CC BY
12CZU: 614.2+378.661 (478) (092)
NICOLAE TESTEMITANU -ORGANIZATOR, SAVANT, PATRIOT DES ÀVÂR§ IT AL NEAMULUI
Constantin ETCO,
>
Universitatea de Stat de Medicina çi Farmacie Nicolae Testemitanu, §coala de Management în Sanatate Publica
Profesorul Nicolae Testemitanu, savant remarcabil cu renume in domeniile chirurgi-ei, traumatologiei, medicinei sociale si organizärii ocrotirii sänätätii, autor a peste 220 de lucräri stiintifice, inclusiv 12 monografii, care la 1 august 2017 ar fi implinit 90 de ani, este o personalitate profund semnificati-vä si de o deosebitä valoare pentru noi.
Prin Hotärarea Guvernului Republicii Moldova din 27 iulie 2016, anul 2017 a fost declarat AnulNicolae Testemitanu. Tn tarä vor fi desfäsurate un sir de activitäti consacrate acestei mari personalitäti.
Despre träsäturile care alcätuiau imaginea inte-grä a lui Nicolae Testemitanu - om remarcabil, umanist, patriot, medic-savant, pedagog si organizator al ocrotirii sänätätii, personalitate absolut exceptionalä - au scris mai multi autori. Totusi, as vrea sä subliniez incä o datä cä profesorul Nicolae Testemitanu se caracteriza printr-o atitudine exigentä fatä de sine si de subalternii säi, dar totodatä era de o bunätate sufleteascä nemärginitä; printr-o mare onestitate si devotament fatä de idealurile supreme, o dragoste puternicä fatä de patria sa - Moldova.
El, moldovean internationalist, cu convingeri ferme, intelept, disciplinat, intotdeauna punctual, planifica cu chibzuintä fiecare pas fäcut de el si de membrii colectivului pe care il conducea. Era o per-soanä deschisä, gata oricand sä discute cu colegii säi si despre lucruri ce nu aveau legäturä directä cu problemele de serviciu. Avea un simt fin al umorului, asculta si aprecia cu pläcere o glumä bunä, desteaptä.
Dupä cum au mai opinat si alti colegi (E. Po-pusoi, Gh. Ghidirim), probabil cä chirurgia a pierdut mult prin faptul cä, dupä conducerea Ministerului Sänätätii, Nicolae Testemitanu a trecut la o altä ramu-rä a stiintei. Dar se cunoaste foarte bine cä medicina socialä si organizarea ocrotirii sänätätii au castigat enorm dupä acest pas al säu.
Pentru a ne forma o impresie mai amplä despre Nicolae Testemitanu, este necesar sä punctäm laconic cele mai importante trepte ale vietii si activitätii
lui. Asadar, la 1 august 1927, în familia lui Andrei si Axenia Testemitanu, târani întelepti si gospodari din comuna Ochiul Alb, judetul Bâlti, s-a nâscut un fecior, câruia, dupâ obiceiul din mosi-strâmosi, i s-a dat numele Nicolae în cinstea bunicului sâu. A avut o copilârie grea, a îndurat toate nenorocirile anilor 1940-1945, apoi foametea etc.
Dar fiind un bâiat destept si muncitor, el absol-veste cu mentiune, în 1945, liceul din Bâlti. Mai apoi devine student la Institutul de Medicinâ din Chisi-nâu, nou-fondat, pe care îl absolveste cu distinctie în 1951. Activitatea de medic o începe în calitate de chirurg în Spitalul raional din Râscani. Apoi este în-matriculat în secundariatul clinic, pe care îl terminâ în 1954 si devine asistent la Catedra Chirurgie Generalâ a Institutului de Medicinâ, concomitent conduce sectia medico-sanitarâ a Ministerului Afacerilor Interne.
În 1955, Nicolae Testemitanu este numit medic-sef al Spitalului Clinic Republican, unde manifestâ calitâti deosebite de organizator, contribuind mai ales la perfectionarea asistentei medicale acordate populatiei rurale, promovând dezvoltarea sistemului de curatori-specialisti si reorganizarea sistemului consultativ în republicâ.
Este fondatorul si primul redactor al revistei Ocrotirea sânâtâtii (actualmente Curierul medical) a Ministerului Sânâtâtii al Republicii Moldova, care apare din 1957. În 1958 se afirmâ ca savant prin sustinerea tezei de candidat în stiinte medicale si conferirea titlului de docent.
