noxelor profesionale si actiunea lor asupra stärii de sänätate, locul bolilor profesionale în morbiditatea muncitorilor, indicii de apreciere a stärii de sänätate, a morbiditätii generale si profesionale a angajatilor, organizarea activitätilor de promovare a sänätätii la locul de muncä în diverse colectivitäti [3, 4, 7].
Un compartiment aparte este organizarea si realizarea examenelor medicale la angajare si a celor periodice, pentru preventia bolilor generale si profesionale. Nu trebuie sä se neglijeze nici rolul activitätilor casnice în formarea sänätätii, studierea si evaluarea factorilor ce pot influenta sänätatea în cazurile muncilor în conditii habituale. Este impor-tantä conlucrarea medicului de familie cu organele de resort la rezolvarea problemelor promovärii sänätätii muncitorilor [3, 7].
Concluzii
1. Activitatea profesionalä a medicului de familie este multilateralä, incluzând si efectuarea multor mäsuri igienice si de promovare a sänätätii.
2. Pentru realizarea unor activitäti profesionale mai eficiente, este necesarä o pregätire postuniver-sitarä aprofundatä în domeniul igienei a viitorului specialist în Medicina de familie.
3. Programul propus pentru pregätirea post-universitarä în domeniul igienei a viitorului medic de familie prevede diverse aspecte ale activitätilor de preventie, bazate pe realizarea mäsurilor igienice.
Bibliografie
1. B-Lajoie M.-R., Chartier L. Recherchée: une meilleure formation en santé publique pour les médecins de famille. in: Canadian Family Physician, 2016, nr. 62(6), p. 294-296.
2. Chirlici A., Friptuleac Gr., Nistor i. Despre necesitatea unor cuno$tinte de igienà a alimentatiei în activitatea de profilaxie a medicului de familie. în: Materialele Conferintei internationale "instruirea specialijtilor pentru Asistenta Medicalä Primarä". Chijinäu, 2003, p. 153-155.
3. Friptuleac Gr., Bäbäläu V., Çtefanet M., Ostrofet Gh., Etco C., Chirlici A., Ochijor V. Cu privire la instruirea medicilor de familie în domeniul igienei. în: Analele jtiintifice ale USMF"Nicolae Testemitanu" vol. i. Probleme medico-biologice, farmaceutice ji de sänätate publicä (igienä, epidemiologie, management). Zilele Universitätii, 17-18 octombrie 2002. Editia a iii. Chijinäu, 2002, p. 378-380.
4. Hotärärea Guvernului RM nr. 886 din 06.08.2007 Cu privire la aprobarea Politicii Nationale de Sànàtate.
5. Hotärärea Guvernului RM nr. 82 din 12.04.2012 Pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire §i control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020.
6. Hotärärea Guvernului RM nr. 730 din 08.09.2014 Cu privire la aprobarea Programului national în domeniul alimentatiei §i nutritieipentru anii 2014-2020.
7. Hotärärea Guvernului RM nr. 1000 din 23.08.2016 Cu privire la aprobarea Programului national de promovare a sànàtàtiipentru anii 2016-2020.
8. Hotärärea Guvernului RM nr. 1025 din 07.09.2016 Pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea sänätätii persoanelor expuse actiunii factorilorprofesionali de rise.
9. Reichenpfader U. Health Promotion in European Family Medicine. in: The World Book of Family Medicine -European Edition, 2015, p. 105-108.
