CC BY
34CZU: 614.23/.25 (478)
DEZVOLTAREA MEDICINEI DE FAMILIE ÍN REPUBLICA MOLDOVA -PUNCTUL DE VEDERE DIN EXTERIOR
Natalia ZARBAILOV, Boris GILCA,
Mihail CIOCANU, Constantin ETCO
Rezumat
Implementarea medicinei de familie a devenit o prioritate pentru Guvernul Republicii Moldova, in special din anul 1996, dupa 20 de ani de la semnarea Declaratiei de la Alma-Ata. Statul independent a devenit responsabilpentru sanatatea poporului sau §i atingerea nivelului de sanatate productiv in aspect economic §i social. In Republica Moldova, principalul instrument in rezolvarea acestei probleme a fost §i ramane asistenta medicala primara, bazata pe practica medicinei de familie. Pe parcursul anilor, dezvoltarea acestui domeniu a fost sustinuta de organisme international §i experti individuali, care periodic au elaborat rapoarte de evaluare a sistemului de sanatate din tara noastra. Scopul acestei publicatii este de a oferi o imagine a expertilor din exterior vizand dezvoltarea medicinei de familie in Moldova. Pentru atingerea scopului au fost selectate §i studiate ra-poartele publicate pe parcursul anilor 2004-2016pe pagina Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Evaluarile dezvoltarii medicinei de familie realizate de expertii internationali vizeazafinantarea, infrastructura, acoperirea §i continutul serviciilorprestate, resursele umane §i recomandari. Dome-niile principale de dezvoltare a asistentei medicale primare au fost §i sunt axate pe asigurarea accesului universal al intregii populatii la servicii de calitate §i gestionarea efectiva a resurselor.
Cuvinte-cheie: medicina de familie, dezvoltare, experti internationali, punct de vedere
Summary
Development of family medicine in the Republic of Moldova - view from outside
Implementation of family medicine has become a priority for the Government of the Republic of Moldova, especially since 1996, 20years after the signing of the Alma-Ata Declaration. The independent state has become responsible for the health of its people and reaching the level ofproductive health in economic and social terms. The main instrument in solving this problem was and remains primary care, which in the Republic of Moldova is based on the practice of family medicine. Over the years the development of family medicine has been supported by international bodies and individual experts, who have periodically published assessment reports about the Republic of Moldova health system. The purpose ofthis publication is to provide a point of view of external experts on the development offamily medicine in the Republic of Moldova. To achieve the goal, the reports
published during the years 2004-2016 on the World Health Organization website were selected and studied. Assessments of family medicine development done by international experts address the funding, infrastructure, coverage and content of the services provided, human resources and recommendations. The main areas of development of primary health care have been and continue to be focused on ensuring universal access to quality services and effective resource management.
Keywords: family medicine, development, international experts, point of view
Резюме
Развитие семейной медицины в Республике Молдова - взгляд со стороны
Внедрение семейной медицины стало приоритетом для Правительства Республики Молдова, особенно с 1996 года, спустя 20 лет после подписания Алма-Атинской декларации. Независимое государство стало ответственным за здоровье своего народа и достижение уровня продуктивного здоровья в экономическом и социальном плане. Основным инструментом в решении этой проблемы была и остается первичная медико-санитарная помощь, основанная в Республике Молдова на практике семейной медицины. На протяжении многих лет развитие семейной медицины поддерживалось международными организациями и отдельными экспертами, которые периодически публиковали отчеты по оценке системы здравоохранения в Молдове. Цель этой публикации - представить развитие семейной медицины в Республике Молдова на основе описания экспертов извне. Для достижения этой цели были отобраны и изучены доклады, опубликованные в период 2004-2016 гг. на веб-сайте Всемирной Организации Здравоохранения. Оценка развития семейной медицины международными экспертами касается финансирования, инфраструктуры, охвата и содержания предоставляемых услуг, человеческих ресурсов и рекомендаций. Основные направления развития первичной медико-санитарной помощи были и продолжают фокусироваться на обеспечении всеобщего доступа к качественным услугам и эффективному управлению ресурсами.
