CC BY
14SÁNÁTATE PUBLICA
CZ1
Aliona SERBULENCO1, Natalia ZARBAILOV2, Constantin ETCO2,
'Centrul National de Sânâtate Publica, 2Universitatea de Stat de Medicinâ si Farmacie Nicolae Testemitanu
Summary
Family doctors' living and working conditions
Republic of Moldova's degree of medical staffing at the moment is below the average of the European Union countries and the European regions. There are other local features related to the providing with staff of the health system: uneven distribution with rural disadvantage; insufficient motivational system of medical staff work; lack of human resource planning methodology; ways incomplete evidence and monitoring of human resources; increasing outflow of medical staff in the health system and others. The number of family doctors employed in the health system is continuously decreasing.
The salary is the basic income of almost 100% of cases of interviewed (291) family doctors. Mostly - 69.42±2.70%, offamily doctors have insufficient income to cover the expenses connected to their family life causing looking for other sources of income (65%), including abroad e country (14.78±2.08%). Health (65%) and financial security (56%) are the main concerns offamily doctors; therewith they recognize that the current socio-economic situation affects moral and mental state as well (38.83±2.86%). Culture, education, human relation in general are last positions of their value list.
Keywords: family physicians, socioeconomic status, working conditions, values Резюме
Условия жизни и труда семейного врача
В настоящее время степень медицинского кадрового обеспечения в Республике Молдова находится ниже среднего показателя в странах Европейского Союза и Европейского региона. Есть и другие местные особенности, связанные с кадровой обеспеченностью системы здравоохранения: неравномерное распределение кадров, преимущественно в сельской местности; недостаточная система мотивации медицинского персонала; отсутствие методологии планирования людских ресурсов; недостаточный учет данных и мониторинг человеческих ресурсов; увеличение оттока медицинских кадров в системе здравоохранения и др. Постоянно снижается число семейных врачей, работающих в системе здравоохранения.
Зарплата является основным доходом опрошенных (291) семейных врачей почти в 100% случаев. В основном, 69,42±2,70% семейных врачей имеют недостаточные поступления для покрытия расходов, связанных с содержанием их семей, что приводит к поискам других источников дохода (65%), в том числе за рубежом (14,78±2,08%). Здоровье (65%) и финансовая стабильность (56%) являются основными проблемами семейных врачей, в то же время они признают, что нынешняя социально-экономическая ситуация влияет на их моральное и психическое состояние (38,83±2,86%). Культура, образование, общечеловеческие отношения находятся на последних позициях в списке ценностей.
Семейные врачи являются группой из общей популяции и отражают социально-экономические процессы, характерные для всего общества.
Ключевые слова: семейные врачи, социально-экономический статус, условия труда, ценности
Introducere
Este cunoscut cá spre anul 2020, în tárile Uniunii Europene, se preconizeazá un deficit de personal medical de un milion de persoane [1]. În Republica Moldova, gradul de asigurare cu personal medical la momentul actual este sub nivelul mediu al tárilor Uniunii Europene si Regiunii Europene. Existá si alte particularitáti locale legate de asi-gurarea cu cadre a sistemului de sánátate: repartizare neuniformá, cu dezavantajarea mediului rural; proces nedesávársit de formare profesionalá a personalului; grad de plasare în câmpul muncii a medicilor extrem de scázut (1/3); sistem motivational insuficient în activitatea personalului medical; lipsa unei metodologii de planificare a resurselor umane; moda-litáti incomplete de evidentá si monitorizare a resurselor umane; emigrare sporitá a personalului medical din sistemul sánátátii. Ul-timul fenomen este caracteristic nu doar unei tári; acesta a afectat regiunea de sud-est a Europei si este cauzat de discrepanta dintre conditiile social-economice existente în tárile de Vest, Est, Nord si Sud [2]'.
