Aportul screeningului în depistarea tuberculozei la pacienţii cu diabet zaharat Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

12. Ordinul MS nr. 960 din 01.10.2012 Cuprivirela modul de prescriere a medicamentelor. http://lex.justice. md/index.php? action= view&view =doc&lang = 1&id=345095

13. PCN-135 IngrijiriPaliative-durereain cancer. Chijinäu, 2014. http://old.ms.gov.md/_files/14978-Protocol% 2520clinic%2520national%2520ingrijiri% 2520pali-ative-Durereain%2520cancer.pdf

14. Pop S.R. Implicarea medicului de familie in ingriji-rea paliativa a pacientilor. http://www.paliatia.eu/ new/2014/04/the-involvement 0f the family physi-cian-in-according-palliative-care/?lang=ro.

15. Programul national de control al cancerului pentru anii 2016-2025. HG RM nr. 1291 din 02.12.2016. ttp://lex. justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang = 1&id=367949

16. Rapoartele statistice anuale ale Fundatiei filantropice medico-sociale Angelus Moldova, Hospice Angelus (anii 2010-2017).

17. Spinei L., Lozan O., Badan Vl. Biostatistica. USMF „.N. Testemitanu", §MSP. Chijinäu: „Tipografia Centralä", 2009, 186 p. iSBN 978-9975-78-743-7.

18. Topchin L. Accesibilitatea si disponibilitatea analgeti-celor opioide in RM: impedimente legale si regulatorii. Studiu in cadrul Proiectului„Controlul durerii cornice severe prin accesul adecvat la medicatia cu opioide in RM". Chisinäu, 2015, 79 p.

Galina Buta, conf. univ., Catedra Medicina de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel. 069455553 e-mail: [email protected]

aportul screeningului in depistarea tuberculozei

la pacientii cu diabet zaharat

j

Evelina LESNIC1, Alina MALIC1, Elena LUPU1, Lora GITU2, Radu NIGULEANU2, Raisa CIoBaNU3, Nelea BOJONCA4,

1Catedra Pneumoftiziologie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 2Catedra Medicinä de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 3Catedra Morfopatologie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 4Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, 5IMSP Spitalul raional §tefan Vodä

Rezumat

Pacientii cu diabetzaharat sau intolerantä la glucozä nece-sitä afi investigati radiologic anual §i la aparitia semnelor clinice suspecte pentru tuberculozä, cu scopul diminuärii ponderii formelor severe §i imbunätätirii rezultatului tera-

peutic. Scopul cercetarii a fost stabilirea impactului scre-eningului in depistarea tuberculozei la pacientii cu diabet zaharat. Au fost investigati conform Protocolului national 119 pacienti cu tuberculoza pulmonara, distribuiti in doua loturi. Treizeci §i patru de pacienti cu diabet zaharat au constituit lotul 1 §i 85 pacienti fara perturbari ale meta-bolismului glucidic au constituit lotul 2. Studiul a stabilit ca tuberculoza pulmonara la pacientii cu diabet zaharat a fost depistata mai frecvent prin screeningul grupelor cu risc sporit. Varstapeste 45 de ani, prezenta suportului financiar conventional §i contactul tuberculos au caracterizat pacientii cu diabet zaharat. Varsta tanara §i factorii de risc sociali, precum §i depistarea prin adresare au constituit indicatorii ce au caracterizat pacientii cu tuberculoza §i fara comorbi-ditate metabolica. De§i ponderea formelor severe, extinse, cu rezultat microbiologicpozitiv nu s-a diferentiat de cea a grupului cu tuberculoza §i fara tulburari ale metabolismului glucidic, rata pacientilor decedati a fost semnificativ mai inalta in grupul bolnavilor cu diabet zaharat.