Angela Cazacu-Stratu, conf. univ., Catedra Igienä, IP USMF N. Testemitanu, tel. 022-205-662, 022-205-463 e-mail: angela.cazacu@usmf.md
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE iN CAZUL
INTOXICATIILOR ACUTE NEPROFESIONALE
>
EXOGENE DE ORIGINE CHIMICA
Tatiana MANCEVA, Iurie PINZARU, Raisa SIRCU,
Centrul National de Sanatate Publica
Rezumat
Acest articol prezinta o evaluare a datelor privind intoxi-catiile acute neprofesionale exogene de etiologie chimica (IANEEC) inregistrate in Republica Moldova, in perioada 2013-2017, §i determinarea rolului medicilor de familie in prevenirea acestora, mai cu seama in randul copiilor. O problema actuala care prezinta un pericol deosebit pentru sanatatea populatiei este utilizarea, administrarea §i pastrarea incorecta a substantelor chimice (pesticide, medicamente etc.), inclusiv lipsa cuno§tintelor privind riscul real pentru sanatate al produselor chimice care pot provoca IANEEC. Datele analizate pentru anii 2013-2017 in tara noastra denota inregistrarea a 21.127 de cazuri de intoxicatii, inclusiv la 621 (2,9%) de persoane s-au soldat cu deces. Majoritatea cazurilor de intoxicatii cu pesticide §i medicamente survin cu scop suicidal.
Cuvinte-cheie: intoxicatii acute neprofesionale, substante chimice, masuri de prevenire, persoane afectate, decese
Summary
The role of thefamily doctor in the case of acute chemical exogenous unprofessional poisonings
The data assessment of acute chemical poisonings and the role determination offamily doctors in the field ofprevention, especially among of children in country were presented in this article. The main hazard for human health presents the use, administration and improper use of chemical substances (pesticides, medicines and other) including lack of awareness of the real health risk of chemicals that can
cause acute chemical poisonings. The analyzed data of 2013-2017years in the country showed a record of 21127 cases, including 621 death or 2,9%. The most pesticides, drugs poisonings were made with suicidal purpose.
Keywords: acute unprofessional poisonings, chemical substances, measures to prevent, affected people, death
Резюме
Роль семейного врача в случае острых непрофессиональных экзогенных отравлений химической этиологии
В статье представлен анализ случаев острых непрофессиональных экзогенных отравлений химической этиологии (ОНЭОХЭ) и роли семейных врачей в области предотвращения данных отравлений, особенно среди детей. Одной из важных проблем, представляющей особую опасность для здоровья населения, является неправильное использование, хранение и назначение химических веществ в домашних условиях (пестициды, лекарства и др.), а также недостаточная осведомленность населения о реальных рисках этих веществ, которые могут привести к ОНЭОХЭ. Данные 2013-2017 годов, зарегистрированные в стране, свидетельствуют о регистрации 21127 случаев отравлений, включительно 621 смертей или 2,9%. Большинство случаев отравлений пестицидами и лекарствами происходят с целью суицида.
Ключевые слова: острые непрофессиональные отравления, химические вещества, меры профилактики, пострадавшие люди, смерти
Introducere
Intoxicatia acuta constituie manifestable ce apar in rezultatul patrunderii in organismul uman a substantei/substantelor toxice in doza relativ mare o singura data sau de mai multe ori in timp de 24 de ore. Substanta toxica este orice compus chimic cu capacitati de a provoca dereglari structurale si functionale, la diferite niveluri de organizare a materiei vii, alterari care se manifesta clinic printr-o stare patologica si poate sa fie reversibila sau nu, avand uneori caracter letal [1]. Aceasta definitie se refera la compusii chimici exogeni, care patrund in organismul uman din mediul exterior si se numesc xenobiotice [2, 3]. Otravirile intentionate au fost foar-te frecvente in Antichitate [4].
Margot Wallstrom, ex-vicepresedinte al Comi-siei Europene (REACH), afirma ca „substantele chi-mice sunt o binecuvantare si un blestem" [5]. Astfel, utilizarea, pastrarea si comercializarea incorecta a acestora duc la aparitia intoxicatiilor acute de origine chimica, cum ar fi: intoxicatiile cu medicamente, alcool, pesticide etc. [6]. Dupa datele statistice, in tarile dezvoltate sunt mai frecvente intalnite intoxicatiile cu medicamente (analgezice, antidepresive,
droguri etc.), în timp ce în tärile în curs de dezvoltare se înregistreazâ mai frecvent intoxicatii cu pesticide sau cu produse industriale (alcool metilic, produse petroliere) [1, 4].