Ключевые слова: семейная медицина, развитие, международные эксперты, взгляд
Introducere
Guvernul Republicii Moldova a initiât o reformá importantâ, reorganizând prestarea serviciilor de asistentá medicalá primará (AMP) prin introduce-rea modelului de medicinâ de familie în anul 1996. în 1978, la forumul international al Organizatiei Mondiale al Sânâtâtii, asistenta medicalá primará a fost recunoscutá atât o parte integrantá a sistemului national de sánátate, îndeplinind functia sa principalá si fiind veriga sa centralá, cât si pilonul
dezvoltärii socioeconomice globale a societätii [1]. Conform Declaratiei de la Alma-Ata, guvernele sunt responsabile de sänätatea popoarelor lor, lucru care poate fi realizat numai prin activitäti de sänätate si sociale adecvate, cu obiectivul de a atinge un nivel de sänätate care va permite populatiei sä ducä o viatä productivä din aspectele social si economic. Asistenta medicalä primarä este principalul instrument în rezolvarea acestei probleme, ce constituie o parte a dezvoltärii în spiritul dreptätii sociale.
Politica pentru AMP a fost dezvoltatä de la mijlocul anilor 1990, cu o intensificare dupä 1998. într-un sir de documente oficiale a fost abordatä o gamä largä de probleme, concentrându-se pe fortificarea AMP, inclusiv: implementarea unui sis-tem obligatoriu de asiguräri de sänätate; alegerea liberä a medicului pentru populatie si promovarea mregisträrii cetätenilor la doctor la alegerea lor; sta-bilirea autonomiei centrelor AMP si implementarea contractärii directe cu ele; punerea unui accent mai mare pe promovarea sänätätii si prevenirea bolilor în AMP; continuitatea îngrijirii si integrarea serviciilor pe niveluri de îngrijire; stimularea centrelor AMP din mediul rural în vederea reducerii divergentilor în furnizarea serviciilor de sänätate între zonele urbane si cele rurale; ümbunätätirea accesului la servicii si a calitätii serviciilor prestate la nivelul primar; conso-lidarea managementului si administrärii în cadrul institutiilor AMP; instruirea cadrelor didactice si a asistentelor medicale, inclusiv prin programe de educatie continuä; stabilirea normelor si a criterii-lor pentru contracte si utilizarea mecanismelor de platä pentru nrnbunätätirea performantei în AMP; monitorizarea îngrijirii oferite în cadrul sistemului obligatoriu de asiguräri de sänätate prin intermediul indicatorilor de performantä [2].
Pe tot parcursul dezvoltärii medicinei de familie, Guvernul Republicii Moldova a fost sustinut de organisme internationale si experti individuali, atât pentru planificarea strategicä, organizarea si implementarea reformelor, cât si pentru evaluarea progresului realizat, cu identificarea problemelor si propunerea solutiilor.
Scopul acestei publicatii este de a prezenta punc-tul de vedere al expertilor din exterior privind dezvol-tarea medicinei de familie în Republica Moldova.
Material si metode
Autorii au cercetat site-ul oficial al Organiza-tiei Mondiale a Sänätätii, utilizând pentru cäutare termenii Republic of Moldova, publications si mesh term and. Rezultatul cäutärii [3] a fost examinat initial pentru identificarea continuturilor cu privire la asistenta medicalä primarä si au fost selectate sase
rapoarte [2, 4-8]. Datele obtinute au fost divizate în sase categorii: 1) contextul general si cheltuieli pentru sânâtate, 2) infrastructura, 3) acoperirea cu serviciile asistentei medicale primare si continutul vizitelor de ambulatoriu, 4) resurse umane, 5) con-cluzii si 6) recomandâri.
Rezultate si discutii
Populatia Republicii Moldova, în anul 2004, a constituit 3,4 milioane, din care 2,9 milioane erau rezidenti permanent în tarâ si mai mult de jumâ-tate trâiau în zonele rurale. Aproximativ 25% din populatia activâ economic a pârâsit tara în câutarea unor oportunitâti economice mai bune [4]. Situatia a progresat în urmâtorii patru ani, conform unuia din rapoartele ulterioare: „[...] o migratie la scarâ largâ a fortei de muncâ, cu aproximativ 40% din populatia activâ din punct de vedere economic care lucreazâ în strâinâtate [...], iar impactul social al migratiei la scarâ largâ a fortei de muncâ este un motiv de îngrijorare" [5].