Cuvinte-cheie: tuberculoza, diabet zaharat, depistare Summary

The role of screening in the detection of tuberculosis in patients with diabetes mellitus

Patients with diabetes mellitus or glucose intolerance need to be radiologically investigated annually or in occurrence of the clinical signs suspected for tuberculosis in order to reduce the severity of the disease and to improve the treatment outcome. The purpose of the research was to establish the impact of the screening in the detection of tuberculosis in patients with diabetes mellitus. A sample constituted from 119 patients with pulmonary tuberculosis distributed in two groups was investigated according to the national protocol. Thirty-four diabetic patients were included in the first group and 85 patients without metabolic disturbances were included in the second group. The research established that pulmonary tuberculosis in diabetic patients was more frequently detected by screening of the high-risk groups. Aged more than 45 years, the presence of a conventional financial support and tuberculosis contact characterized patients with diabetes mellitus. Young age and social risk factors, as well as detection by addressing, were indicators that characterized patients with tuberculosis and without metabolic disorders. Despite the fact that the rate of severe and extensive forms, as well microbiologically-positive results did not differ between the groups, the rate of died patients was significantly higher in the groups of patients with diabetes mellitus.

Keywords: tuberculosis, diabetes mellitus, detection Резюме

Определение значимости скрининга в выявление туберкулеза у пациентов с сахарным диабетом

Пациенты с сахарным диабетом или c заболеваниями, связанными с нарушениями углеводного обмена, должны ежегодно обследоваться радиологически или

обследоваться при появлении клинических признаков, характерных для туберкулеза, для снижения тяжести болезни и улучшения результата лечения. Целью исследования было определение влияния скрининга на выявление туберкулеза у пациентов с сахарным диабетом. Были обследованы согласно Национальному протоколу 119 пациентов с туберкулезом легких, которые были распределены на две группы. Тридцать четыре пациента с сахарным диабетом составили первую группу и 85 пациентов не имели нарушений углеводного обмена. Исследование установило, что туберкулез легких у пациентов с сахарным диабетом чаще выявляется путем обследования групп высокого риска. Возраст более 45 лет, наличие финансовой поддержки и туберкулезный контакт характеризовали пациентов с сахарным диабетом. Молодой возраст и социальные факторы риска, а также выявление туберкулеза при обращении, характеризовали группу больных без нарушений углеводного обмена. Несмотря на то, что доля тяжелых и обширных формы туберкулеза, а также микробиологически положительных результатов не отличалось между группами, доля умерших пациентов была значительно выше в группе больных сахарным диабетом.

Ключевые слова: туберкулез, сахарный диабет, выявление

Introducere

Indicatorii de sänätate care evalueazä obiec-tivele dezvoltärii durabile asociate cu tuberculoza sunt: prevalenta infectiei HIV, $ diabetului zaharat, prevalenta consumului de alcool si $ fumatului dar si cheltuielile pentru sänätate pe cap de locuitor [5, 7]. Diabetul zaharat constituie una dintre cele patru boli netransmisibile prioritare vizate in Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului [6]. ín Republica Moldova, fiecare al 10-lea cetätean este diagnosticat cu per-turbäri ale metabolismului glucidic, iar 465 decese au fost datorate complicatiilor diabetului zaharat [3]. Pacientii cu ambele tipuri de diabet zaharat reprezin-tä unul din cele mai importante grupe de risc pentru tuberculozä si necesitä examinare radiologicä anualä [3, 10]. Asocierea diabetului zaharat si a tuberculozei pulmonare se stabileste cel mai frecvent la bolnavii la care tuberculoza a fost diagnosticatä pe fundal de diabet zaharat [4]. Dacä tuberculoza si diabetul zaharat sunt depistate simultan, diabetul agraveazä evolutia tuberculozei [2]. Factorii ce faciliteazä dezvoltarea tuberculozei sunt: deficitul rezistentei innäscute, al imunitätii celulare, disfunctia macrofagelor alveolare [9]. Depistarea tardivä a pacientilor cu tuberculozä, erorile in tratamentul tuberculozei si al diabetului conduc la evolutia nefavorabilä a procesului tuberculos [4]. Terapia antidiabeticä la bolnavii de tuberculozä trebuie individualizatä, din cauza frecventei inalte a perturbärilor echilibrului glicemic si reactiilor adverse la preparatele antituberculoase [1].

Depistarea tardivá a tuberculozei la pacientii cu diabet zaharat este determinatá de: specificitatea scázutá a semnelor clinice si prezenta aspectelor radiologice atipice. Desi localizarea relevantá pentru tuberculozá o constituie segmentele superioare si cele posterioare ale plámanilor, la pacientii cu diabet zaharat tuberculoza este stabilitá in segmentele III, IV si V si este asociatá cu destructii pulmonare [7].

