CC BY
236. GLOBO. Ghid local de Management al BPOC, 2010. http://www.srp.ro/GLOBO—Ghid-local-de-manage-ment-al-BPOC-143.htm
7. Martinez C.H., Kim V, Chen Y., et al. The clinical impact of non-obstructive chronic bronchitis in current and former smokers. in: Respir. Med., 2014, Mar., nr. 108(3), p. 491-499.
8. Sin D.D. Is COPD Really a Cardiovascular Disease? in: Chest, 2009, nr. 136, p. 329-330.
9. Vogelmeier C.F., Criner G.J., Martinez F.J. et al. Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Lung Disease 2017 Report. GOLD Executive Summary. in: Am .J. Respir. Crit. Care Med., 2017, nr. 195(5), p. 557-582.
10. Wedzicha Jadwiga A., Miravitlles Marc et al. Management of COPD exacerbations: a European Respiratory Society/American Thoracic Society guideline. in: Eur. Respir. J., 2017; nr. 49, p. 1600791.
11. Löpez-Campos Jose Luis et al. Mortality trends in chronic obstructive pulmonary disease in Europe, 1994-2010: a joinpointregression analysis. in: The Lancet Respiratory Medicine, 2014, vol. 2, no. 1, p. 54-62.
12. Protocolul clinic national „Bronhopneumopatia obstructivâ cronicà". Chijinäu, 2013, 67 p.
13. Sutherland T.J., Cowan J.O., Young S. et al. The association between obesity and asthma: in teractions between systemic and airway inflammation. in: Am. J. Respir. Crit. Care Med., 2008, nr. 178(5), p. 469-475.
Alexandru Babin, conf. univ., Catedra Medicinâ de Familie, iP USMF Nicolae Testemitanu tel. 069046467,
e-mail: [email protected]
CZU: 616-006-083-039.75
ÍNGRIJIRILE PALIATIVE ÍN REPUBLICA MOLDOVA -REALITATE §I PERSPECTIVA
Galina BUTA1, Andrei BRADU2, Vadim POGONET3, Natalia CARAFIZI2, Rodica IGNAT1, Ghenadie CUROCICHIN1,
'Catedra Medicinä de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 2Fundatia filantrópica medico-socialä Angelus Moldova, Hospice Angelus, 3IMSP Institutul Oncologic
paliative la nivelele comunitar §i national, accesul la opi-oide §i instruirea personalului medical. Moldova s-a aliat cerintelor Rezolutiei OMSpentru imbunatatirea accesului pacientilor la ingrijiri paliative initial prin ONG-uri, iar ulterior prin sectorul public. Cu sustinerea financiara a Fundatiei „SOROS-Moldova", a Fundatiei filantropice „AngelusMoldova" aufost instruite 2054 depersoane. In cadrulProiectului „Fortificarea Capacitatilor deInstruire in Ingrijiri Paliative", au fost pregatitii 12 formatori din USMF„N. Testemitanu" §i instruiti 120 medici de familie (2016-2017). Accesibilitatea medicamentelor opioide in tara este asigurata de 190 institutii autorizate. Moldova dispune de cadrul legislativ pentru integrarea serviciilor de ingrijiri paliative in sistemul de sanatate. Este necesar de a fi continuata pregatirea profesioni§tilor §i asigurarea cu preparate opioide conform necesitatilor.
Cuvinte-cheie: ingrijiri paliative, pacienti incurabili, echi-pa multidisciplinara, calitatea vietii
Summary
Palliative Care in the Republic of Moldova - reality and perspectives
In the Republic of Moldova there is a tendency of increase in the number of patients with oncological diseases, which means a constant rise of persons with palliative care needs. The objective of the study is to identify the problems and perspectives for the development of palliative care in the country. A retrospective, descriptive study of health policy documents, evaluation of palliative care system in the community and at the national level, and training of medical staff in this field were made. The Republic of Moldova has joined the requirements of the WHO Resolution to improve patients' access to palliative care, initially through NGOs and later through the public health sector. With the financial support from development partners - "Moldova Soros" Foundation, 2051 persons were trained through the Charity Foundation „Angelus Moldova". Within the framework of the project "Strengthening Palliative Care Capacities", 12 trainer of trainers from State Medical University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemitanu" and 120 family doctors were trained in Palliative Care. The availability of opioid drugs in the country is provided by 190 authorized institutions. The Republic of Moldova has the legislative framework for the integration of palliative care services into the health system. The training of professionals in this field is necessary to be continued and sufficient provision of opioids for palliative should be provided.
