY
29CZU: [616-36-002-008]
PARTICULARITÄJILE SOCIOECONOMICE ALE PACIENJILOR CU ALCOOLISM CRONIC $ICONSECINJELE CONSUMULUI DE ALCOOL
Eugeniu COTELEA1, Evelina LESNIC2,
'Dispensarul Republican de Narcologie, 2Catedra de pneumoftiziologie, IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu
Rezumat
Consumul excesiv de alcool are un impact major asupra sanatatii publice. Scopul studiului a constat in identificarea particularitatilor socioeconomice ale pacientilor cu tulburari mentale si de comportament datorate consumului abuziv de alcool si consecintele acestuia. A fost realizat un studiu de tip selectiv, descriptiv si retrospectiv, in care au fost inclusi 141 de bolnavi de alcoolism, inregistrati in 2018. Factorii de risc de imbolnavire de alcoolism au fost: sexul masculin (124persoane; 87,9%), varstapeste 44 de ani (90p.; 68,3%) si statutul socioeconomic redus (109p.; 77,3%). Cele mai frecvente consecinte ale consumului excesiv de alcool au fost disfunctionalitatile in viata defamilie (95p.; 69,5%) siprecaritatea socioeconomica (70 p.; 49,6%). Consecintele fiziopatologice le-au consti-tuit pancreatita cronica si hepatopatiile alcoolice la fiecare al doilea caz, urmate de polineuropatie si encefalopatie in majoritatea cazurilor. Complianta terapeutica a fost stabilita in 93 (65,96%) cazuri, ceea ce a contribuit la vindecarea a doar 4 (2,8%) pacienti, iar remisiunea a fost stabilita la 137 (97,2%) pacienti. Asadar, sexul masculin, varsta peste 44 de ani si persoanele cu statut socioeconomic vulnerabil au un risc sporit de imbolnavire de alcoolism cronic. Consecintele fiziopatologice si sociale au condus la o complianta terapeutica joasa si la o rata redusa de vindecare.
Cuvinte-cheie: alcoolism, factori de risc, consecinte Summary
Socio-economic particularities of patients with chronic alcoholism and the consequences of the alcohol consumption
Excessive alcohol consumption has a major impact on the public health. The purpose of the study was to identify the socioeconomic peculiarities of patients with mental and behavioral disorders due to alcohol consumption and its consequences. A selective, descriptive and retrospective study on 141 patients with chronic alcoholism registered in 2018 was performed. The risk factors for chronic alcoholism were: male sex (124 people; 87,9%), age over 44years (90p.; 68,3%) and low socio-economic state (109 p.; 77,3%). The most frequent consequences of the alcohol consumption were: family dysfunctions (95 p.; 69,5%) and low socio-economic level (70p.; (49,6%). Physiopathological consequences were chronic pancreatitis and alcoholic hepatitis in every second case, followed by the polyneuropathy and encephalopathy in most of the cases. The treatment compliance was established in 93 (65,9%) which contributed to the healing of only 4 (2,8%) cases, however the remission was established in 137 (97,2%) patients. So male sex, age more than 44years old and persons with socially vulnerable state have a higher risk for chronic alcoholism. The physiopathological and social consequences contributed to a low therapeutic compliance and poor rate of healing.
Keywords: alcoholism, risk factors, consequences
Резюме
Социально-экономические особенности пациентов с хроническим употреблением алкоголя и последствия алкогольного потребления
Чрезмерное потребление алкоголя оказывает серьезное влияние на здоровье населения. Целью исследования было выявление социально-экономических особенностей пациентов с психическими расстройствами вследствие употребления алкоголя и его последствий. Было проведено выборочное, описательное и ретроспективное исследование с участием 141 пациента с хроническим алкоголизмом, зарегистрированных в 2018 году. Факторы риска развития алкоголизма были: мужской пол (124 пациента; 87,9%), возраст старше 44 лет (90 п.; 68,3%) и низкий социально-экономический статус (109 п.; 77,3%). Наиболее частыми последствиями употребления алкоголя были дисфункциональность семейных отношений (95 п.; 69,5%) и социально-экономическая уязвимость (70 п.; 49,6%). Физиопатологическими последствиями были хронический панкреатит и гепатит у каждого второго случая, за которыми следовали полиневропатия и энцефалопатия у большинства пациентов. Приверженность к лечению была установлена в 93 (65,9%) случаях, что способствовало излечению 4 (2,8%) случаев, однако ремиссия была установлена у 137 (97,2%) пациентов. Таким образом, мужской пол, возраст более 44 лет и лица с социально уязвимым состоянием подвержены более высокому риску заболевания хроническим алкоголизмом. Физиопатологические и социальные последствия способствовали низкой приверженности к лечению.