Ponderea drog-rezistentei la pacientii cu tuberculozá pulmonará este in crestere si atinge 2030% [11]. Factorii de risc pentru drog-rezistentá la pacientii cu diabet sunt: tratamentul antituberculos in anamnezá, varsta tanárá, infectia HIV, fumatul, consumul de alcool si alte substante psihotrope [11]. Factori cu o pondere mai micá sunt: coinfectia HIV, varsta peste 45 de ani, obezitatea si sexul masculin [11]. Studiul realizat a demonstrat impactul diabetului zaharat asupra riscului mortalitátii. Scopul studiu-lui a fost stabilirea rolului screeningului in depistarea tuberculozei la pacientii cu diabet zaharat.

Material si metode de cercetare

A fost realizat un studiu retrospectiv, descriptiv, de tip cohortá, care a evaluat particularitátile sociale si economice ale 119 pacienti cu tuberculozá pulmonará, diagnosticati in perioada 2013-2015, distribuiti in douá loturi, lotul 1 - 34 persoane cu diabet zaharat diagnosticate ulterior cu tuberculozá pulmonará; lotul 2 - 85 persoane cu tuberculozá pulmonará. Crite-riile de includere in studiu au fost: varsta peste 18 ani, pacient diagnosticat cu tuberculozá pulmonará si consimtámantul informat semnat. Ancheta studiului a inclus informatii despre sex (bárbat/femeie), varstá (distributie in grupe de varstá conform recomandári-lor OMS), caracteristicile demografice (urban/rural), originea pacientului (náscut in Republica Moldova sau in alte tári), statutul educational (ultimul nivel de studii), statutul economic (angajat, neangajat, pensionat, invalid, student), statutul de asigurat (pre-zenta/absenta asigurárii sociale), caracteristicile cu risc sporit (vulnerabilitate socialá, contact tuberculos apropiat, istoric de migratie sau detentie, comorbi-ditáti), caracteristicile focarului tuberculos (statutul microscopic al pacientului), comportamentul fatá de serviciile de sánátate, calea de depistare a pacientului, personalul medical implicat in managementul bolnavului, caracteristicile definite de boalá (localizare, extensibilitate, destructii parenchimatoase, localizári extrapulmonare), caracteristici microbiologice: examenul microscopic al sputei, cultura pe mediile de culturá conventionale, testul molecular genetic de stabilirea a rezistentei (GeneXpert MTB/ Rifampiciná), rezultatele testului de susceptibilitate medicamentoasá, regimul terapeutic, rata reactiilor adverse, rezultatul final al tratamentului. Toti paci-

entii selectati au fost diagnosticad si tratati conform Protocolului Clinic National 123 Tuberculoza la adulti. Analiza statisticä a fost efectuatä utilizand programul Microsoft Excel XP.

Rezultate si discutii

Distribuind pacientii in functie de sex, a fost stabilitä predominarea bärbatilor fatä de femei: 21 (61,8%) versus 13 (38,2%) cazuri in lotul 1 fatä de 61 (71,1%) vs 24 (28,3%) in lotul 2. Comparand loturile, am stabilit o predominare a bärbatilor in lotul 2, cu raportul bärbati/femei = 2,5/1, fatä de 1,6/1 in lotul 1. Evaluand pacientii in grupuri conform varstei, am determinat predominarea tinerilor din grupa 18-34 ani in lotul 2 - 40 (47,1%) persoane fatä de 4 (11,8%) in lotul 1, si a pacientilor cu varsta peste 55 de ani in lotul 1 - 19 (55,8%) persoane, fatä de 15 (17,6%) in lotul 2. Sumand numärul pacientilor, a fost stabilitä predominarea persoanelor cu varsta panä la 44 de ani in lotul 2 - 52 (61,7%) fatä de 6 (17,6%) in lotul 1, iar al celor peste 44 de ani in lotul 1 - 28 (82,3%) persoane fatä de 25 (29,4%) in lotul 2. Asadar, varsta peste 45 de ani a constituit un factor de risc major pentru tuberculozä (OR=11,2; 95% Ci: 5,8-60). Rese-dinta urbanä a fost stabilitä intr-o proportie similarä in ambele loturi, iar persoane färä vizä de resedintä au fost 6 (7,1%) in lotul 2. Rezultatele obtinute sunt expuse in tabelul 1.