Keywords: palliative care, incurable patients, multidisci-plinary team, quality of life
Rezumat
Tendinta de creciere a numärului de bolnavi cu oncopatolo-gii în Republica Moldova presupune majorarea numärului persoanelor cu nevoi de îngrijiri paliative. Obiectivul stu-diului constä identificarea problemelor §i a perspectivelor de dezvoltare a asistentei paliative în tarä. A fost efectuat un studiu descriptiv retrospectiv al documentelor de politici în sänätate, s-a evaluat sistemul de acordare a îngrijirilor
Резюме
Паллиативная помощь в Республике Молдова - реальность и перспективы
В Республике Молдова наблюдается тенденция к увеличению числа пациентов с онкопатологией, что означает постоянное увеличение числа лиц, нуждающихся в паллиативной помощи. Было проведено ретроспек-
тивное описательное исследование документов политики здравоохранения, оценка системы паллиативной помощи на местном и на национальном уровнях, и в области подготовки медицинского персонала. Молдова присоединилась к требованиям Резолюции ВОЗ, чтобы улучшить доступ пациентов к первичной паллиативной помощи через НПО, а позже через государственный сектор. При финансовой поддержке партнеров по развитию, Фонда „СОРОС-Молдова" и Филантропического фонда „АнгелусМолдова ", 2051 медработников прошли обучение в паллиативной помощи. В рамках проекта «Укрепление потенциала преподавания в сфере паллиативной помощи», Медицинским Университетом подготовлено 12 инструкторов в области паллиативной помощи, которые затем обучили 120 семейных врачей (2016-2017). Опиоидные препараты предоставляются 190 авторизированными учреждениями. Республика Молдова имеет законодательную базу для интеграции услуг паллиативной помощи в систему здравоохранения. Необходимо продолжить подготовку специалистов в этой области, а также обеспечить адекватное предоставление пациентам необходимых опиоидов согласно необходимости.
Ключевые слова: паллиативная помощь, неизлечимые пациенты, многопрофильная команда, качество жизни
Introducere
Problema aplicárii Îngrijirilor paliative În patologia oncologicá este universalá si actualá. Statisticile OMS atestá o tendintá de crestere a ratelor oncopa-tologiilor la nivel international, ceea ce În viitor se va solda cu un numár tot mai impunátor de persoane care vor avea nevoie de Îngrijiri paliative (îP), având În vedere specificul patologiei canceroase [S, б, 1S].
Persoanele care suferá de cancer si de alte boli progresive incurabile necesitá o atentie specialá, combinând asistenta medicalá, psihologicá si socialá. Toate aceste servicii sunt destinate sá aline suferinta bolnavului, sá amelioreze confortul, indiferent de diagnostic, atunci când tratamentul curativ a devenit incert sau ineficace [I, б, 14, 1S].
Accesul la Îngrijiri paliative este limitat sau inexistent În multe tári, mai ales În cele În curs de dezvoltare. Din cei aproximativ IS.GGG de mii de bolnavi din Moldova care nu mai au sanse de su-pravietuire, doar S.GGG beneficiazá anual de Îngrijiri paliative [S, б, 1S]
îngrijirea paliativá este o abordare ce nmbuná-táteste calitatea vietii pacientilor si a familiilor aces-tora, care se confruntá cu probleme asociate bolilor amenintátoare de viatá, prin prevenirea si alinarea suferintei, prin identificarea timpurie, evaluarea co-rectá si tratamentul durerii si al altor probleme fizice, psihosociale si spirituale б, 7, В, 1S].