Ключевые слова: алкоголизм, факторы риска, последствия
Introducere
În Republica Moldova, consumul de alcool are un impact major asupra sánátátii publice [3]. Situatia social-politicá din anii 1990, agravatá de criza socioeconomicá profundá, malnutritia populatiei, supraaglomerarea, stresul au contribuit la cresterea consumului de produse alcoolice. Conform protoco-lului clinic standardizat, alcoolismul este o maladie progredientá, determinatá de atractia patologicá prin dependentá psihicá si fizicá pentru báuturi alcoolice, cu formarea unei stári disfunctionale si a sindromului de abstinentá, iar în cazurile de consum îndelungat se dezvoltá tulburári somatoneurologice si psihice [5].
Pentru a stabili limita consumului exagerat de alcool, a fost definitá priza unicá de alcool, cu
scopul de a mäsura cantitatea de alcool pur. O prizä de alcool constä în consumul a unei stiele de bere de 5% vol. alc. (330 ml), un pahar de vin de 10% vol. alc. (150 ml) sau un pahar mic de tärie 40% vol. alc. (40 ml). Conform tipului de consum de alcool, ma-ladia se clasificä în consum excesivepisodic, consum sistematic cu tolerantà la crestere, consum sistematic cu pierderea tolerantei si dipsomanie [5].
Conform raportului Centrului National de Management în Sänätate, incidenta alcoolismului este caracterizatä de valori substantial diferite în diverse regiuni ale tärii. În anul 2015, UTA Gägäuzia a raportat cea mai mare incidentä a alcoolismului de 144 la 100.000 locuitori, urmatä de RDD Centru cu 129,5, de RDD Nord cu 75 si Chisinäu cu 37. Media pe republicä a constituit 96 la 100.000 locuitori, cu 3211 pacienti alcoolici primar depistati. Incidenta psihozelor alcoolice raportatä la 100.000 locuitori, în 2015, a fost maximä în RDD Centru - 28, urmatä de RDD Sud - 16, apoi de RDD Nord - 13 si mun. Chisinäu - 4,5. Incidenta medie pe republicä a fost de 15,9 la 100.000 locuitori, fiind înregistrat un numär absolut de 566 cazuri.
Prevalenta alcoolismului în 2015 a prezentat valori mgrijorätor de mari. Indicatorul maxim a fost înregistrat în RDD Sud - 1519 la 100.000 locuitori, urmatä de RDD Centru cu 1440, UTA Gägäuzia cu 1337, Chisinäu cu 1213 si RDD Nord cu 1124. Prevalenta medie pe tarä a constituit 1307 la 100.000 locuitori, iar numärul absolut a constituit 46.513 pacienti. Ponderea femeilor luate în evidenta narcologicä a fost aproximativ similarä în toate regiunile tärii si a constituit 17% [3].
Conform studiului Consumul si abuzul de alcool în Republica Moldova, a fost stabilit cä membrii a 60% din gospodäriile casnice consumä cu regulari-tate alcool. Cel mai înalt consum a fost înregistrat în grupul de populatie cu värstä între 20 si 33 de ani, având un nivel mediu de studii. Deoarece Republica Moldova este o tarä vinificatoare, vinul este produsul alcoolic consumat cel mai frecvent. Fiecare al patru-lea intervievat al studiului a întrebuintat între 1 si 3 litri de vin pe lunä, iar 15% din acestia - mai mult de 3,5 litri. Studiul sociologic a demonstrat cä 23% din bärbatii si 11% din femeile din Moldova consumä alcool peste limita medicalä. A fost constatat cä 42% din cei chestionati au fost considerati apartinând categoriei "binge drinkers", adicä consumä excesiv alcool ocazional, iar 3% au fäcut parte din consuma-torii cronici de alcool [3].
Alcoolul este unul dintre cauzele majore ce afecteazä sänätatea populatiei. Studiile de speciali-tate au demonstrat cä întrebuintarea alcoolului este cauza a mai mult de 60 de boli sau stäri morbide. Cele mai frecvente sunt: ciroza, cancerul hepatic,
pancreatita, cancerul bucofaringian, esofagian, al tractului gastrointestinal si cancerul mamar. Prin metabolismul säu, alcoolul induce dishomeostazii glucidice, lipidice si proteice, cu impact sever asupra întregului organism. Posedä un efect proinflamator, reduce rezistenta nespecificä a arborelui respirator, a imunitätii înnâscute, precum si rezistenta imunä dobänditä [8].