intoxicatiile cu medicamente adesea apar din cauza unor erori ale pacientului prin depäsirea dozei zilnice recomandate sau prin asocierea cu alte medicamente cu actiune sinergica; erori ale medicului de familie sau ale farmacistului (nedescifrarea corectä a prescriptiei, confuzia de substante, prescrierea unor doze mai mari, nerespectarea posibilelor interac-tiuni medicamentoase cu alte prescriptii, inclusiv neinformarea pacientilor despre pericolul real al medicamentelor asupra sänätätii si contraindicarle posibile) [1]. Anual, în lume se mregistreazä câteva milioane de intoxicatii acute neprofesionale, cauzate de utilizarea directä a substantelor chimice (alcool, medicamente, pesticide etc.) [7].
intoxicatiile acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä (iANEEC) au cäpätat o actualitate deosebitä si în Republica Moldova [8]. în ultimii ani se observä o tendinta de crestere a numärului de intoxicatii cu decese provocate de unele substante chimice atât la adulti, cât si la copii [6, 8].
Obiectivele studiului efectuat includ:
1. Evaluarea situatiei privind intoxicatiile acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä în Republica Moldova, în perioada 2013-2017.
2. Analiza incidentei prin intoxicatii acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä în anii 2013-2017.
3. Determinarea rolului medicului de familie în prevenirea ntoxicatiilor acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä, mai cu seamä în rândul copiilor.
Material si metode de cercetare
Pentru realizarea obiectivelor trasate, a fost efectuat un studiu observational descriptiv individual. Au fost incluse persoane cu intoxicatii cu alcool, medicamente, pesticide etc. din mediile rural si urban, copiii pânä la 18 ani, inclusiv adultii, de sex masculin si feminin, indiferent de apartenenta etnicä, de rasä. Studiul a fost planificat doar pentru iANEEC (în conditii casnice sau în afarä locului de muncä). Au fost analizate datele statistice prezentate de CSP teritoriale conform Formularul statistic f. 18-sän. Darea de seamâ privind supravegherea de stat a sânâtâtiipublice pentru anii 2013-2017, la capitolul evidenta iANEEC.
Rezultate obtinute
în Republica Moldova, medicii de familie confir-mä cä intoxicatiile de origine chimicä în conditii casnice reprezentä cea mai frecvent întâ^K^ formä de
otrávire atat la adulti, cat si la copii. Dátele statistice aratá cá in perioada 2013-2017 au fost inregistrate 21.127 cazuri de IANEEC, dintre care 621 (2,9%) de persoane au decedat. Cel mai mare numár de into-xicatii a fost tnregistrat Tn anuí 2013, fiind notifícate 6292 de cazuri cu 219 (3,5%) decedati. íncepánd cu anuí 2015, numárul de cazuri scade la 4023 afectati si 82 (2,0%) decedati, iar tn 2017 - 2419 cazuri, inclusiv 40 (1,7%) decese (vezitabelul). Numárul IANEEC tn República Moldova, tn perioada 2013-2017
Anul Numár absolut cazuri IANEEC Numár de decese Decese, %
2013 6292 219 3,5
2014 5619 219 3,9
2015 4023 82 2,0
2016 2774 61 2,2
2017 2419 40 1,7
Total 21127 621 2,9
Calcularea incidentei prin IANEEC în perioada 2013-2017 a demonstrat cá cea mai mare incidentä la adulti a fost înregistratâ în anul 2013 - 189,7 cazuri la 100.000 populatie, iar la copii în anul 2015 - 236,2 cazuri la 100.000 locuitori. Rata incidentei prin IANEEC în 2017 la adulti a fost de 53,7 la 100.000 locuitori si 129,9 la 100.000 de copii (figura 1).
