CC BY
7ART IС OLE
frecvent prin screening activ in calitate de grupa cu rise sporit de imbolnavire.
3. Ponderea formelor extinse, cu destructii pulmonare, nu s-a diferentiat semnificativ de indi-catorul stabilit in lotul pacientilor fara tulburari ale metabolismului glucidic. Ponderea inalta a bolnavi-lor cu rezultat microbiologic pozitiv in ambele loturi a demonstrat pericolul epidemiologic.
4. Rata succesului terapeutic nu s-a diferentiat semnificativ intre loturile de pacientii cu sau fara tulburari ale metabolismului glucidic, insa ponderea persoanelor decedate a fost mai mare in lotul cu diabet zaharat.
Bibliografie
1. Alisjahbana B., Sahiratmadja E., Nelwan J., et al. The Effect of Type 2 Diabetes Mellitus on the Presentation and Treatment Response of Pulmonary Tuberculosis. in: Clinical infectious Diseases, 2007, nr. 45 (4), p. 428435.
2. Baker M.A., Harries A.D., Jeon C.Y., et al. The impact of diabetes on tuberculosis treatment outcomes: a systematic review. in: BMC Medicine, 2011, nr. 9, p. 81. doi: 10.1186/1741-7015-9-81.
3. Centrul National de Management in Sänätate. Chijinäu, 2015.
4. Chang J.-T., Dou H.-Y., Yen C.-L., et al. Effect of type 2 diabetes mellitus on the clinical severity and treatment outcome in patients with pulmonary tuberculosis: a potential role in the emergence of multidrug-resistance. in: Journal of the Formosan Medical Association, 2011, nr. 110(6), p. 372-381.
5. Dooley K.E., Chaisson R.E. Tuberculosis and diabetes mellitus: convergence of two epidemics. in: The Lancet infectious Diseases, 2009, nr. 9(12), p. 737-746.
6. Muller L.M., Gorter K.J., Hak E., et al. Increased risk of common infections in patients with type 1 and type 2 diabetes mellitus. in: Clinical infectious Diseases, 2005, nr. 41(3), p. 281-288.
7. Parvaneh B., Majid M., Pedram J., et al. Diabetes mellitus and tuberculosis facts and controversies. in: J. Diabetes Metab. Disord, 2013, nr. 12, p. 58.
8. Restrepo B.i., Schlesinger L.S. Host-pathogen interactions in tuberculosis patients with type 2 diabetes mellitus. in: Tuberculosis, 2013, nr. 93, p. 10-14.
9. Webb E.A., Hesseling A.C., Schaaf H.S., et al. High prevalence of Mycobacterium tuberculosis infection and disease in children and adolescents with type 1 diabetes mellitus. in: international Journal ofTuberculosis and Lung Disease, 2009, nr. 13(7), p. 868-874.
10. World Health Organization. Global tuberculosis report, 2016.
11. Zheng C., Hu M., Gao F. Diabetes and pulmonary tuberculosis: a global overview with special focus on the situation in Asian countries with high TB-DM burden. in: Glob. Health Action, 2017, nr. 10(1), p. 1-11.
Evelina Lesnic, asist. univ., Catedra Pneumoftiziologie, iP USMF Nicolae Testemitanu, tel. 069883302
e-mail: [email protected]
CZU: 616.24-002.5+616-097
particularitAtile decesului
bolnavilor de tuberculoza din cauza maladiilor concomitente
V POPA1, A. USTIAN2, A. NIGULEANU2, A. MALIC2, C. IAVORSCHI3, S. KULCITKAIA2, C. PALADI1,
1IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, 2 IP USMF Nicolae Testemitanu,
3IMSP Institutul de Ftizioneumologie Chiril Draganiuc
Rezumat
Mortalitatea prin tuberculoza este unul dintre principalii indicatori epidemiologici care reflecta povara tuberculo-zei. Studiul retrospectiv a fost efectuat in trei perioade §i a inclus bolnavii decedati prin boli asociate: perioada I (2001-2003) - 157 de cazuri; perioada II (2007-2009) -110 cazuri; perioada III (2013-2015) - 112 cazuri. In toate perioadele studiate aupredominat barbatii §ipersoanele cu varsta cuprinsa intre 35 §i 65 de ani. Majoritatea bolnavilor cu TB decedati prin boli concomitente au fost depistati prin examenul simptomaticilor la medicul de familie §i la alti speciali§ti. Bolile asociate care au contribuit mai frecvent la decesul bolnavului de tuberculoza sunt: cancerul diferitor organe, cardiopatia ischemica, ciroza hepatica, pneumonia comunitara, alcoolismul §i alte cauze. Sfar§itul letal cauzat de maladiile asociate a survenit mai frecvent la domiciliu in toate perioadele studiate.