Managementul resurselor umane de multi ani este una dintre preocupárile prioritare ale Guvernului Republicii Moldova. În acest context, în baza evaluárii politicilor în domeniul resurselor umane în sánátate, a experientei altor tári în acest sens, a recoman-dárilor Uniunii Europene, Organi-zatiei Mondiale a Sánátátii si ale altor organisme internationale în domeniu, în anul 2012 a fost elaboratá Conceptia-cadru de dez-
voltare a resurselor umane în sistemul sânâtâtii si pla-nul de actiuni de implementare. Scopul Conceptiei este tmbunätätirea calitätii si capacitätii resurselor umane în sänätate pentru necesitätile actuale si vii-toare ale sistemului de sänätate, în vederea atingerii, pänä în anul 2020, a unui nivel înalt de sänätate a populatiei.
Una dintre directiile principale de actiuni este instituirea unui sistem de salarizare a lucrätorilor medicali si farmaceutici bazat pe performantä profesionalä. Este evident msä cä modificarea sistemului de salarizare nu este echivalentul creärii unor conditii socioeconomice care asigurä un trai decent si nu ^bunätäteste conditiile de muncä ale medicilor si asistentilor medicali. Directiile de optimizare a managementului resurselor umane din institutiile medico-sanitare publice din Republica Moldova fiind identificate [3], nu au dus la schimbarea realitätii în care muncesc si locuiesc medicii, în special în zonele rurale. Este în continuä descrestere numärul medicilor de familie angajati în sistemul de sänätate [4].
Scopul cercetärii prezente a fost studierea conditiilor de trai si de muncä ale medicilor de familie.
Material si metode
A fost realizat studiul descriptiv dupä volumul esantionului selectiv. Cercetarea a fost efectuatä pe un esantion de medici de familie din Republica Moldova, care a fost calculat dupä formulä si numärul medicilor de familie necesar (291 de persoane) a fost inclus în studiu. A fost elaborat un chestionar de evaluare, care a inclus compartimentele conditii socioeconomice si conditii de muncâ.
Datele primare au fost procesate computerizat prin programul statistic pentru stiinte, utilizând programele Statistica 6.0 (Statsoft Inc), EXCEL si SPSS 16.0 (SPSS Inc), cu ajutorul functiilor si modulelor acestor programe. Analiza datelor se bazeazä pe calcularea ratelor, indicatorilor de proportie, valorilor medii.
Rezultate si discutii
Esantionul de cercetare a cuprins 291 de medici de familie din Republica Moldova. Vârsta medie a acestora constituie 46,7±1,23 ani. Marea majoritate a respondentilor sunt de sex feminin - 74,57±2,44% din medicii de familie. Dupä starea civilä, marea majoritate sunt cäsätoriti - 80,41±2,33%, restul 18,21±2,26% locuiesc singuri - sunt divortati, ne-cäsätoriti sau väduvi(e). Dupä zona geograficä din care provin medicii de familie, participantii la studiu s-au repartizat în modul urmätor: din zona Nord -42,61±2,89%; din zona Centru - 27,49±2,62% si din
zona Sud - 29,9±2,68%. Aproximativ trei din patru medici de familie (72,16±2,63%) sunt din mediul urban de resedintä (t=10,3804, p<0,001). O parte din medicii de familie sustin (11,68±1,88%) cä au studii postuniversitare.
Medicii au fost rugati sä se pronunte asupra factorilor care le determinä situatia social-economicä a familiei lor: 64,95±2,79% au indicat salariile mici, incä 19,93±2,34% au salarii instabile (cumuluri). Peste 72,85±2,61% sunt preocupati de preturile mari la produsele alimentare, servicii comunale, imbräcäminte si incältäminte. Iar circa 10,65±1,81% din medici se confruntä cu probleme de sänätate, soldate cu incapacitate temporarä de muncä.
Medicii de familie, ca si populatia generalä din Republica Moldova, se confruntä cu aceleasi probleme sociale, de aceea au fost rugati sä indice care sunt sursele de venit ale familiei lor (tabelul 1).