Figura 1. Incidenta prin IANEEC la copii si adulti în anii 2013-2017
în perioada examinatä au prédominât intoxicatiile acute cu medicamente, care au constituit 6781 cazuri sau 32,1% din numärul total de intoxicatii, cu 20 de decese, din ele 2728 cazuri sunt înregistrate în rândul copiilor. Cauzele principale ce au provocat intoxicatii cu medicamente sunt neinformarea popu-latiei, mai cu seamä a pärintilor si a copiilor despre importanta, dar si despre impactul substantelor chimice asupra sänätätii, utilizarea lor incorectä etc. Pe locul doi sunt plasate intoxicatiile cu alcool - 5805 afectati sau 27,5%, cu 254 de decese, inclusiv 878 intoxicatii la copii. Urmeazä intoxicatiile cu gaze, 1989 la numär (9,4%), dintre care 185 s-au soldat cu deces. în aceasta perioadä au fost înregistrate 807 cazuri de intoxicatii cu pesticide sau 3,8%, dintre care 59 s-au soldat cu deces.
Circa 90% din decesele cauzate de utilizarea pesticidelor sunt cu scop suicidal. De aceea, pentru a preveni astfel de decese, medicul de familie trebuie
sä informeze populatia despre riscurile reale si sä asigure o continuitate dupä ce persoana s-a intoxicat, adicä sä lucreze cu un psiholog (figura 2).
Figura 2. Numárul IANEEC în tara, anii 2013-2017 Discutii
Actualmente, în Republica Moldova se observä micsorarea numärului cazurilor de IANEEC datoritä executärii pe deplin a prevederilor Ordinului Minis-terului Sänätätii nr. 906 din 30.11.2015 Cu privire la notificarea si cercetarea cazurilor de IANEEC, ce regle-menteazä clar atributiile CSP, centrelor de sänätate (CS), institutiilor medico-sanitare publice (IMSP) în acest domeniu. De asemenea, organizarea si desfä-surarea Säptämänii de prevenire a IANEEC de cätre specialistii CSP în comun cu specialistii CS si IMSP duce la ameliorarea situatiei privind IANEEC. Dat fiind faptul cä medicul de familie constituie veriga de bazä care are contact direct cu pacientii, pärintii, profesorii, este destul de important cä specialistii în acest domeniu sä informeze populatia, mai cu seamä copiii, privind riscul substantelor chimice, regulile de pästrare si folosire a acestora, precum si mäsurile de prevenire a IANEEC.
De cele mai multe ori, pärintii nu cunosc cum sä reactioneze si ce trebuie sä administreze copilului pänä la sosirea medicului de familie/ambulantei. La sosire, medicul de familie trebuie sä precizeze de-numirea substantei toxice, cantitatea ingeratä si ora probabilä la care s-a intoxicat persoana. Dupä ce ob-tine aceste date, specialistul va consulta protocolul de prim ajutor si va ghida pärintele ce trebuie sä facä si ce nu trebuie sä facä pentru a-si ajuta copilul.
Pentru diminuarea si prevenirea IANEEC, mai cu seamä în rândul copiilor, medicul de familie, în comun cu specialistul CSP teritorial, trebuie sä ela-boreze si sä promoveze materiale informative privind pericolul real al substantelor chimice asupra sänätätii umane, sä organizeze ore informative, seminare cu pärintii, profesorii, elevii pe întreg parcursul anului.
Concluzii
1. în Republica Moldova, în perioada 20132017 au fost înregistrate 21.127 cazuri de IANEEC cu 621 (2,9%) decese, dintre care 6171 (29,2%) revin copiilor.
2. în anii 2013-2017, cea mai mare incidentä prin iANEEC la adulti a fost mregistratä în 2013 -189,7 cazuri la 100.000 populatie, iar la copii - în anul 2015: 236,2 cazuri la 100.000 locuitori.
3. în perioada de gestiune au predominat in-toxicatiile cu medicamente - 6781 afectati, inclusiv 20 (0,3%) de decese.
4. Pentru ümbunätätirea situatiei în domeniul iANEEC, trebuie sä existe o colaborare eficientä între specialistii CSP, CS si iMSP.