în documentul privind politica de finantare a sânâtâtii din 2008 [4], autorii descriu Republica Moldova ca tara cu venituri scâzute, cea mai sâracâ în Europa, în 2004 aflându-se pe locul 157 în ceea ce priveste produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în lume (710 USD). Dupâ anul 1990, PIB-ul a scâzut cu mai mult de 60%, ceea ce a dus la o reducere drasticâ a cheltuielilor publice. începând cu 1999, au fost implementate reforme structurale si, ca urmare, PIB-ul real a crescut din anul 2000 la o ratâ anualâ de 7%. Cu toate acestea, în ciuda bazei limitate a resurselor, s-au înregistrat progrese reale în ceea ce priveste rationalizarea sistemului de sânâtate si reducerea dominatiei îngrijirii în spitale prin restruc-turarea stocurilor de spitale; stabilizarea finantârii asistentei medicale prin introducerea cu succes a asigurârii sociale obligatorii de asistentâ medicalâ, care a reusit de asemenea sâ reducâ nivelul plâtilor neoficiale în sistem; dezvoltarea asistentei medicale primare bazate pe medicina de familie [4].
Decretul Guvernului nr. 1134 Privind dezvoltarea asistentei medicale primare a fost emis în 1997 si a creat specialitatea medicului de familie si postul de asis-tent medical primar; a introdus principiul libertâtii de alegere a medicului de familie si a înlocuit bugetele de linie pentru furnizorii de AMP cu un sistem de plâti pe cap de locuitor [6]. începând cu anul 2004, finan-tarea sânâtâtii în Republica Moldova a fost organizatâ sub denumirea de Asigurare obligatorie în medicinó (AOM) si volumul total al cheltuielilor pentru sânâtate în 2005 a fost de 10,2% din PIB [4]. Cheltuielile totale pentru sânâtate în 2010 au fost de 11,7% din PIB. Pe baza sursei de venit, 40,3% din totalul cheltuielilor
pentru sânâtate s-au format din contributiile AOM, accesul la asistenta medicalâ primarâ fiind universal, indiferent de statutul de asigurare [5].
în perioada studiatâ au fost implementate noi scheme de platâ a salariilor în asistenta primarâ, care au avut drept scop stimularea alegerii pentru AMP si, în special, alegerea pentru practica ruralâ. S-a observat câ, în cazul Moldovei, medicii de familie cu vechime comparabilâ si experientâ profesionalâ câstigâ mai mult decât specialist de profil; medicii de familie la locurile de muncâ din mediul rural câstigâ mai mult decât colegii din centrele urbane [2].
Reteaua de îngrijire primarâ cuprinde acum pa-tru tipuri de furnizori: (a) centre de medicinó de familie, bazate pe fostele policlinici raionale si deservind adesea populatii mari de peste 50 000; (b) centre de sónótate, bazate pe fostele puncte medicale rurale; (c) oficii ale medicilor de familie, bazate pe fostele puncte medicale rurale care aveau un singur medic, acoperind populatii de peste 1000; si (d) posturile de sónótate pentru asistentii medicilor de familie (felceri), care acoperâ satele/zonele cu populatii mai mici de 1000 (Guvernul Republicii Moldova si Banca Mon-dialâ, 2006) [6].
O evaluare a calitâtii infrastructurii institutiilor de asistentâ medicalâ primarâ efectuatâ în 2007 a constatat câ multe institutii erau învechite si ne-cesitau renovare (Ministerul Sânâtâtii al Republicii Moldova si CNAM, 2007). Institutiile plasate pe locurile inferioare în materie de calitate erau localizate preponderent în zonele rurale. Pe parcursul ultimului deceniu, sectorul de asistentâ medicalâ primarâ a beneficiat de investitii atât externe, cât si locale, în scopul îmbunâtâtirii infrastructurii, vehiculelor si a echipamentelor [7].
Numârul de vizite în ambulatoriu pe locuitor a fost stabil din 1990, dar a început sâ scadâ sem-nificativ în 1998. în anul 2005 au fost efectuate 2,7 vizite la medicii de familie pe cap de locuitor, 52% din totalul vizitelor în ambulatoriu. Vizitele preventive în institutiile de AMP au reprezentat 20,9% din vizitele adultilor si 53,4% din cele ale copiilor. Media vizitelor la AMP de câtre asigurat a fost de 3,3 vizite, comparativ cu 0,9 pentru neasigurati în 2005 [9]. în pofida diminuârii numârului medicilor de familie, datele statistice nationale raporteazâ o majorare usoarâ a numârului relativ de vizite pe locuitor de la o medie de 2,4 vizite în 2004 pânâ la 2,9 în 2010, cu pâstrarea inechitâtii între raioane si municipii (CNAM, 2012) [7].