îngrijirea paliativâ reitereazâ mai multe inter-ventii, incluzând managementul durerii si al simp-tomelor, suportul psihoemotional, spiritual, social al pacientului si apartinâtorilor, îngrijirea în ultimele ore de viatâ, reabilitarea în perioada de convalescentâ si acordarea unei perioade de respiro pentru membrii de familie [1, 2, 12, 13, 15, 18].
în acest context, OMS, Asociatia Europeanâ pentru îngrijiri Paliative (EAPC), Asociatia International pentru îngrijiri Paliative (IAHPC), Alianta International pentru îngrijiri Paliative (WPCA) si Observatorul pentru Drepturile Omului (Human Rights Watch - HRW) colaboreazâ pentru a promova accesul la îngrijiri paliative ca drept al omului [2, 3, 6, 7]. _
îngrijirea paliativâ si implicit controlul durerii reprezintâ un domeniu de interes pentru cele mai reprezentative institutii la nivel mondial. Comite-tul de Ministri ai Statelor Membre ale Consiliului Europei a recomandat, în anul 2003, guvernelor statelor-membre sâ adopte politici pentru crearea unei strategii nationale coerente si comprehensive de îngrijiri paliative [3, 6, 8, 15]. în aceastâ ordine de idei, Organizatia Mondialâ a Sânâtâtii a adoptat în 2014 Rezolutia pentru îmbunâtâtirea accesului la îngrijiri paliative [6].
îngrijirile paliative au devenit o parte com-ponentâ a serviciilor de sânâtate la nivel national. Moldova a integrat îngrijirea paliativâ în sistemul de sânâtate începând cu anul 2010, când a fost aprobat Standardul National de Îngrijiri Paliative si Protocoalele clinice nationale în dispnee, stare ter-minalâ, patologie gastrointestinalâ, durere în cancer si escare [10, 11, 15].
Obiectivul studiului realizat constâ în identificarea problemelor si a perspectivelor de dezvoltare a asistentei paliative în Republica Moldova.
Materiale si metode
A fost realizat un studiu descriptiv retrospectiv al documentelor de politici în sânâtate si protectia socialâ, evaluarea sistemului de acordare a îngrijirilor paliative la nivelele comunitar si national si instruirea personalului medical în acest domeniu [17].
Rezultate si discutii
Reabilitarea pacientilor cu patologii incurabile dateazâ din anii 40 ai secolului XX, initial în Anglia si ulterior în alte târi economic dezvoltate. Totodatâ, necesitatea de îngrijire paliativâ atât la nivel global, cât si la nivel national este în crestere [3, 5, 6, 14, 15].
La începutul anului 2014, Alianta Mondialâ pentru îngrijiri Paliative (WPCA), în colaborare cu OMS, a publicat Atlasul Mondial al Îngrijirii Paliative
la Sfarsitul Vietii, din care se vede cá 42% din tárile lumii au acces limitat sau inexistent la ingrijiri palia-tive si 80% din tári au acces limitat sau restrictionat la medicatia opioidá.
Sarcina principalá a ingrijirilor paliative este de a sustine starea de bine si de a imbunátáti calitatea vietii pacientului. Prin urmare, actiunile de ingrijire paliativá ar trebui sá fie efectuate din momentul diagnosticárii bolii incurabile [2, 3, 4, 11, 13, 15].
Republica Moldova a fácut pasi concreti in acest sens. Avem o serie de acte normative aprobate de autoritáti, ghiduri si protocoale: Legea nr. 382 din 06.05.1999 privind circulatia substantelor narcotice si psihotrope si a precursorilor; Hotárarea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 pentru aprobarea tabelelor si lis-telor substantelor narcotice, psihotrope si precursorilor acestora; Ordinul MS nr. 234 din 09.06.2008 privind dezvoltareaserviciilorde ÍPin RM; Ordinul MS nr. 154 din 01.06.2009 privind organizarea serviciilor de ÍP; Ordinul MS nr. 875 din 27.12.2010 despre costul unui caz asistat de ingrijiri medicale paliative; Ordinul MS nr. 884 din 30.12.2010 pentru aprobareastandardului de ÍP; Ordinul MS nr. 60 din 25.01.2012 cu privire la ingrijirile medicale paliative; Ordinul MS nr. 187 din 02.2012 cu privire la aprobarea instructiunii privind administrarea morfinei orale; Ordinul MS nr. 1570 din 27.12.2013 cu privire la organizarea asistentei medicale paliative; Programul national de control al cancerului pentru anii 2016-2025, Protocolul clinic National nr. 279 Íngrijiripaliative la copil etc.