Cuvinte-cheie: tuberculoza, patologii asociate, mortalitate Summary
Particularities of deaths in tuberculosis patients by concomitant diseases
Tuberculosis mortality is one of the main epidemiologi-cal indicators that reflect the burden of tuberculosis. The retrospective study was conducted over 3 periods of time and included deceased patients from TB and associated diseases: period I (2001-2003) -157 cases; period II (20072009) - 110 cases; period III (2013-2015) - 112 cases. In all studied periods, men and people aged 35-65 years predominated. The majority of TB patients diedfrom associated diseases were diagnosed by the symptom exam at the family doctor and other specialists. Associated diseases that have more frequently contributed to the death of the tuberculosis patient are: oncological pathology, heart disease, liver cirrhosis, community-acquired pneumonia, coinfection TB/ HIV, alcoholism and other causes. The fatal outcome in TB patients caused by the associated diseases occurred more frequently at home in all periods.
Keywords: tuberculosis, associated diseases, mortality
Резюме
Особенности смертности больных туберкулезом от сопутствующих заболеваний
Смертность от туберкулеза является одним из основных эпидемиологических показателей, отражающих
бремя туберкулеза. Ретроспективное исследование проводилось в течение 3 периодов времени: 1-ый период (2001-2003 гг.) -157случаев; 2-ой период (2007-2009гг.) -110 случаев; 3-ий период (2013-2015 гг.) -112 случаев. Во всех исследуемых периодах преобладали мужчины и лица в возрасте 35-65 лет. Большинство больных туберкулезом, умерших от сопутствующих заболеваний, были выявлены при помощи обследования симптомов семейными врачами и другими специалистами. Сопутствующими заболеваниями, которые чаще всего способствовали смерти больного туберкулезом, являлись: онкологическая патология, болезни сердца, цирроз печени, внебольничная пневмония, коинфекция ТБ-ВИЧ, алкоголизм и др. Во всех периодах летальный исход, вызванный сопутствующими заболеваниями, чаще происходил на дому.
Ключевые слова: туберкулез, сопутствующие заболевания, смертность
Introducere
Mortalitatea prin tuberculozá este unul dintre principalii indicatori epidemiologici care reflectá povara tuberculozei. Rezultatele obtinute în ultimii ani la nivel global indicá o dinamicá pozitivá, cu scá-derea indicatorului mortalitátii cu 47%, comparativ cu anii 1990 [3]. în 2000-2015 au fost salvate 49 mil. de vieti omenesti. Strategia End TB, propusá de OMS, prevede o scádere a mortalitátii cu 90% cátre anul 2030, comparativ cu 2015, ca urmare, familiile nu vor suporta cheltuieli enorme cauzate de tuberculozá [1, 4]. La momentul actual sunt înregistrati 9,7 mil. de copii orfani din cauza deceselor párintilor bolnavi de tuberculozá.
în Republica Moldova, mortalitatea continuá sá scadá, comparativ cu anii precedenti, Ínsá rámáne în 2017 la nivel de 7,9, iar în mun. Chisináu constituie 6,8 decese la 100 000 populatie. Conform datelor unor autori autohtoni, frecventa deceselor bolnavilor de tuberculozá prin alte maladii si cauze a fost în scá-dere: 44,4% în anii 1985-1986, 36,5% în 1995-1996 si 20,8%. în 2004-2005 [2].
Obiectivul lucrárii a fost studierea particularitá-tilor deceselor bolnavilor de tuberculozá cauzate de maladii concomitente.
Material si metode de cercetare
Studiul retrospectiv a fost efectuat în trei perioa-de si a inclus bolnavii decedati prin maladii asociate: perioada I (anii 2001-2003), începutul Strategiei DOTS - 157 de cazuri; perioada II (2007-2009), începutul Strategiei Stop TB - 110 cazuri; perioada III (20132015), trecerea la Strategia End TB - 112 cazuri.