Evaluând consecintele consumului excesiv de alcool, a fost constatat impactul social major atât asupra familiei, cât si asupra societätii. Totusi, nu toate costurile economice si sociale asociate mtrebuintärii alcoolului pot fi estimate din cauza lipsei datelor statistice la nivel national. Deosebit de mari sunt costurile sociale si economice ale accidentelor cauzate de conducerea automobilului în stare de ebrietate. Circa 13% din accidentele rutiere se produc anume din aceastä cauzä [2].
Luând în consideratie datele prezentate, am elaborat un studiu cu scopul identificärii particularitätilor socioeconomice ale pacientilor cu tulburäri mentale si de comportament datorate consumului excesiv de alcool si a consecintelor acestuia. Obiectivele studiului au constat în studierea factorilor de risc socioeconomici la pacientii consumatori de alcool si identificarea consecintelor sociale si fiziopatologie ale alcoolismului.
Material si metode
t
A fost efectuat un studiu de tip selectiv, de-scriptiv si retrospectiv, în care au fost inclusi 141 de pacienti consumatori de alcool, înregistrati în perioada 1.01.2018 - 31.07.2018 si internati în sub-diviziunile clinice ale IMSP Dispensarul Republican de Narcologie din Republica Moldova. Criteriile de spitalizare au fost întrunite de toti pacientii. Conform diagnosticului stabilit în momentul internärii, majo-ritatea pacientilor au fost diagnosticati cu alcoolism cronic - 98 (69,5%) cazuri, urmati de cei cu "delirium tremens", stabilit la 37 (26,3%), psihoza alcoolicä la 5 (3,5%) si un singur pacient (0,7%) a fost identificat cu consum däunätor de alcool. Evaluând durata evolutiei alcoolismului, s-a constatat cä majoritatea au fost tratati 1-2 ani - 88 (62,4%) cazuri, pânä la 1 an de tratament - 54 (38,2%) si 2-3 ani - 42 (29,8%) cazuri. Consumul de alcool a fost constant cu o tolerantä în crestere la 53 (37,6%) persoane, cu pierderea tolerantei - la 37 (26,2%) si dipsomania a fost determinatä la 51 (36,2) persoane.
Pacientii care s-au adresat benevol pentru în-grijiri medicale au constituit 55 (39,1%) cazuri si cei care au fost adusi de serviciul de asistentä medicalä urgentä - 42 (39,8%). Într-o proportie mai micä au fost pacientii adusi de rude - 32 (22,7%) cazuri si cei directionati de organele de drept - 12 (8,5%).
Cazurile au fost investigate, tratate si gestionate conform standardului clinic national: Protocolul Clinic National-20 Tulburâri mentale si de compor-tament legate de consumul de alcool [5]. Prelucrarea matematico-statisticâ a materialului a fost efectuatâ prin verificarea cantitativâ si calitativâ a materialului acumulat, apoi s-a procedat la repartizarea materialului în grupuri simple si complexe. Veridicitatea statisticâ a fost evaluatâ conform criteriului t Student, valoarea p<0,05 [6, 7].
Rezultate si discutii
* »
Repartizând pacientii în functie de sex, a fost constatatâ predominarea statistic semnificativâ a bârbatilor, comparativ cu femeile, respectiv 124 (87,9%) versus 17 (12,1%), si un raport bârbati/femei de 7/1 (p<0,001). Distribuind pacientii în grupe de vârstâ conform recomandârilor OMS, a fost identifi-catâ o diferentâ a repartizârii în grupe, majoritatea lor având 45-54 de ani - 53 (37,6%) cazuri, si 35-44 de ani - 43 (30,5%). Într-o pondere mai micâ au fost pacientii de 55-64 de ani - 21 (14,9%) cazuri si cei de 25-34 de ani - 17 (12,1%). Un singur pacient (0,7%) avea 20 de ani. Evaluând statistic grupele de vârstâ de 18-44 ani si peste 44 de ani, a fost constatatâ predominarea semnificativâ a celor cu vârsta peste 44 de ani, respectiv 90 (68,3%) vs 51 (31,7%), (p<0,001).