Dacá ar fi sá prezentám in cifre tabloul ingrijirilor paliative din Moldova, constatám cá printre cei 25.000 de pacienti care necesitá ÍP, doar unul din sapte bolnavi incurabili beneficiazá anual de ingrijiri paliative.
Republica Moldova s-a aliat cerintelor Rezolutiei OMS pentru imbunátátirea accesului la ingrijiri paliative initial prin ONG-uri, si doar mult mai tarziu prin sectorul public. Actualmente, in tará ingrijiri paliative presteazá: centrul de zi si echipa mobilá a Hospice Angelus Moldova, hospice-ul din s. Zubresti, r. Strá-seni, unitatea cu paturi din or. Ceadar-Lunga, sectia de ÍP din cadrul iMSP Spitalul Clinic Municipal nr. 4, in total 12 ONG-uri din cadrul Asociatiei Nationale de Tratament Paliativ. Ín acest context, s-au reorganizat 245 de paturi in 35 de spitale nationale. Ín anul 2017, un nou centru de ingrijiri paliative pentru copii a fost deschis la isacova, r. Orhei; la institutul de Oncologie, echipa mobilá de ÍP realizeazá consultatii de ingrijire paliativá in ambulatoriu si stationar. Conform profe-siogramei, aceste servicii se presteazá si in asistenta medical primará [9-12].
Relatiile dintre pacient si echipa medicului de familie presupune respectarea cerintelor psihologiei, eticii si deontologiei medicale, care au o importantá
majorá în prestarea îngrijirilor paliative la domiciliu. Medicul de familie devine pilonul echipei interdisci-plinare specializate în ÎP, conform cerintelor societátii contemporane, iar cunoasterea domeniului respectiv este necesará pentru toti medicii de familie, deoarece abordarea paliativa este apanajul lor [2, 7, 8, 14].
îngrijirea paliativá, ca obiect de studiu, este o specialitate relativ nouá pentru republica noastrá, iar deseori persoanele implicate în acordarea ÎP au un nivel de cunostinte insuficient, fapt care determina necesitatea initierii unor cursuri de educatie medi-calá continuá în domeniul respectiv în majoritatea tárilor.
în Moldova, cu sustinerea financiará a partene-rilor de dezvoltare, au fost initiate cursuri în domeniu pentru practicieni. Astfel, primele cursuri de instruire în domeniul ÎP au fost sprijinite de Fundatia Soros-Moldova, organizate începând cu anul 2013. Cur-surile au fost oferite atât medicilor de familie, cât si medicilor-oncologi si asistentelor medicale. Numárul persoanelor instruite este prezentat în tabelul 1.
în perioada 2013-2017 au fost instruite 2054 de persoane, dintre care 1851 (90,1%) medici si 205 (9,9%) asistente medicale. Evaluarea structurii medicilor în functie de specialitate atestá cá 92% din instruiti sunt medici de familie, 5% - oncologi, 3% -internisti sau de alte specialitáti, 1,5% - medici-sefi si manageri, 0,5% - medici în îngrijiri paliative. în plan teritorial, au fost cuprinse institutiile medico-sanitare din toate unitátile administrative teritoriale. Persoanele instruite activeazá la nivel de CS (91%), la nivel de spital raional (8%) si la alte nivele de acordare a asistentei medicale (1%) [16].