Rezultate obtinute
Analizând distributia pacientilor în functie de sex, a fost stabilitá predominarea bárbatilor, compa-
rativ cu femeile, in toate cele trei perioade, diferentele atingand valori statistic semnificative (p<0,05). Rapor-tul bárbati/femei a fost de 3,4/1 in perioada I, de 2,5/1 in perioada II si de 3,8/1 in perioada III. Repartizarea decedatilor conform varstei persoanei a demonstrat cá in studiu au predominat bolnavi cu varsta cuprinsá intre 35 si 65 de ani: 70% cazuri in perioada I, 70,9% in perioada II si 69,6% in perioada III.
Analizand mediul de provenientá a decedatilor, am constatat prevalenta persoanelor din mediul urban in toate trei perioade studiate, cu o scádere a numárului decedatilor in perioadele II si III, comparativ cu perioada I; diferentele au atins nivelul de semnificatie statisticá, p<0,05. A fost constatatá cresterea numárului de decese in perioadele II si III, comparativ cu I perioadá, diferentele atingand valori de semnificatie statisticá, p<0,05. Numárul persoanelor fárá loc de trai decedate s-a majorat semnificativ in perioada III, comparativ cu perioadele II si I, p<0,05.
Evaluand cazurile in functie de metodele de depistare a maladiei, am stabilit cá majoritatea bolnavilor, in perioada I (99,7%), au fost depistati prin metoda pasivá la adresare directá, iar numárul lor a scázut semnificativ in perioadele II (22,7%) si III (32,1%) (p < 0,05). Activitatea medicului de familie si a altor specialist a crescut in perioadele II (54,5%) si III (52,7%), comparativ cu perioada I (1,3%); astfel, prin examinarea simptomaticilor au fost depistati circa o jumátate din cazuri in perioadele II si III, diferentele au atins niveluri de semnificatie statisticá (p < 0,05). Aportul metodei active in depistarea bolnavilor (prin controlul radiologic profilactic) a fost nesemnificativ: niciun caz in perioada I, 22,7% cazuri in perioada II si 15,2% cazuri in perioada III. Datele obtinute demonstreazá existenta problemelor continue in organizarea depistárii timpurii a bolnavilor cu TB.
Printre formele clinico-radiologice a predominat tuberculoza pulmonará infiltrativá (majoritatea deceselor) in toate perioadele studiate, cu cresterea semnificativá in dinamicá in perioada III (88,4%), comparativ cu perioadele I (73,2%) si II (70,9%), (p<0,05). A fost inregistratá o tendintá de reducere a tuberculozei diseminate in perioada III (3,6%) versus perioadele I (8,3%) si II (9,1%), diferentele nu au atins niveluri semnificative (p>0,05). Tuberculoza primará, nodulará, fibrocavitará si formele extrapulmonare au fost stabilite intr-o proportie micá (1,2%-10,8%).
Analizand particularitátile imagistice ale dece-datilor, a fost constatatá o pondere mare a procesului tuberculos in fazá de destructie a tesutului pulmonar in toate perioadele cercetate: 44,6%, 31,8% si 35,7% cazuri, respectiv. Diferentele au atins niveluri semni-ficative intre perioadele I si II (p<0,05).
ART ICOLE
Microscopia sputei la BAAR pozitivá a fost iden-tificatá la peste 1/3 din cazuri in toate perioadele: 38,2%, 47,3% si 39,3% cazuri, respectiv; diferentele nu au atins valori cu semnificatie statisticá (p>0,05). Printre cazurile cu culturá pozitivá, rezistenta MBT la preparatele antituberculoase a crescut in perioade-le II (60,6%) si III (77,6%), comparativ cu perioada I (4,4%), diferentele fiind semnificative intre perioada III si perioada I (p<0,05). Multidrogrezistenta a predominat in toate perioadele: 50%, 70% si 78,9% cazuri, respectiv; diferente semnificative au fost inregistrate intre perioadele I si III (p<0,05).
Cauzele decesului bolnavilor de tuberculozá prin boli asociate si alti factori au fost de o diversitate largá (vezi tabelul). Cea mai frecventá cauzá letalá, in-registratá in toate perioadele studiate, a fost patologia oncologicá (cancerul pulmonar, al capului si gatului, hepatic, al prostatei), urmatá de patologia cardio-vasculará (cardiopatia ischemicá) si ciroza hepaticá decompensatá, care au fost mai frecvent confirmate in perioada I. Printre alte cauze se enumerá: pneumonia comunitará, depistatá mai des in perioada III; alcoolis-mul cronic, predominant in perioadele II si III; atacul vascular cerebral, identificat mai frecvent in perioada I; infectia HIV/SIDA si infarctul miocardic, inregistrate mai des in perioada II, si diabetul zaharat.