Tabelul 1

Distributiapacientilor în functie de caracteristicile generale si cele demografice

Indicatori TB s i DZ TB P

n = 34 (P%) n = 85 (P%)

Bärbati 21 (61,8%), 61 (71,1%) >0,05

Femei 13 (38,2%), 24 (28,3%) >0,05

18-44 ani 6 (17,6%) 52 (61,2%) <0,05

>45 ani 28 (82,4n) 33 (38,8) <0,05

Urban 17(50,1%) 41 (48,2%) >0,05

Rural 14(41,2%) 38 (44,7) >0,05

Evaluand statutul economic al pacientilor inclusi in studiu, a fost stabilitä o predominare a persoanelor angajate in lotul 1 - 14 (41,2%), fatä de 21 (24,7%) in lotul 2. Statutul social a fost constatat ca fiind vulnerabil predominant in lotul 2 prin urmä-toarele tipuri de cazuri: 52 (61,7%) someri fatä de 8 (23,%) in lotul 1; conditii de viatä nesatisfäcätoare -68 (80,1%) cazuri in lotul 1 versus 21 (61,7%) in lotul 2. Pacientii pensionati au predominat in lotul 1 - 8 (23,5%) cazuri fatä de 8 (9,4%) in lotul 2; persoanele cu dizabilitäti - 4 (11,8%) fatä de 7 (8,3%) in lotul 2, din cauza varstei inaintate si patologiei asociate.

Evaluand nivelul de scolarizare, am constatat cä studii medii generale au fost stabilite intr-o pondere aproape similarä in ambele loturi, dupä procentaj: 16

(47,1%) versus 34 (40,1%). Studiile primare au predominat nesemnificativ în lotul 2 - 8 (9,4%) persoane comparativ cu 2 (5,7%) în lotul 1. Nivelul optim de studii, care a inclus cele profesionale si superioare, a predominat nesemnificativ în lotul 1 - 10 (28,3%) cazuri, comparativ cu 19 (22,4%) în lotul 2. Evaluând statutul civil, am constatat o pondere semnificativ mai mare a persoanelor câsâtorite în lotul 1 - 16 (47,1%) comparativ cu 15 (17,6%) în lotul 2, iar ponderea persoanelor divortate sau vâduve a fost mai mare în lotul 2 - 10 (29,4%) versus 22 (7,1%). Persoanele solitare, celibatare au predominat în lotul 2 - 48 (56,5%) cazuri, datoritâ vârstei mai tinere a persoanelor cercetate. Rezultatele obtinute sunt expuse în tabelul 2.

Tabelul 2

Distributia pacientilor în functie de statutul economic

Indicatori TB s i DZ TB P

n = 34 (P%) n = 85 (P%)

Angajati 14 (41,2%) 21 (24,7%) >0,05

Someri 8 (23,5%) 52 (61,7%) <0,01

Pensionati 8 (23,5%) 8 (9,4%) >0,05

Studenti 0 5 (5,9%) >0,05

Invalizi 4 (11,8%) 7 (8,3%) >0,05

Conditii de viatä nesatisfäcätoare 21 (61,7%) 68 (80,1%) <0,05

Grupele sociale cu risc epidemiologic crescut au predominat in lotul 1 prin ponderea persoanelor cu contact tuberculos: 11 (52,9%) fatä de 25 (29,4%) in lotul 2, fiind apreciat ca factor de risc mic (OR=1,1 CI 95% 0,5-2,7). Desi migrantii au avut o pondere similarä in ambele loturi, persoane cu istoric de detentie au fost stabilite doar in lotul 2 - 13 (15,3%) cazuri.

Toti pacientii lotului 1 au fost diagnosticati cu patologii asociate, inclusiv cu diabet zaharat de tip II si complicatii ale acestuia. Doar fiecare al doilea pacient din lotul 2 a fost diagnosticat cu comorbi-ditäti. Apreciind ponderea bolnavilor cu deprinderi nocive cu impact morbid, am constatat cä doi din trei pacienti din lotul 2 au fost fumätori si doar unul din trei din lotul 1. Consumul de alcool, precum cel abuziv sau cronic, a predominat semnificativ in lotul 2 - 38 (44,7%) persoane versus 7 (20,6%) in lotul 1. Rezultatele obtinute sunt expuse in tabelul 3.