Tabelul 1
Característica lotului de cercetare în functie de venitul familiei, %
Variante de räspuns Variante suplimentare de räspuns Cota P±ES (%)
Salariu 99,66±0,34 98,99-100,33
Niciun venit suplimentar 44,33±2,91 38.63-50.03
Venit suplimentar din: Gradina, livada 9,97±1,76 6.52-13.42
Create animale, pasari 9,97±1,76 6.52-13.42
Lotul de pamânt 7,90±1,58 4.80-11.00
Ajutorul: parintilor, copiilor §.a. 7,22±1,52 4.24-10.20
Business individual 4,12±1,16 1.85-6.39
Chiria spatiului locativ 1,03±0,59 -0,13-2,19
Indemnizatie pentru grad de dizabilitate 1,37±0,69 0.02-2.72
Venitul de bazá este salariul aproape în 100% de cazuri. Peste 44% din respondenti au indicat cá nu au altá sursá de venit decât salariul, iar 1,37±0,69% primesc indemnizatia pentru gradul de dezabilitate si încà 7,22±1,52% primesc ajutor de la párinti, copii sau rude apropiate. Printre alte surse de venit au fost: grádina si livada, cresterea animalelor si a pásárilor, afacerea proprie, chiria spatiului locativ.
Fiind întrebati dacá venitul familiei acoperá cheltuielile strict necesare (pentru alimentatie, îm-
bräcäminte, servicii comunale), doar 30,58±2,70% au räspuns afirmativ, iar marea majoritate (69,42±2,70%) au venit insuficient (t=10,1560, p<0,001). Medicii de familie si-au autoapreciat starea materialä si au re-cunoscut cä, în mare parte, sunt nevoiti sä economi-seascä în permanentä, fäcänd cheltuieli strict nece-sare (63,92±2,82%), iar circa 12,71±1,95% sunt säraci, având o stare materialä criticä. Circa 21,31±2,40% si-au apreciat starea materialä ca „satisfäcätoare" si doar 2,06±0,84% din medici nu se confruntä cu dificultäti materiale (p<0.05).
Circa 14,78±2,08% (IÎ95: 10.70-18.86) din medicii chestionati au lucrat peste hotarele republicii, dese-ori nu în calitate de lucrätori medicali. Din ei, circa 7,56±1,55% s-au aflat peste hotarele tärii pe parcur-sul unei perioade de pänä la trei ani, 4,81±1,25% au lucrat pänä la 5 ani peste granitä, iar 2,75±0,97% - o perioadä de peste 5 ani.
Tabloul conditiilor locative pe care le posedä medicii de familie denotä cä în 36,43±2,82% cazuri medicii locuiesc în apartamente, 50,17±2,93% - în case proprii si mcä 10,31±1,78% detin o parte de casä. Nu au spatiu locativ propriu, locuiesc în cämine 1,37±0,69% si închiriazä locuintä 2,06±0,84% din medicii intervievati. Respectiv, spatiile locative sunt asigurate cu toate conditiile (gaz, apä, canalizare, încälzire) în 60,82±2,86% cazuri, conditii partiale au 33,68±2,77% medici, iar 5,50±1,34% locuiesc färä conditii de trai necesare.
Dotarea centrului de sänätate/oficiului medicului de familie, conform Ordinului MS nr. 695 din 13.X.2010 Cu privire la Asistenta Medicaid Primará în República Moldova este „excelentä" în 10,31±1,78% cazuri, în 73,88±2,57% dotarea este „satisfäcätoare", în 13,40±1,99% cazuri este „insu-ficientä", iar în 1,72±0,78% - „nesatisfäcätoare". La serviciu detin birou separat 47,08±2,93% medici, aproximativ 40,89±2,88% împart biroul comun cu asistenta medicalä, dar la mese diferite, iar circa 12,03±1,90% din respondent au si mesele comune cu asistenta medicalä. Respectiv, inti-mitatea personalä, precum si confidentialitatea, atât a pacientului, cât si a medicului, nu sunt asigurate. Interiorul oficiului medicului de familie în 75,60±2,52% cazuri este în stare „satisfäcätoare", în 19,24±2,31% cazuri este „excelent" (cu reparatii moderne), iar în 5,15±1.30% cazuri, starea OMF este „nesatisfäcätoare".