Cauzele nemijlocite ale decesului bolnavilor de tuberculozá cu alte maladii asociate si alti factori
Cauza decesului Perioada I Perioada II Perioada III
N % N % N %
Patologia oncologicá 28 17,8 21 19,1 24 21,4
Patologia sistemului cardiovascular 32* 20,4 5 a 4,5 15 13,4
Ciroza hepaticá decompensatá 27 17,2 15 9,6 10» 8,9
Pneumonia comunitará 7 4,5 5A 4,5 15» 13,4
Alcoolismul cronic 7 4,5 10 9,1 10 8,9
Atacul ischemic cerebral 13 8,3 7 6,4 6 5,4/
HIV/SIDA 6* 3,8 15A 13,6 3 2,7
Infarctul miocardic 3* 1,9 9 8,2 5 4,5
Diabetul zaharat 7 4,5 5 4,5 3 2,7
Alte cauze 27 17,2 18 16,4 21 18,8
Total 157 100 110 100 112 100
Nota: * - diferente semnificative íntre perioada i si perioada ii, p<0,05, A - diferente semnificative íntre perioada ii si perioada iii, p<0,05, • - diferente semnificative íntre perioada i si perioada iii, p<0,05.
Analizand locul survenirii decesului, a fost constatat cá sfarsitul letal cauzat de maladiile asociate a survenit mai frecvent la domiciliu ín perioada i (58,6%), cu scádere ín dinamicá ín perioadele ii (40,9%) si iii (34,8%), p<0,05. ín spitalele specializate
(de tuberculozá), mai multi bolnavi au decedat in perioadele II (31,8%) si III (23,2%), comparativ cu perioada I (13,3%), p<0,05. Fiecare al 5-lea bolnav din perioadele I si II si fiecare al 4-lea din perioada III au decedat in spital somatic. Numárul cazurilor de deces in alt loc (in stradá) a crescut in perioada III (16,1%), comparativ cu perioadele precedente, diferentele atingand valori semnificative intre perioadele I (6,4%) si II (9,1%), p<0,05.
Discutii
Bolnavii cu comorbiditáti sunt spitalizati in stare gravá, motivatá de boala asociatá, frecvent transportati de serviciul AMU sau transferati din alte spitale somatice. ín literaturá sunt raportate date contra-dictorii privind frecventa nosologiilor asociate [1, 3]. Diagnosticarea bolnavilor de TB cu patologii asociate este tardivá, procesele de tuberculoza sunt limitate, iar cauza decesului este boala concomitentá. Depis-tarea timpurie si tratamentul adecvat al maladiilor concomitente vor contribui la prevenirea deceselor la bolnavii cu tuberculoza si comorbiditáti.
Concluzii
1. ín toate perioadele studiate au predominat bárbatii si persoanele cu varsta cuprinsá intre 35 si 65 de ani.
2. Majoritatea bolnavilor cu TB decedati prin maladii asociate au fost depistati prin examenul simptomaticilor la medicul de familie si la alti specialist.
3. Printre formele de tuberculozá a predominat tuberculoza pulmonará infiltrativá, cu proces tuberculos in faza de destructie la aproximativ o treime de cazuri.
4. Microscopia sputei la BAAR pozitivá a fost identificatá la peste 1/3 din cazuri in toate perioadele studiate. ín dinamicá a fost identificatá cresterea rezistentei MBT la preparatele antituberculoase din contul rezistentei MDR.
5. Bolile asociate care au contribuit mai frecvent la decesul pacientului cu tuberculozá sunt: cancerul diferitor organe, cardiopatia ischemicá, ciroza hepatica, pneumonia comunitará, alcoolismul si alte cauze.
6. Sfarsitul letal cauzat de maladiile asociate a survenit mai frecvent la domiciliu in toate perioadele studiate.
Bibliografie
1. Didilescu C., Popescu G., Cioran N. $.a. Mortalitatea prin tuberculozá in Romania: un marker al gravitátii endemiei. ín: Pneumologie, 2012, vol. 61, nr. 3, p. 150152.
2. Popa V., Ustian A., Haidarli i. $.a. Letalitatea prin tuberculoza in IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziop-neumologie, mun. Chi^inau. in: Buletinul Academiei de §tiinte a Moldovei. §tiinte medicale. Chijinau, 2011, nr. 4(32), p. 44-49.
3. Кобелева Г.В., Копылова И.Ф., Байбородова Т.И. Летальные исходы от туберкулеза в первый год после выявления. В: Туберкулез и болезни легких, 2011, № 8, с. 41-43.