Bibliografie
1. Felicia Loghin. Toxicologie generalà. Cluj- Napoca: Ed. Medicalä, Univ. „iuliu Hatieganu", 2002, 507 p.
2. Calinoiu Amalia, Picus A., Vizitiu A., Lupu D., Schiopu O., Bach J. Managementul terapeutic în intoxicatiile acute. în: Galenus. Publicatie de informare medico-farmaceuticä. https://www.revistagalenus.ro/ practica-medicala/
3. Radu Alexandru Macovei, Ardeleanu Dida, Tudosie Mihai, Avram Oana, Oprita Bogdan. Disciplina: Farma-cologie, Toxicologie, Psihofarmacologie Clinicà: https:// umfcd.ro
4. Drug Metabolism. Factors that influence drug biotransformation. https://link.springer.com
5. https://echa.europa.eu/ro/chemicals-in-our-life/why-are-chemicals-important
6. iurie Pînzaru, Elena Jardan, Tatiana Manceva, Gheorghe Turcanu. Supraveghere de stat a sànàtàtii publice. Raport national. 2015, p. 46-60.
7. Gheorghe Cârstoc. Epidemiologia consumului de alcool §i efectul alcoolismului asupra costului asistentei sanitare. Rezumatul tezei de doctor, Cluj-Napoca, 2014, p. 1-2.
8. iurie Pînzaru, Elena Sanduleac. Supraveghere de stat a sànàtàtii publice. Raport national. 2014, p. 63-64.
Tatiana Manceva, medic-igienist, Centrul National de Sänätate Publicä, tel.: 069618620, e-mail: t_manceva@mail.ru
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE iN PROMOVAREA SÄNÄTÄTII LA LOCUL DE MUNCÄ DIN
y
iNTREPRINDERILE DE PRELUCRARE A CÄRNII
Iurie PINZARU,
Centrul National de Sänätate Publicä, IP Universitatea de Stat de Medicinä §i Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
In articol, pentru prima data in Republica Moldova sunt prezentate rezultatele studiului prin chestionare al cuno§-
tintelor medicilor de familie privindpromovarea sanatatii la locul de типсй din intreprinderile de prelucrare a carnii, angajatii carora sunt deserviti dupa principiul de sector de catre acegti medici. S-a constatat ca 51,4% din medicii de familie chestionati din spatiul urban, comparativ cu 48,6% din spatiul rural, au cunogtinte mai aprofundate in promovarea sanatatii la locul de munca, in prevenirea gi controlul bolilor netransmisibile legate de locul de munca de la intreprinderile de prelucrare a carnii. Datele obtinute arata necesitatea elaborarii gi implementarii unui modul de pregatire teoretica a medicilor de familie in promovarea sanatatii la locul de munca.
Cuvinte-cheie: promovarea sanatatii la locul de munca, medic de familie, factori de rise profesionali, intreprinderi de prelucrare a carnii
Summary
The role of family doctors in workplace health promotion meat of meat processing enterprises
In the article, the results of the study are presented for the first time by surveying the knowledge of family doctors about the workplace health promotion of meat processing enterprises whose employees are serviced according to the sector principle of these doctors. It was found that 51.4% of urban family doctors, compared with 48.6% of rural areas, have a deeper knowledge in the field of workplace health promotion, prevention and control of non-infectious diseases associated with working at meat processing enterprises. The data points to the need to develop and implement the theoretical training of family doctors in workplace health promotion.
Keywords: workplace health promotion, family doctor, occupational risk factors, meat processing enterprises
Резюме
Роль семейных врачей в обеспечении здоровья сотрудников мясоперерабатывающих предприятий на рабочем месте
В статье впервые представлены результаты исследования опроса знаний семейных врачей о пропаганде здоровья сотрудников мясоперерабатывающих предприятий на рабочем месте, которые обслуживаются по принципу сектора у этих врачей. Было обнаружено, что 51,4% опрошенных городских семейных врачей по сравнению с 48,6% в сельской местности имеют более глубокие знания в области укрепления здоровья на рабочем месте, профилактики и борьбы с неинфекционными заболеваниями, связанными с работой на мясоперерабатывающих предприятиях. Данные указывают на необходимость разработки и внедрения предмета по теоретической подготовке семейных врачей в пропаганде здоровья на рабочем месте.
Ключевые слова: укрепление здоровья на рабочем месте, семейный врач, факторы профессионального риска, мясоперерабатывающие предприятия