În 1959, Nicolae Testemitanu este numit în func-tia de rector al Institutului de Medicinâ din Chisinâu, evidentiindu-se în aceastâ functie ca un conducâtor carismatic, cu initiativâ si un excelent organizator. Un mare sprijin îi acorda tânârului rector Anatol Corobceanu, care pe atunci era viceprim-ministru al guvernului republicii, responsabil de problemele învâtâmântului, culturii si stiintei. Anume Corobceanu îi dâdea multe sfaturi întelepte, îl avertiza asupra unor greseli pe care le putea comite, îl îndruma sâ fie mai activ în pregâtirea cadrelor de înaltâ calificare în medicinâ.
O etapâ importantâ în viata lui Nicolae Testemitanu începe cu numirea lui, în aprilie 1963, în functia de ministru al Sânâtâtii al Republicii Moldova. În aceastâ calitate el a activat pânâ în anul 1968, când, la stâruinta unor functionari ostili si miopi, este demis din functie. În aceastâ perioadâ, Nicolae Testemitanu concomitent a condus Catedra Traumatologie, Orto-pedie si Chirurgie de Campanie.
Talentul lui de organizator eminent al ocroti-rii sánátátii se evidentiazá indeosebi in postul de ministru al Sánátátii. De la bun inceput, avand in vedere necesitátile populatiei republicii in cadre medicale cu studii superioare si medii speciale, Nicolae Testemitanu a argumentat necesitatea si a realizat deschiderea unor noi facultáti in cadrul Institutului de Mediciná. Cresterea considerabilá a numárului de studenti inmatriculati la anul intai in Institut si in scolile de mediciná a condus la ameliorarea indicilor de asigurare a populatiei cu cadre medicale. Totoda-tá, ministrul a acordat o atentie deosebitá pregátirii cadrelor stiintifice de inaltá calificare prin secundariat clinic si aspiranturá, de care Republica Moldova avea o mare nevoie.
Stima si pretuirea de care se bucura ministrul Nicolae Testemitanu printre ceilalti ministri din re-publicile unionale s-au vázut clar atunci cand el s-a adresat colegilor cu rugámintea sá-i acorde anual cateva locuri din cele de care dispuneau pentru pregátirea prin secundariat si aspiranturá in folosul Moldovei. Este de mentionat cá practic toti minis-trii au sustinut aceastá initiativá si in asa mod, pe parcursul mandatului lui Testemitanu in postul de ministru, au fost pregátiti in centrele stiintifice din Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Harkov, Riga peste 220 de candidati in stiinte si secundari clinici. ín anii 1963-1968, circa 13% din doctoranzii din Academia de Stiinte Medicale din Moscova le constituiau tinerii din Moldova. Este clar cá aceasta a avut un efect benefic pentru dezvoltarea si perfectionarea mai multor servicii medicale specializate, precum si asupra dezvoltárii stiintei medicale, prin angajarea unei bune párti din acesti tineri la catedrele Institutului de Mediciná.
Cel mai dramatic este faptul cá anume pentru aceastá muncá titanicá, de mare importantá, care a fost inalt apreciatá de intreaga populatie, indeosebi de comunitatea medicalá, a si fost eliberat din functia de ministru la biroul CC al PC din 19 martie 1968. Fariseismul membrilor biroului CC constá in faptul cá drept motiv oficial de eliberare din functia de ministru au servit„lipsurile in organizarea asistentei medicale a populatiei", desi nivelul acestei asistente era inalt ca niciodatá, iar toatá lumea stia cá principa-la cauzá a fost invinuirea de„nationalism". Cum putea fi invinuit de nationalism, dacá toti cunosteau faptul cá Nicolae Testemitanu si-a iubit ca nimeni altul po-porul din care a iesit, dar n-a fost niciodatá xenofob? Mai mult decat atat, el a avut o familie international idealá, sotia Ludmila fiind fiica unui general rus, iar cei doi copii, Andrei si Lenuta, au absolvit Scoala medie nr. 1 (azi Liceul Gheorghe Asachi), comunicand cu mámica lor intr-o limbá romaná purá.
Dupá demiterea in mod brutal din functia de ministru, este angajat ca docent la Catedra Igiená Socialá si Organizarea OcrotiriiSánátátii a ISM. Dupá post-doctoranturá (1968-1970), sustinerea tezei
de doctor habilitat si conferirea titlului de profesor (1971), Nicolae Testemitanu este ales, în 1973, sef al Catedrei Igiená Socialá si Organizarea Ocrotirii Sánátátii a Institutului de Stat de Mediciná din Chi-sináu, conducând-o páná la moartea sa subitá din 20 septembrie 1986.