4. World Health Organization. Global Tuberculosis Report. Geneva, Switzerland, 2016.
Vasile Popa, vicedirector, IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, tel. 069572062 e-mail: [email protected]
CZU 616.12-008.46-06:616.61
evaluarea calitâtii vietii la pacientii cu insuficientâ cardiacâ cu fractie de ejectie scâzutâ
Elena BIVOL,
IP USMF Nicolae Testemitanu, Departamentul Medicina Interna
Rezumat
Potrivit datelor din literatura de specialitate, evaluarea ca-litatii vietii în insuficienta cardiaca a devenit un instrument relevantpentru definirea prognosticului bolii §i a eficientei interventiei terapeutice. Scopul studiului realizat afost evaluarea calitatii vietii lapacientii cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie scazuta. Am examinat 146 de pacienti cu insuficienta cardiaca, cufractia de ejectie <50%, distribuiti în trei grupuri în functie de clasa functionala (CF) NYHA. Calitatea vietii a fost apreciata conform chestionarului de forma scurta cu 36 de întrebari - Short Form-36 (SF-36). In studiul nostru, exceptând scorul sanatatii mentale, toate celelalte §apte scoruri au fost mai scazute în grupul paci-entilor cu insuficienta cardiaca avansata. Este de remarcat ca scorul SF-36 pentru pacientii cu IC CF IV NYHA a fost cert mai mic comparativ cu pacientii cu IC CF II NYHA, ilustrând o calitate a vietii mai joasa. Calitatea vietii este afectata la toti bolnavii cu insuficienta cardiaca §i este influ-entata preponderent de gradul afectarii cardiovasculare.
Cuvinte-cheie: calitate a vietii, insuficienta cardiaca Summary
Quality of life assessment in heart failure patients with reduced ejection fraction
According to literature data, the quality of life assessment in heart failure has become a valuable tool in defining the
prognosis and therapeutic. The purpose of the study was to evaluate the quality of life in heart failure patients with reduced ejection fraction. We examined 146 heart failure patients, with an ejection fraction <50%, distributed into 3 groups depending on NYHA functional class. Quality of life assessed through the MOS SF 36-Medical Outcome Study-Short Form 36 instrument. In our study, excepting the mental health score, all seven other scores were lower for the group of patients with advanced heart failure. SF-36 score for heart failure patients FCIV NYHA was certainly lower compared to patients with FC II NYHA, suggesting lower quality of life. The quality of life is reduced in all heart failure patients and predominantly, is influenced by the degree of cardiovascular damage.
Keywords: quality of life, heart failure Резюме
Оценка качества жизни пациентов с сердечной недостаточностью со сниженной фракцией выброса
Согласно литературе, оценка качества жизни при сердечной недостаточности стала важным инструментом в определении прогноза болезни и эффективности терапевтического вмешательства. Целью исследования было оценить качество жизни пациентов с сердечной недостаточности со сниженной фракцией выброса. Мы исследовали 146 пациентов с сердечной недостаточностью с фракцией выброса <50%. Пациенты были распределены на 3 группы в соответствии с функциональным классом NYHA (ФК). Для определения качества жизни была использована краткая анкета - MOS SF-36. В нашем исследовании, за исключением оценки психического здоровья, все другие параметры были ниже для группы пациентов с прогрессирующей сердечной недостаточностью. Следует отметить, что оценка SF-36 у пациентов сХСН ФКIV NYHA была, безусловно, ниже по сравнению с больными с ХСН ФК II NYHA, что иллюстрирует более низкое качество жизни. Качество жизни поражается у всех пациентов с сердечной недостаточностью и в основном зависит от степени сердечнососудистого повреждения.
Ключевые слова: качество жизни, сердечная недостаточность
Introducere
Progresul stiintific în domeniul medicinei a cunoscut o mare ascensiune în ultimii ani, atât ca posibilitäti de diagnostic, cât si în privinta terapiei. Acest lucru s-a datorat si dezvoltärii tacticilor noi de tratament, produselor farmaceutice noi, dar si diagnosticului timpuriu prin biomarkeri specifici. însâ, în cazul oricärei inovatii, se impune aprecierea eficacitätii terapeutice, de diagnostic sau prognostic. în cardiologie, elementele monitorizate în mod traditional sunt: mortalitatea, morbiditatea, parametrii clinici sau rata de respitalizare. în ultima perioadä însâ, se acordä o atentie sporitä parametrilor per-