Distribuind pacientii în grupuri în functie de mediul de resedintâ, am stabilit o predominare nesemnificativâ a celor cu resedintâ urbanâ - 80 (56,7%), comparativ cu 61 (43,3%) cu resedintâ ruralâ. Distribuindu-i conform statutului socioeconomic, s-a determinat câ majoritatea - 89 (63,1%) cazuri - au fost persoane neamplasate în câmpul muncii. Doar 32 (22,7%) pacienti erau angajati în câmpul muncii si unul (0,71%) avea o activitate individualâ, contri-buind astfel la bugetul de stat prin plata impozitelor, asigurârilor în sânâtate si impozitelor sociale. Într-un numâr mai mic au fost pensionarii - 12 (8,5%) si per-soanele cu dizabilitâti - 7 (4,9%). Asadar, persoanele socialmente vulnerabile au constituit douâ treimi din esantion - 109 (77,3%) cazuri, predominând semni-ficativ fatâ de cei economic avantajati - 32 (22,7%) cazuri (p<0,001).
Evaluând nivelul de studii, s-a stabilit câ fiecare al doilea pacient a absolvit gimnaziul - 72 (51,1%) cazuri. Au urmat pacientii cu studii medii de speci-alitate cu 33 (23,4%) cazuri si liceale - 21 (15,1%). O proportie mai micâ au constituit-o persoanele cu studii superioare - 13 (9,2%) cazuri si cele cu studii primare - 2 (1,4%). Sumând pacientii cu nivel redus de studii, s-a determinat câ acestia au alcâtuit o jumâtate din grupul selectat - 74 (52,5%), predomi-nând nesemnificativ asupra celor cu un nivel înalt de studii - 67 (47,5%) persoane.
Evaluând pacientii conform statutului matrimonial, am stabilit câ fiecare al doilea era câsâtorit - 75 (53,2%). Au urmat celibatarii cu 43 (30,5%) cazuri, persoanele divortate cu 16 (11,3%) si vâduvii/vâdu-vele cu 7 (4,9%). Deci, totalitatea cazurilor matrimonial vulnerabile au constituit o jumâtate din esantionul evaluat, adicâ 66 (46,8%) cazuri.
Sintetizând totalitatea factorilor de risc asociati consumului de alcool, am constatat câ au predominat pacientii de sex masculin, cu statut socioeconomic vulnerabil din grupa de vârstâ peste 44 de ani. Într-o proportie nesemnificativâ au predominat
Bârbati Urban Vârsta 44+ Economic Civil Nivel jo ani vulnerabil solitar de stud
Figura 1. Factorii de risc asociati consumului de alcool
Majoritatea bolnavilor - 98 (69,5%) - au fost internati în stare gravä, iar 43 (30,5%) - în stare moderat alteratä. La internate a fost stabilit tremor generalizat la 114 (80,8%) persoane, insomnie la 111 (78,7%), transpiratii profuze la 98 (69,5%), tulburäri de ritm cardiac la 89 (63,1%), cefalee la 84 (59,6%), excitatie psihomotorie la 36 (25,5%), accese convulsive la 19 (13,5%), greturi si värsäturi la 18 (12,8%). Semnele care preced starea de delirium tremens au fost stabilite la 82 (58,2%) pacienti. Au fost studiate comorbiditätile asociate consumului excesiv de alcool. Criteriile sindromului reactivitätii transformate au demonstrat modificarea formei de ebrietate în 68 (48,2%) cazuri, modificarea tipului de alcool consumat în 63 (44,7%) si modificarea tolerantei la alcool în 10 (7,1%) cazuri.
Majoritatea covârsitoare a celor internati au fost identificati cu sechele ale traumatismelor craniocerebral - 92 (65,2%) cazuri. O proportie mai micä au constituit-o pacientii cu boli gastrointestinale, inclusiv hepatite toxice alcoolice - 20 (14,2%) cazuri, patologii psihice - 11 (7,8%), câte 5 (3,5%) cazuri cu boli renale cronice si maladii ale sistemului cardiovascular. Fiecare al cincilea pacienti a fost diagnosticat cu alte boli concomitente - 28 (19,8%) cazuri.
Evaluand impactul consecintelor sociale ale consumului abuziv de alcool, am constatat cá majoritatea pacientilor au suferit de dificultáti sau disfunctionalitáti apreciate ín mediul familial - 95 (69,5%) cazuri. Vulnerabilitatea socioeconomicá ca o consecintá a consumului de alcool a fost con-statatá la fiecare al doilea pacient, respectiv la 70 (49,6%). Tncálcári administrative au fost identificate ín anamneza a 49 (34,7%) pacienti, iar retrogradarea profesionalá din motivul patologiei alcoolice a fost atestatá la 12 (8,5%). Dátele sunt expuse ín figura 2.