De-a lungul anilor, aproximativ 45% din persoa-ne solicitâ asistentâ directâ de la specialistii medicali, ocolind medicii de familie. Referirea de sine stâtâtor la centrele de urgentâ înlocuieste vizitele la AMP mai
des în zonele urbane decât în cele rurale, unde aceste serviciile sunt mai putin disponibile. în general, AMP suferä de perceptia publicä negativä. ^bunätätirea statutului si rolului AMP prin acordarea mai multor resurse sectorului dat în Republica Moldova este imperativä [8].
Un sir cuprinzätor de servicii curative, de rea-bilitare, preventive si de promovare a sänätätii sunt destinate sä fie furnizate la nivelul primar. Statisticile oficiale demonstreazä cä cetätenii moldoveni îsi vi-ziteazä medicul de familie în medie de circa trei ori pe an. Din toate vizitele pacientilor, 1,6% se terminä cu o spitalizare [2].
Domeniul de aplicare si continutul serviciilor de asistentä medicalä primarä sunt definite în legislatie atât pentru pachetul de servicii minime garantate de stat, cât si pentru pachetul de beneficii de bazä, furnizat în temeiul asigurärii obligatorii medicale. Serviciile esentiale acordate în institutiile AMP diferä foarte putin între mediul urban si cel rural. Acestea includ consultäri si recomandäri generale si pediatrice, supraveghere pediatricä si imunizare, îngrijiri antenatale si post-partum, managementul bolilor cronice (de exemplu, pentru diabet, astm, boli cardiovasculare), servicii de sänätate mintalä, planificare familialä, control în hepatitä si îngrijire în TB, tratamentul bolilor respiratorii, îngrijirea diareii, vizite la domiciliu, îngrijirea medicalä, serviciile de ambulantä si clinicile de promovare si prevenire a sänätätii (r. Atun, 2007).
Interventiile chirurgicale minore nu sunt disponibile pe scarä largä în institutiile de asistentä medicalä primarä, iar un sondaj de profil al medicilor de familie din Moldova a constatat cä acei medici care lucreazä în mediul urban sau în clinici sustinute prin programe de asistentä international aveau mai multe sanse sä utilizeze echipamentele de diagnosticare sau terapeutice disponibile, în special pentru conditiile pediatrice comune (Banca Mondialä, 2005). Acelasi studiu a arätat cä problemele psihosociale au fost gestionate rar de medicii de familie, dar conditiile cronice comune au fost frecvent gestionate de cätre acestia, färä diferente urbane si rurale. Majoritatea medicilor de familie din mediul urban si cel rural intervievati (70-95%) au verificat în mod regulat tensiunea arterialä a pacientilor, au fäcut frotiuri cervicale, au efectuat examinarea sânilor si au oferit educatie pentru sänätate [6].
Numärul medicilor de familie în Republica Moldova a crescut din anul 1995 si în 2002 a atins cifra de 2136 de medici, dupä care a apärut tendinta de descrestere, cu un deficit de persoane fizice de circa 500 de persoane cätre anul 2016 (vezi figura). Au fost înregistrate reduceri semnificative ale numärului
medicilor de familie si ale asistentelor medícale, atât în general, cât si în zonele rurale [7].
1863 2136 2101 2096 2066 203l20011M7 1*» 19151873,»„,.,.
1285 1529 1763 1706 1647 1656
438 197 57 95
Numàrul medicilor de familie, anii 1995-2016 (sursa: MSPS, 2018)
în 2005, media nationalä de acoperire cu medici de familie a fost de 89%, iar acoperirea cu asistenti medicali a constituit 92%. în raioane, acoperirea era de 86%. în unele zone rurale ale tärii (Cantemir, Rezina, Cimislia, Fälesti si Cäuseni), a existat un mare deficit de medici de familie - de la 51% pânâ la 67% din nevoile acoperite [4]. Numärul medicilor de familie este în descrestere si deficitul acestora si al asistentelor medicale se resimte neuniform în republicä, din motiv cä, istoric, unele raioane centrale si sudice au fost asigurate mai slab cu resurse umane [7].