Fructuoasá si multilateralá a fost activitatea stiintificá a lui Nicolae Testemitanu. El este autor a circa 220 de lucrári, a 12 monografii, dedicate problemelor actuale ale medicinei sociale si ma-nagementului sanitar, chirurgiei si traumatologiei, istoriei medicinei. El a manifestat un viu interes stiintific si practic pentru problema „argumentarea stiintificá a lichidárii deosebirilor esentiale în nive-lul asistentei medicale acordate populatiei urbane si celei rurale". A argumentat si a elaborat o nouá conceptie de organizare a asistentei medicale specializate de ambulatoriu si de stationar, a serviciului de urgentá pentru populatia ruralá, care prevedea descentralizarea asistentei medicale specializate de ambulatoriu la locul de trai si centralizarea asistentei de stationar în spitalele raionale centrale, precum si înfiintarea pe lángá acestea a sectiilor de asistentá medicalá urgentá.
La initiativa si sub conducerea lui Nicolae Testemitanu au fost organizate si au functionat fructuos Laboratorul stiintific în probleme de organizare a asistentei medicale pentru populatia ruralá, Muzeul de istorie al universitátii. Catedra pe care o conducea a fost recunoscutá drept centru stiintific coordo-nator din fosta Uniune Sovieticá în problemele de apropiere a nivelului asistentei medicale acordate populatiei rurale de cel urban, argumentând noile conceptii de organizare a serviciului specializat am-bulatoriu-policlinic, stationar si cel medical urgent pentru populatia de la sate. În contextul problemei mentionate, colectivul catedrei si al laboratorului stiintific, în comun cu arhitecti, proiectanti, mate-maticieni, economisti, îndrumati de Nicolae Testemitanu, au elaborat proiecte pentru patru categorii de ambulatorii medicale sátesti si trei categorii de puncte medicale, care au fost amplasate în toate localitátile rurale. Pentru prima datá în tará, a argumentat stiintific si a efectuat amplasarea rationalá a retelei de institutii medicale destinate populatiei rurale în perspectivá páná în anul 2005.
În baza acestor realizári stiintifice, în 1982, Co-mitetul Central al Partidului Comunist si Consiliul de Ministri au luat o hotáráre privind construirea ambulatoriilor si punctelor medicale în localitátile rurale. Aceste rezultate au fost înalt apreciate de guvernul republicii prin decernarea, în 1983, profe-sorului Nicolae Testemitanu si echipei conduse de el a Premiului de Stat în stiintá si tehnicá. A fost o mare victorie a medicinei, deoarece pentru prima datá rezultatele unei cercetári stiintifice au fost imple-mentate printr-o asemenea decizie, fiind apreciate la cel mai înalt nivel.
Pentru Nmbunátátirea asistentei medicale au fost construite 90 de ambulatorii si 150 de puncte
medícale de diferite categorii, dupâ proiecte elaborate de colectivul catedrei aflate sub conducerea lui Nicolae Testemitanu. Un sir de schimbâri au fost efectuate si în reteaua de institutii medicale. În 1963 este organizat Spitalul Republican de Traumatologie, Or-topedie si Protezare. În 1964 este deschisâ Policlinica stomatologicâ, iar în 1966 aceasta este reorganizatâ în Policlinica Stomatologicâ Republicanâ.
În acelasi an, în baza spitalelor orâsenesti si raionale au fost organizate spitale republicane în Chi-sinâu, Bâlti, Tighina, Tiraspol, Cahul, Râbnita, Soroca, ultimele trei ulterior fiind reduse la statut raional, în legâturâ cu reorganizarea teritorial-administrativâ. În 1966, în baza sectiei dermatovenerologic a Spitalului Republican se organizeazâ Dispensarul Dermatovenerologic Republican.
Lui Nicolae Testemitanu îi apartine initierea proiectârii si construirii celor mai valoroase centre de asistentâ medicalâ specializatâ: Spitalul Clinic Republican, Institutul de Ftiziopneumologie, Centrul Oncologic, Centrul Ocrotirii Sânâtâtii Mamei si Copi-lului, Spitalul de Urgentâ, Institutul de Cardiologie, în baza cârora au fost desfâsurate si functioneazâ zeci de catedre universitare. Totodatâ, el a contribuit la consolidarea bazei tehnico-materiale a institutiilor din ocrotirea sânâtâtii, la introducerea formelor si metodelor progresiste de organizare a asistentei medicale, la punerea în practicâ a rezultatelor stiintifice si tehnice în domeniile profilaxiei, diagnosticului si tratamentului bolilor.