Retrogradare profesionalá
patologice identificate au fost: apatie - 58 (41%) cazuri, palpitatii - 56 (39%), anxietate - 50 (35%), pierderea reflexului de voma - 47 (33%), amnezie -36 (25%), delir 3- 3 (23%), dezorientare - 32 (22%), halucinatii - 39 (28%), comportament exploziv - 77 (54%), conflictualitate - 37 (26%), tentativa de suicid - 3 (1,5%) cazuri. S-au depistat semne de degradare a personalitatii de tip psihopatiforma la 106 (75%) bolnavi si mixta la 9 (6,3%). Majoritatea - 135 (85,7%) persoane - nu a urmat niciun tratament pentru se-vrajul alcoolic înainte de spitalizate.
Incàlcàri administrative
Vulnérabilité socioeconomic
Disfuntionalitatefamilialá
Figura 2. Consecintele sociale ale consumului de alcool
Un obiectiv al studiului a fost evaluarea consecintelor fiziopatologice ale consumului de alcool. Am constatat ca fiecare al doilea pacient a fost diagnosticat, pe durata spitalizarii, cu pancre-atita cronica si hepatopatie toxica alcoolica - 69 (48,9%) cazuri. Într-o proportie mai mica pacientii au fost diagnosticati cu polineuropatie alcoolica -50 (35,5%), encefalopatie alcoolica - 33 (23,4%) si sindrom convulsiv de geneza alcoolica - 15 (10,6%). Cardiomiopatie dilatativa alcoolica a fost stabilita în 15 (10,6%) cazuri, iar pneumonia, cel mai frecvent de aspiratie, a fost constatata la 8 (5,7%) bolnavi. Fiecare al cincilea pacient a fost diagnosticat cu boli ale altor sisteme si organe - 28 (19,9%). Datele sunt prezentate în figura 3.
Managementul pacientilor pe durata spitalizarii a fost realizat conform standardului clinic în vigoare. În calitate de persoana asigurata au fost deserviti 79 (56%) de bolnavi, ca persoana neasigurata - 59 (41%) si 5 (3,5%) pacienti contra plata. Durata spitalizarii a constituit pentru majoritatea 21-30 de zile - 76 (54%) cazuri, 10-20 de zile de tratament - 38 (26,9%), pâna la 10 zile - 17 (12%), mai mult de o luna au fost spitalizati 11 (7,8%) pacienti. Semnele psiho-
50,0% 60,0% 70,0%
Figura 3. Distributia pacientilor în functie de comorbiditâti si consecintele fiziopatologice ale con-sumului de alcool
Tratamentul pe durata spitalizarii a fost apli-cat cu scop de detoxificare, sedare, antipsihotic si patogenetic. Complianta la regimul terapeutic a fost stabilita în 93 (65,9%) cazuri. Fiecare al patrulea pacient a fost partial compliant - 38 (26,9%), apre-ciat prin eschivarea de la prizele medicamentoase si neconformarea la regimul terapeutic spitalicesc. Incomplianta terapeutica, cu externarea administrativa, a fost determinata la 10 (7,1%) pacienti. Tratamentul administrat a condus la vindecarea a 4 (2,8%) pacienti, ceilalti 137 (97,2%) au fost indusi într-o remisiune individualizata (figura 4).
Sintetizând datele studiului efectuat, putem conchide ca pacientii consumatori de alcool internati în subdiviziunile clinice ale Dispensarului Republican de Narcologie au fost diagnosticati cel mai frecvent cu alcoolism cronic si delirium tremens. Distribuind cazurile în grupuri dupa criterii biologice si socio-economice, s-a fost constatat ca barbatii, pacientii în vârsta de peste 45 de ani si persoanele cu statut
socioeconomic vulnerabil au fost mai frecvent diagnosticati cu aceastä patologie. Datele corespund cu cele publicate la nivel national [4].