Tabelul 3

Distributia pacientilor în functie de factorii de risc

Indicatori TB si DZ TB P

n = 34 (P%) n = 85 (P%)

Migranti 6 (17,6%) 16 (18,8%) >0,05

Fosti detinuti 0 13 (15,3%) <0,05

Contactul TB 11(52,9%) 25 (29,4%) <0,01

Infectia HIV 1 (2,9%) 2(2,6%) >0,05

Comorbiditäti 34 (100%) 36 (42,4%) <0,05

Patologii psihiatrice 1 (2,9%) 8(9,4%) >0,05

Evaluând managementul cazului pânâ la stabili-rea diagnosticului, am determinat câ screeningul activ prin examinarea persoanelor din grupele cu risc a predominat în lotul 1 - 22 (64,1%) cazuri versus 13 (15,3%) în lotul 2. Actualmente, pacientii cu diabet zaharat constituie o grupâ de risc inclusâ în protocolul national pentru examinarea radiologicâ anualâ. în ceea ce priveste investigarea în cadrul screeningului pasiv prin adresarea bolnavilor simptomatici, au predominat pacientii lotului 2 - 60 (70,6%), comparativ cu 12 (35,3%) în lotul 1. S-au adresat direct la institutia specializatâ pentru tratament tuberculozei doar pacientii lotului 2 în 12 (14,2%) cazuri. Ponderea rezultatului pozitiv al examenului microscopic, ce a utilizat coloratia Ziehl-Neelson, a fost mai mare în lotul 2 - 61 (71,6%) cazuri, comparativ cu 22 (64,1%) în lotul 1. Cultura pe mediile conventionale a fost mai frecvent pozitivâ în lotul 2 -64 (75,3%) comparativ cu 24 (79,6%) cazuri în lotul 1. Metoda molecular-geneticâ a oferit rezultate pozitive într-o proportie mai mare în lotul 2 - 76 (89,4%) cazuri versus 26 (76,5%) în lotul 1.

Evaluând particularitâtile radiologice ale pacientilor selectati, am constatat câ destructiile parenchi-matoase au fost stabilite într-o proportie similarâ în ambele loturi, ca procentaj - respectiv 25 (73,6%) cazuri în lotul 1 si 61 (71,7%) în lotul 2. Diseminatii parenchimatoase au fost identificate într-o proportie mai mare în lotul 2 - 58 (68,2%), comparativ cu 21 (61,7%) în lotul 1. Ambii plâmâni au fost afectati de tuberculozâ într-o proportie semnificativ mai mare în lotul 1 - 24 (61,7%) versus 58 (68,2%). O asemenea tendintâ a fost determinatâ si în ponderea formelor extinse de tuberculozâ pulmonarâ cu afectarea a trei sau mai multe segmente pulmonare. Tratamentul antituberculos a contribuit la resorbtia partialâ a infiltratelor pulmonare la finele fazei intensive într-o proportie similarâ în ambele loturi. Totusi, progresarea infiltratelor pulmonare a predominat nesemnificativ în lotul 1 - 7 (20,6%) cazuri, din cauza multiplelor între-ruperi în tratament, prin factori contributivi precum: dezechilibrul glicemiei, aparitia reactiilor adverse hepatotoxice si a intolerantei clinice la tratamentul antituberculos. Rezultatele sunt expuse în tabelul 4.

Tabelul 4

Distributia pacientilor în functie de managementul cazului si rezultatele examenelor microbiologice

Indicatori TB si DZ TB P

n = 34 (P%) n = 85 (P%)