Regimul de muncä este respectat doar de 22,68±2,46% din medicii de familie, partial respectat - de 35,40±2,80%. Nu respectä regimul de muncä 41,92±2,89% din medicii de familie intervievati.
Problemele majore de care sunt preocupati medicii de familie la moment sunt sänätatea
(64,95±2,79%) si asigurarea materialä precarä (56,01±2,91%), dar si relatiile tensionate la serviciu sau în familie (8,59±1,64%) frustreazä lucrätorii medicali. Încä o problemä este singurätatea (3,78±1,12%); alte probleme constituie 0,69±0,49%.
Medicii recunosc cä situatia social-economicä actualä influenteazä starea lor moralä si psihicä: 38,83±2,86% au devenit mai nervosi si irascibili, încä 35,40±2,80% au fricä de viitor, iar 8,93±1,67% sunt disperati în fata problemelor si a provocärilor. Circa 11,68±1,88% se aratä optimisti, iar 4,81±1,25% sustin cä nu sunt influentati de situatia social-economicä actualä (x2=31.722, g.l.=10, p<0.001).
Una dintre întrebärile incluse în chestionar tine de valorile vietii unui medic de familie din Republica Moldova (vezi figura). Ca si în populatia generalä, primele locuri în lista valorilor prioritare le-au ocupat sänätatea (7.91 p.), familia (7.43 p.), asigurarea materialä (6.73 p.). Este firesc faptul cä pentru medicii de familie cea mai mare valoare o are sänätatea, msä e de mentionat cä frumusetea este mai apreciatä ca valoare, decât cultura (2.75 p. si 2.22 p., respectiv). Studiile au constituit o valoare prioritarä (5.83 p.), msä nu si educatia - 3.15 p. Asigurarea materialä (6.73 p.), serviciul si cariera (5.24 p.) sunt mai importante, în comparatie cu prietenia (3.38 p.) si dragostea (3.93 p.).
Valorile vietii medicilor de familie din lotul de cercetare (puncte)
Tn tabelul2 sunt oglindite valorile estimate de medicii de familie de diferite varste. Este paradoxal Insa: valoarea sanatatii scade odata cu inaintarea in varsta. Sanatatea este cea mai de pret valoare (cu maximul de 8.29 puncte) pentru categoria de varsta 26-35 de ani. Minimul punctajului este Inregistrat de persoanele care au atins varsta de 60 de ani si mai mult si constituie 6.05 puncte. Aceste persoane tin cel mai mult la valoarea familiei (6.15 p. si, In general, au marcat mai putine categorii. Daca la 25 de ani studiile nu valoreaza atat de mult (3.83 p.), atunci la apogeul carierei (la 46-60 de ani) constientizam importanta acestora (6.08 p).
SÄNÄTATE PUBLICA
Tabelul 2
Valorile vietii medicului de familie în functie de vârstâ (puncte)
Serviciul si cariera sunt în crestere de la 26-35 de ani (4.81 p.) pänä la vârsta pensionärii, la 60 de ani (6.08), apoi valoarea scade brusc la 3.88 puncte.
Dragostea si prietenia, ca valori, sunt invers proportionale cresterii vârstei. Dacä la 18-25 de ani aceste valori constituie, respectiv, 5.33 si 5.17 puncte, atunci la vârsta de peste 60 de ani - 3.29 si 2.85 puncte, respectiv. Frumusetea este cea mai importantä la 36-45 de ani (3.23 p.), iar distractiile si hobby-urile - la 25 de ani (3.83 p.).
Calitatea vietii a fost apreciatä ca„satisfäcätoare" de 50,52±2,93% din medicii de familie,„suportabilä"
- în 41,92±2,89% de cazuri, „nesatisfäcätoare" - de 6,87±1,49% respondenti. Doi medici din lotul studiat au apreciat calitatea vietii ca „foarte bunä".