Profesorul Nicolae Testemitanu a fost nu numai un mare cercetâtor stiintific, ci si un educator al ti-nerelor cadre stiintifice. Se pregâtea foarte minutios de fiecare prelegere sau discurs al sâu, îsi expunea gândurile clar, laconic. Era sever, corect si totodatâ echitabil. Studentii îl iubeau pentru aceste calitâti si îi râspundeau cu o stimâ binemeritatâ.
Nicolae Testemitanu a fost un mare patriot, care spunea adesea: „Patria, mai întâi de toate, este pragul casei tale, satul tâu, tara ta!" El pretuia cultura si traditiile populare, iubea oamenii simpli, iubea si cunostea foarte bine limba românâ, fâcea totul ca medicii si medicinistii s-o cunoascâ si s-o foloseas-câ corect. Anume din initiativa sa la Institutul de Medicinâ au început sâ se studieze, din 1965, multe discipline în limba românâ, în acest scop au fost traduse si editate cârti si materiale didactice pentru principalele discipline medicale.
Si-a stimat mult pârintii, rudele si consâtenii. Era foarte apropiat de locurile natale, vizita bastina deseori, contribuind cu cuvântul, dar si cu fapta la prosperarea ei. Scoala, spitalul, grâdinita de copii, primâria, casa de culturâ din satul natal au fost ridi-cate si prin grija si dragostea lui Nicolae Testemitanu. Consâtenii veneau la el nu numai pentru consultâri, dar si ca sâ-si împârtâseascâ bucuriile.
Nicolae Testemitanu isi iubea nespus de mult familia, copiii, cärora le-a läsat ca mostenire o avere colosalá - numele Testemitanu, care a devenit un simbol pentru intregul nostru neam, nume purtat cu mandrie de feciorul Andrei si credem cá il va perpetua si nepotelul Nicolae, numit in cinstea bunicului.
Universitatea de Mediciná din Chisináu din 1990 poartá numele celui care a fost sä fie „cel mai" la toate capitolele ce intregesc activitatea unui „stejar al neamului", a unei personalitáti-fenomen, a unui savant de fortä, conducätor de elitá, profesor universitar in diverse domenii, intelectual cu inalte valente de moralitate, a unui bärbat cu distinse si alese maniere, a unui Om cu majusculá.
Cum ar fi putut sä se incheie ciclul vietii acestui zbuciumat suflet de om deosebit, patriot infläcärat al unui neam care isi cautä incá identitatea, dacá nu tot atat de dramatic, cum a fost nemilos de scurta-i viatá? Nicolae Testemitanu s-a stins subit la 20 sep-tembrie 1986 in urma unui atac de cord, in mijlocul si in bratele colegilor sái de facultate, adunati intr-una din aulele Institutului de Mediciná pentru a särbätori cei 35 de ani de la absolvirea lui.
Multá lume l-a cunoscut, multi l-au apreciat, multi l-au venerat. L-au urat lichelele, mancurtii, invidiosii, cu care nu a fäcut cardäsie niciodatá. La inmormantarea lui Nicolae Testemitanu, arterele rutiere din preajma Bisericii Sf. Nicolae, unde fusese instalat sicriul cu corpul neinsufletit, au fost blocate de multimea de oameni veniti absolut din toate colturile Moldovei. Chisinäul nu mai cunoscuse atata lume indoliatä.
Memoria despre profesorul Nicolae Testemitanu este eternizatä prin Hotärarea Parlamentului Republicii Moldova din 23 iunie 2003, care a instituit ca distinctie de Stat Medalia Nicolae Testemitanu, numele lui il poartá scoala din satul natal Ochiul Alb, spitalul raional Drochia, o stradá din municipiul Chisináu, o stradá din oräselul Soldänesti si din orasul Cälärasi, spitalul si o stradá din oräselul Olänesti etc.
La 20 septembrie 2010, Nicolae Testemitanu a fost decorat post-mortem cu Ordinul Republicii. ín acelasi an, pe teritoriul USMF a fost instalat un bust al eminentului savant, care a fost dezvelit in cadrul festivitätilor din luna octombrie, consacrate aniversärii celor 65 de ani de la fondarea institutiei. La 24 februarie 2011, profesorul Nicolae Testemitanu a fost ales post-mortem academician al Academiei de Stiinte a Moldovei.
Chipul senin al marelui Om, patriot, savant si Om de Stat Nicolae Testemitanu va rämane vesnic viu in memoria neamului nostru, a fostilor säi studenti si colegi de lucru. El este o personalitate cu care ne vom mandri intotdeauna. Aceastä personalitate neordinarä a fost creatä pentru eternitate.
Tel.: 373 22-205-215,
e-mail: [email protected]