Screeningul pasiv 12 (35,3%) 60 (70,6%) <0,001

Screeningul activ 22 (64,1%) 13 (15,3%) <0,001

Adresare directâ la spitalul specializat 0 12 (14,2%) <0,05

Microscopie pozitivâ 22 (64,1%) 61 (71,6%) >0,05

Culturâ pe medii conventionale pozitivâ 24 (70,6%) 64 (75,3%) >0,05

Xpert MTB/Rif pozitiv 26 (76,5%) 76 (89,4%) >0,05

Tuberculoza pulmonará infiltrativá a fost diagnosticatá la majoritatea pacientilor cercetati - 76 (89,4%) cazuri in lotul 2 si 28 (82,3%) in lotul 1. ínsá formele severe cu risc letal, precum forma diseminatá si cea fibrocavitará, au predominat in lotul 1 - 6 (17,6%) cazuri fatá de 9 (10,6%) in lotul 2. Rezultatul final al tratamentului a fost evaluat conform recomandárilor OMS. Au fost tratati cu succes, inclusiv vindecati si avand terapia incheiatá, intr-o pondere semnificativ mai mare in lotul 2 - 66 (77,6%) persoane fatá de 20 (58,8%) in lotul 1. Au decedat mai frecvent pacienti in lotul 1 - 6 (17,5%) cazuri versus 3 (3,5%). De asemenea, au fost pierduti din supraveghere mai frecvent in lotul 1, ca procentaj - 5 (14,7%) persoane fatá de 8 (9,4%) in lotul 2. Esecul terapeutic a predominat nesemnificativ in lotul 1 - 3 (8,8%) cazuri fatá de 5 (5,8%) in lotul 2, fiind stabilit intr-o proportie similará cu indicatorul progresiárii radiologice a infiltratelor pulmonare la finele fazei intensive de tratament antituberculos. Rezultatele obtinute sunt expuse in tabelul 5.

Tabelul 5

Distributia pacientilor in functie de rezultatul tratamentului antituberculos

Rezultat TB si DZ TB P

n = 34 (P%) n = 85 (P%)

Succes terapeutic 20 (58,8%) 66 (77,6%) <0,05

Deces 6 (17,5%) 3 (3,5%) >0,05

Pierdut din supraveghere 5 (14,7%) 8 (9,4%) >0,05

Esec terapeutic 3 (8,8%) 5 (5,8%) >0,05

Considerand rezultatele expuse, am determinat ca particularitatile radiologice ale pacientilor cu diabet zaharat au fost varsta inaintata si statutul comorbid. lar particularitatile pacientilor diagnosti-cati cu tuberculoza pulmonara, la acestia fiind exclus diabetul zaharat si alte tulburari ale metabolismului glucidic, au fost: statutul social-economic dezavan-tajos, conditiile de viata nesatisfacatoare, statutul de persoana solitara si istoricul de detentie. Acesti pacienti au fost depistati mai frecvent prin metode de screening al pacientilor simptomatici sau au fost directionati la spitalul municipal specializat, cu forme extinse de tuberculoza pulmonara. In pofida factorilor sociali agravanti, ponderea pacientilor decedati a fost mai mare in lotul celor cu perturbari ale metabolismului glucidic.

Concluzii

1. Diabetul zaharat reprezinta un factor de risc major pentru imbolnavirea de tuberculoza, din cauza imunosupresiei si complicatiilor asociate.

2. Pacientii cu tuberculoza pulmonara dez-voltata pe un fundal diabetic au fost depistati mai

frecvent prin screening activ in calitate de grupä cu risc sporit de imbolnävire.

3. Ponderea formelor extinse, cu destructii pulmonare, nu s-a diferentiat semnificativ de indi-catorul stabilit in lotul pacientilor färä tulburäri ale metabolismului glucidic. Ponderea inaltä a bolnavi-lor cu rezultat microbiologic pozitiv in ambele loturi a demonstrat pericolul epidemiologic.

4. Rata succesului terapeutic nu s-a diferentiat semnificativ intre loturile de pacientii cu sau färä tulburäri ale metabolismului glucidic, insä ponderea persoanelor decedate a fost mai mare in lotul cu diabet zaharat.

Bibliografie

1. Alisjahbana B., Sahiratmadja E., Nelwan J., et al. The Effect of Type 2 Diabetes Mellitus on the Presentation and Treatment Response of Pulmonary Tuberculosis. In: Clinical Infectious Diseases, 2007, nr. 45 (4), p. 428435.

2. Baker M.A., Harries A.D., Jeon C.Y., et al. The impact of diabetes on tuberculosis treatment outcomes: a systematic review. In: BMC Medicine, 2011, nr. 9, p. 81. doi: 10.1186/1741-7015-9-81.

3. Centrul National de Management in Sänätate. Chijinäu, 2015.

4. Chang J.-T., Dou H.-Y., Yen C.-L., et al. Effect of type 2 diabetes mellitus on the clinical severity and treatment outcome in patients with pulmonary tuberculosis: a potential role in the emergence of multidrug-resistance. In: Journal of the Formosan Medical Association, 2011, nr. 110(6), p. 372-381.