Asigurarea cu asistente ale medicului de familie de asemenea a suferit un declin moderat - de la 16,6 la 10 000 locuitori în 2003 la 15,0 în 2010, rämänänd stabilä în orase, dar înregistrând o reducere de 13% în raioane. Distributia geograficä demonstreazä cele mai mici nivele de asigurare cu cadre în regiunea centralä - Hâncesti (12,6), Nisporeni (13,2) si Cimislia (14,3), (CNMS, 2012) [7].
De asemenea, existä o distributie neuniformä în cadrul raioanelor. Standardul national în Republica Moldova constituie 1500 persoane la un medic de familie, msä populatia deservitä a constituit 1608 persoane la un medic de familie în centrele raionale si 2267 persoane în sate, cu mari devieri de la cifra medie, fiind înregistrate pânä la 3950 persoane în total si 5200 persoane în zona ruralä [7].
O analizä a cadrelor medicale, efectuatä în 2010, aratä cä întregul sistem de sänätate, dar în special asistenta medicalä primarä, îsi pierde continuu atractivitatea pentru absolventii institutiilor de mvä-täi^^ medical (Galan, 2011). Doar o treime dintre absolventi s-au angajat în sectorul sänätätii în perioa-da 2003-2010 [7]. Un program de rezidentiat de trei ani în Medicina de familie este oferit la Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie Nicolae Testemitanu, msä numärul absolventilor a scäzut brusc de la 66 la 30 pe an, începând cu 2009 [2].
Sistemul de sänätate al Republicii Moldova are ca scop asigurarea întregii populatii a accesului universal la un pachet de servicii de îngrijire a sänätätii. Observatiile expertilor în anul 2008 denotä cä „sunt mcä multe de fäcut, pentru a asigura accesul universal la asistenta medicalä primarä si pentru a proteja alocarea resurselor la asistenta medicalä primarä, si este necesarä nrnbunätätirea capacitätii furnizorilor de servicii de asistentä primarä în gestionarea bolilor, referire si management" (Guvernul Republicii Moldova si Banca Mondialä, 2006). Conform opiniei lui R. Atun si coaut. (2008), la momentul evaluärii a fost mcä prea devreme de a aprecia impactul introducerii unei asiguräri sociale de sänätate obligatorii privind contributia sistemului de sänätate la nmbunätätirea sänätätii si la eficienta tehnicä în productia de în-grijiri medicale. Cu toate acestea, existä dovezi cä programul de reformä a oferit Nmbunätätiri în ceea ce priveste calitatea perceputä a îngrijirii (în special în serviciile primare de asistentä medicalä), eficienta alocärii resurselor si distribuirea mai echitabilä a costurilor si beneficiilor sistemului de sänätate în rândul populatiei [6].
Exista de asemenea necesitatea de a ameliora statutul asistentei medicale primare în cadrul sis-temului de sänätate, pentru a recruta si a mentine un numär suficient de medici de familie [6]. Insufi-cienta continuä a resurselor umane în sistemul de asistentä medical primarä la nivel rural necesitä gäsirea unor solutii noi pentru sporirea disponibili-tätii serviciilor de sänätate, pentru modele flexibile de prestare a serviciilor si mecanisme de motivare ce räspund mai bine necesitätilor absolventilor institutiilor medicale [7].
Din rapoarte prezentate în perioada studiatä de Banca Mondialä (2005) rezultä cä „nu existä o monitorizare sistematicä a calitätii serviciilor furni-zate în asistenta medicalä primarä". Concentrarea pentru reforma viitoare privind nrnbunätätirea calitätii serviciilor de sänätate disponibile populatiei si ameliorarea stärii generale de sänätate a populatiei a fost recomandarea expertilor din primele rapoarte în 2008 [4]. Institutii precum Consiliul National de Evaluare si Acreditare si Compania Nationalä de Asiguräri în Medicinä efectueazä continuu evaluäri periodice ale institutiilor, inclusiv privind aspectele calitätii serviciilor. în perioada studiatä, Ministerul Sänätätii a introdus indicatori de performantä cu o concentrare asupra accesibilitätii si eficientei serviciilor si satisfactiei pacientilor. Alte eforturi de nrnbunätätire a calitätii serviciilor se refereau la dezvoltarea si implementarea ghidurilor si a proto-coalelor clinice.
Totusi, calitatea serviciilor de asistentâ medicalâ primarâ monitorizatâ de diverse mecanisme, cum ar fi controalele interne, inspectiile si evaluârile, a fost consideratâ marginalâ în anul 2012 [2].