Comptant! Partía Incoinpleantí Vindecatí Reinisie compleantí
Figura 4. Distributia pacientilor în functie de gradul de compliantâ si rezultatul terapeutic
Fiecare al treilea pacient s-a adresat independent la serviciul specializat si fiecare al treilea a ape-lat la serviciul de asistentâ medicalâ urgentâ. Desi toti pacientii au fost supusi tratamentului conform standardului clinic national, complianta terapeuticâ a fost stabilitâ în 93 (65,9%) cazuri si a contribuit la vindecarea a doar 4 (2,8%) pacienti. Remisiunea a fost constatatâ la 137 (97,2%) bolnavi, având o duratâ va-riabilâ, dependentâ de mediul social de provenientâ a persoanei. Au fost externati programat 93 (65,9%) pacienti, la cerere - 40 (28,3%), iar 8 (5,6%) au plecat din cauza incompliantei.
Capacitatea de muncâ la externare a fost re-stabilitâ complet la 128 (90,8%) persoane, a râmas diminuatâ la 11 (7,8%) si pierdutâ temporar la 2 (1,5%). Cele mai frecvente consecinte depistate la pacientii esantionati au fost disfunctionalitâtile în relatiile de familie si vulnerabilitatea socioeconomi-câ. Consecintele fiziopatologice predominante au fost pancreatita cronicâ si hepatopatiile alcoolice. Sechele neurologice au fost atestate într-o proportie mai redusâ.
Concluzii
1. Conditiile care au predispus persoanele la îmbolnâvirea de alcoolism cronic au fost: sexul masculin, vârsta peste 44 de ani si statutul socioeconomic vulnerabil.
2. Consecintele fiziopatologice ale alcoolis-mului cronic au fost: pancreatita cronicâ si hepato-
patia toxica alcoolicä identificatä la fiecare al doilea pacient, polineuropatia alcoolicä la fiecare al treilea si encefalopatia alcoolicä la fiecare al patrulea, de-monstrând impactul major a maladiei asupra stärii sänätäti pacientului.
3. Consecintele sociale ale alcoolismului cronic le-au constituit disfunctionalitâtile în viata de familie la doi din trei pacienti si vulnerabilitatea socioecono-micä la fiecare al doilea, dovedind impactul maladiei asupra statutului social al persoanei.
4. Complianta terapeuticä joasä a majoritätii pacientilor a conditionat vindecarea unui numär mic de cazuri, desi starea de remisiune a alcoolismului cronic a fost stabilitä la majoritatea bolnavilor.
5. Asadar, conchidem cä pentru combaterea alcoolismului cronic este necesarä implementarea mäsurilor complexe, precum ameliorarea conditiilor de trai ale populatiei, combaterea somajului, accesul gratuit la studiile profesionale, precum si informarea populatiei despre faptul cä diagnosticul si tratamen-tul alcoolismului sunt gratuite, indiferent de statutul socioeconomic al pacientului.
Bibliografie
1. Centrul National de Management în Sänätate. indica-toriiprefiminari în formatprescurtatprivind sânâtatea populatiei si activitatea institutiifor medico-sanitare. Chisinäu, 2017. Accesibil pe: http://www.cnms.md/ ro/rapoarte (citat 17.08.2018).
2. Centrul National de Management în Sänätate. Studiu de evaluare a cunostintefor si practicifor populatiei privind consumuf de alcool, droguri si tutun. Chisinäu,
2012. Accesibil pe: http://www.cnms.md/ro/rapoarte (citat 17.08.2018).
3. Expe rt g ru p. Consumuf si abuzuf de alcool în Repubfica Moldova: evafuarea situatiei si impactufui. Chisinäu, 2008. Accesibil pe: https://expert-grup.org/ro/bib-lioteca/item/ (citat 20.12.2018).
4. Oprea V. Particufaritâtife structurale si dinamice afe psihozefor afcoofice. Autoreferatul tezei de dr. st. med., USMF Nicofae Testemitanu, 1994.
5. Protocol Clinic National. Tufburâri mentale si de com-portament fegate de consumuf de afcoof. Chisinäu,
2013. Accesibil pe: https://old.ms.gov.md/files (citat 20.12.2018).
6. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chisinäu: Tipografia centralä, 2009. 94 p.
7. Tintiuc D. Biostatistica. Metodología cercetârii stiintifice. Chisinäu: Medicina, 2011. 344 p.
8. Vishnevschi A. Afcoofuf, metabofismufsiimunitatea. In: Arta medica, nr. 4(37), 2009, pp. 43-48.
Evelina Lesnic, dr. st. med., asist. univ.,
Catedra de pneumoftiziologie,
IP USMF N. Testemitanu,
tel.: 069883302; e-mail: evelina.lesnic@usmf.md