5. Dooley K.E., Chaisson R.E. Tuberculosis and diabetes mellitus: convergence of two epidemics. In: The Lancet Infectious Diseases, 2009, nr. 9(12), p. 737-746.

6. Muller L.M., Gorter K.J., Hak E., et al. Increased risk of common infections in patients with type 1 and type 2 diabetes mellitus. In: Clinical Infectious Diseases, 2005, nr. 41(3), p. 281-288.

7. Parvaneh B., Majid M., Pedram J., et al. Diabetes mellitus and tuberculosis facts and controversies. In: J. Diabetes Metab. Disord, 2013, nr. 12, p. 58.

8. Restrepo B.I., Schlesinger L.S. Host-pathogen interactions in tuberculosis patients with type 2 diabetes mellitus. In: Tuberculosis, 2013, nr. 93, p. 10-14.

9. Webb E.A., Hesseling A.C., Schaaf H.S., et al. High prevalence of Mycobacterium tuberculosis infection and disease in children and adolescents with type 1 diabetes mellitus. In: International Journal ofTuberculosis and Lung Disease, 2009, nr. 13(7), p. 868-874.

10. World Health Organization. Global tuberculosis report, 2016.

11. Zheng C., Hu M., Gao F. Diabetes and pulmonary tuberculosis: a global overview with special focus on the situation in Asian countries with high TB-DM burden. In: Glob. Health Action, 2017, nr. 10(1), p. 1-11.

Evelina Lesnic, asist. univ., Catedra Pneumoftiziologie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel. 069883302

e-mail: [email protected]

CZU: 616.24-002.5+616-097

particularitAtile decesului

bolnavilor de tuberculoza din cauza maladiilor concomitente

V POPA1, A. USTIAN2, A. NIGULEANU2, A. MALIC2, C. IAVORSCHI3, S. KULCITKAIA2, C. PALADI1,

1IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, 2 IP USMF Nicolae Testemitanu,

3IMSP Institutul de Ftizioneumologie Chiril Draganiuc

Rezumat

Mortalitatea prin tuberculoza este unul dintre principalii indicatori epidemiologici care reflecta povara tuberculo-zei. Studiul retrospectiv a fost efectuat in trei perioade §i a inclus bolnavii decedati prin boli asociate: perioada I (2001-2003) - 157 de cazuri; perioada II (2007-2009) -110 cazuri; perioada III (2013-2015) - 112 cazuri. In toate perioadele studiate aupredominat barbatii §ipersoanele cu varsta cuprinsa intre 35 §i 65 de ani. Majoritatea bolnavilor cu TB decedati prin boli concomitente au fost depistati prin examenul simptomaticilor la medicul de familie §i la alti speciali§ti. Bolile asociate care au contribuit mai frecvent la decesul bolnavului de tuberculoza sunt: cancerul diferitor organe, cardiopatia ischemica, ciroza hepatica, pneumonia comunitara, alcoolismul §i alte cauze. Sfar§itul letal cauzat de maladiile asociate a survenit mai frecvent la domiciliu in toate perioadele studiate.

Cuvinte-cheie: tuberculoza, patologii asociate, mortalitate Summary

Particularities of deaths in tuberculosis patients by concomitant diseases

Tuberculosis mortality is one of the main epidemiologi-cal indicators that reflect the burden of tuberculosis. The retrospective study was conducted over 3 periods of time and included deceased patients from TB and associated diseases: period I (2001-2003) -157 cases; period II (20072009) - 110 cases; period III (2013-2015) - 112 cases. In all studied periods, men and people aged 35-65 years predominated. The majority of TB patients diedfrom associated diseases were diagnosed by the symptom exam at the family doctor and other specialists. Associated diseases that have more frequently contributed to the death of the tuberculosis patient are: oncological pathology, heart disease, liver cirrhosis, community-acquired pneumonia, coinfection TB/ HIV, alcoholism and other causes. The fatal outcome in TB patients caused by the associated diseases occurred more frequently at home in all periods.

Keywords: tuberculosis, associated diseases, mortality

Резюме

Особенности смертности больных туберкулезом от сопутствующих заболеваний

Смертность от туберкулеза является одним из основных эпидемиологических показателей, отражающих