Concluzii
Politica nationaló de sónótate pentru anii 20072021 si Strategia de dezvoltare a sistemului de sónótate pentru anii2008-2017 au servit ca documente principale de orientare pentru initiativele de reformâ ulte-rioare în sistemul de sânâtate din Republica Moldova. Chiar dacâ au existat trei schimbâri de guvernare de atunci, sistemul de sânâtate, fiind un sistem dinamic, deschis, este în proces de autoreglare.
Domeniile principale de dezvoltare a asistentei medicale primare continuâ sâ fie axate pe asigurarea accesului universal a întregii populatii la servicii de calitate si gestionarea efectivâ a resurselor.
Bibliografie
1. Declaration of Alma Ata. International conference on primary health care, Alma-Ata, USSR, 6-12 September 1978. Geneva, WHO, 1978. http://www.un.org/ ru/documents/decl_conv/declarations/almaata78.
shtml
2. Evaluation of the structure and provision of primary care în the Republic of Moldova. A survey-based project, Republic of Moldova Health Policy Paper Series No. 5.
3. http://www.euro.who.int/en/countries/republic-of-moldova/publications
4. Evaluation of Moldova's 2004 health financing reform. Health Financing Policy Paper 2008/3.
5. Turcanu G., Domente S., Buga M., Richardson E. Republic of Moldova:health system review. In: Health Systems în Transition, 2012, nr. 14(7), p. 1-151.
6. Atun R., Richardson E., Shishkin S., Kacevicius G, Cio-canu M., Sava V. and Ancker S. Moldova:Health system review. In: Health Systems în Transition, 2008; nr. 10(5), p. 1-138.
7. Bariere factori ce faciliteazó accesul la serviciile de sónótate în Republica Moldova. Copenhaga: Biroul Regional pentru Europa al OMS, 2012.
8. Ambulatory care sensitive conditions în the Republic of Moldova. January 2015, 42 p.
Natalia Zarbailov, conf. univ., Catedra Medicinó de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel: 069481481,
e-mail: natalia.zarbailov@usmf.md
CZU: 616.1:614.253(478)
STATUS OF CARDIOVASCULAR POPULATION HEALTH IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
Elena RAEVSCHI1, Ion ABABW, Laurence SPERLING2, Eleonora VATAMAN3,
'Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova, 2The Center for Heart Disease Prevention, Emory University School of Medicine, Atlanta, USA, 'Institute of Cardiology of the Republic of Moldova
Summary
Reducing burden of cardiovascular diseases and other non-communicable diseases (NCD) is an overriding global priority. World Health Organization (WHO) established a set of actions in base of six objectives in order to strengthen international cooperation, national capacity to respond, multisectoral action to reduce risk factors, identified through people-centered primary care, and strengthening progress monitoring in attaining the NCD targets. The purpose of the study was to estimate the prevalence of cardiovascular health in population-centered primary health in order to highlight the need to strengthen cardiovascular diseases control and prevention in the Republic of Moldova. The assessment ofcardiovascular health was performed in base of cross-sectional study sample (n=2,612) using American Heart Association (AHA) methodology. The result of the study identified the distribution of cardiovascular health levels as follows: ideal in 0.6% (95% CI 0.3-0.9%), intermediate in 18.3% (95% CI 16.8-19.9%), and poor cardiovascular health in 81% (95% CI 79.4-82.6%) of cases. Uncommon presence of ideal cardiovascular health level (0.6%) underlines the needs to improve cardiovascular health among adults in the Republic of Moldova with emphasis on primary care, as first line population contact.
Keywords: cardiovascular health, primary health care, Republic of Moldova
Rezumat
Starea de sanatate a populatiei din Republica Moldova: aspect cardiovascular
Reducereapoverii bolilor cardiovasculare (BCV) §i a altor boli netransmisibile (BNT) este o prioritate imperativa globala. Organizatia Mondiala a Sanatatii a stabilit o serie de actiuni in baza a §ase obiective, pentru a fortifica cooperarea internationala, capacitatea nationala de a ras-punde, actiunea multisectoriala de reducere a factorilor de risc, identificati prin intermediul populatiei orientate spre asistenta medicalaprimara (AMP), §i consolidarea monito-rizarii progreselor in atingerea tintelor privind BNT. Scopul studiului a fost de a estima prevalenta sanatatii cardiovasculare in populatia centratape AMP, in vederea evidentierii necesitatii de fortificare a controlului §i preventiei bolilor