Analiza situatiei materiale a medicilor de familie a demonstrat cä venitul de bazä este aproape în toate cazurile salariul, dar acesta acoperä doar 30,6+2,7% din cheltuielile strict necesare, 69,4+2,7% din medicii de familie indicând un venit insuficient. Totusi, conditiile locative sunt bune la majoritatea medicilor
- 97% locuiesc în apartamente si case proprii.
Valorile vietii estimate de medicii de familie diferä în functie de grupa de vârstä, cele mai importante, pentru toate vârstele, fiind sänätatea si starea materialä. Cele mai putin importante valori ale vietii medicilor de familie sunt dragostea si ocupatia pre-feratä, frumusetea si cultura.
Concluzii
1. Studiul efectuat a demonstrat cä salariul de medic este venitul de bazä al medicilor de familie, dar care, în majoritatea cazurilor, nu acoperä cheltuielile pentru asigurarea familiilor lor cu minimul strict necesar. Venitul de bazä insuficient impune necesitatea cäutärii unor alte surse, inclusiv peste hotarele tärii.
2. Conditiile de muncä necorespunzätoare standardelor, nerespectarea regimului de muncä si odihnä si relatiile tensionate duc la afectarea stärii de sänätate a medicilor de familie. Sänätatea si asigurarea materialä, devenind principalele preocupäri ale medicilor de familie, duc la o asimetrie în raport cu cultura, educatia si relatiile general umane.
3. Medicii de familie, fiind un grup al populatiei generale, reflectä procesele socioeconomice caracte-ristice întregii societäti. Rezultatele obtinute denotä cä conditiile de muncä si de trai ale medicilor de familie nu asigurä o bunä calitate a vietii si afecteazä starea lor de sänätate. Preocupärile principale sunt sänätatea si conditiile de asigurare materialä, iar aceasta a dus la o dizarmonie a medicilor de familie ca persoane si la schimbarea valorilor, care, dupä pärerea autorilor, nu contribuie la o bunä calitate a serviciilor medicale prestate.
Bibliografie
1. www.old.ms.md/_files/1 1843-Prezentare%2520resurse%2520umane.ppt
2. Roman Monica, Voicu Cristina. Câteva efecte socioeconomice ale migratiei fortei de muncâ asupra târilor de emigratie. Cazul României. În: Economie teoreticä $i aplicatä, vol. XVII (2010), nr. 7(548), p. 50-65. http:// www.store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf
3. Jelamschi Nicolae. Directiile de optimizare a mana-gementului resurselor umane din institutiile medico-sanitare publice din Republica Moldova. Autoreferatul tezei de doctor în medicinä. 331.03 Medicinä socialä si management. Chisinäu, 2013.
4. Anuarulstatistic alsistemului de sânâtate din Moldova. Anul 2015. În: Resursele Ocrotirii Sänätätii. Chisinäu, 2016, 4 p. http://www.cnms.md/ro/rapoarte.
Prezentat la 30.01.2017
Natalia Zarbailov, dr. în med., conf. univ., Catedra Medicina de Familie, USMF Nicolae Testemitanu Tel.: 069481481
E-mail: [email protected]
Nr. d/o Valorile vietii Categoriile de vârstâ
26-35 ani 36-45 ani 46-60 ani 61 ani >
1. Asigurarea materialä 7,05 6,52 6,64 6,03
2. Sänätatea 8,29 8,06 7,76 6,06
3. Familia 7,10 7,33 7,59 6,15
4. Studiile 5,45 5,64 6,08 4,56
5. Serviciul, cariera 4,81 5,20 5,51 3,88
6. Respectul, buna întelegere în familie 4,55 5,14 5,03 3,35
7. Dragostea 3,95 3,89 3,95 3,29
8. Prietenia 3,64 3,28 3,31 2,85
9. Frumusetea 2,62 3,23 2,66 1,38
10. Educatia 3,48 3,14 2,92 2,85
11. Cultura 2,83 2,11 1,97 2,06
12. Distractiile, hobby-ul 1,05 1,40 1,55 1,18