Tabelul 1
Numàrul de persoane instruite în domeniul îngrijirilor paliative de Fundatia „Angelus Moldova" (2013-2017)
Anul Total instruiti Medici Asistente medicale
abs. % abs. % abs. %
2013 1866 100 1709 91,6 157 8,4
2014 0 100 0 0,0 0 0,0
2015 17 100 0 0,0 17 100,0
2016 66 100 46 69,7 22 33,3
2017 105 100 96 91,4 9 8,6
Total 2054 100 1851 90,1 205 10,0
în anul 2016, gratie Fundatiei SOROS, prin intermediul Proiectului Fortificarea capacitátilor de instruire în asistenta paliativá au fost pregâtiti 12 formatori din cadrul USMF Nicolae Testemitanu în domeniul ÎP în Centrul de studii pentru medicinâ paliativá, Hospice-ul Casa sperantei din Brasov, Ro-mânia (www.hospice.ro). Acesta a avut drept scop dezvoltarea capacitâtilor USMF Nicolae Testemitanu
de dezvoltare si aplicare a programelor de instruire în domeniul asistentei paliative la nivelele universitar, postuniversitar si de formare continuá.
în cadrul Catedrei Medicinó de Familie au fost elaborate douá cursuri de instruire în domeniul îP: unul pentru medicii de familie în cadrul educatiei medicale continue, cu o perioadá de instruire de douá sáptámáni, si unul pentru medicii-rezidenti de la anul i de studii la specialitatea Medicinó de familie, cu perioada de instruire de o sáptámáná.
Scopul cursurilor este de a contribui la acor-darea serviciilor de calitate în domeniul asistentei paliative de cátre medicii de familie prin consolidarea cunostintelor si deprinderilor practice, precum si prin educarea atitudinii demne fatá de oamenii cu maladii incurabile în evolutie si apartinátorii lor.
Obiectivele de formare în cadrul cursului au fost axate pe consolidarea cunostintelor, dezvolta-rea abilitátilor practice si a atitudinilor cursantilor în abordári contemporane în îP. Cursul include as-pecte de organizare a serviciilor în îngrijiri paliative la nivel de asistentá medicalá primará, de eticá si comunicare, management al echipei în îP, aspecte psihosociale, managementul durerii, al simptomelor si sindroamelor frecvent întâlnite, particularitáti ale stárii terminale a pacientului în îngrijirea paliativá, modificárile ce apar în apropierea mortii.
Medicii de familie sunt instruiti în baza standar-delor si protocoalelor clinice de îngrijire paliativá. Pentru procesul de predare/mvátare au fost elaborate materiale adiacente procesului didactic: suport de curs, elaborári metodice, cazuri clinice (probleme de situatie), serii de teste pentru pre- si post-testarea cunostintelor, precum si chestionarul-cadru pentru evaluarea gradului de satisfactie a beneficiarilor de instruire si propuneri pentru Nmbunátátirea procesului [2, 10, 11, 13, 15].
Metodele de instruire selectate sunt orientate spre participarea activá a cursantilor în diferite ac-tivitáti educationale, precum: prezentári, discutii în grup, studiu de caz, joc de rol, simulare. Pentru evaluarea cursantilor se utilizeazá pre- si post-testarea cu test-grilá, rezolvarea cazurilor clinice, discutii în grup si observatii ale formatorilor.
O competentá inovationalá a cursului tine de activitatea de voluntariat a fiecárui cursant în cadrul Fundatiei filantropice medico-sociale Angelus Moldova. Evaluarea comprehensivá a cursului se realizeazá prin simulare în Centrul Universitar de Simulare pentru instruirea în Mediciná (CUSiiM).
în anul 2017, în cadrul Proiectului Fortificarea Capacitótilor de Instruire în ÎP au beneficiat de instruire 120 de medici de familie din R. Moldova. în perioada anului de studii 2017-2018, instruirea în domeniul îP
se realizeazá la Catedra Medicinó de Familie, în cadrul cursurilor de educatie medicalá continuá. Au fost instruiti 21 de medicii de familie (tabelul 2).
Tabelul 2
Numórul de medici de familie instruiti în ÎP la Catedra „Medicinó de Familie", USMF "N. Testemitanu" (2017-2018)
Perioada de instruire
Raionul 30.01.201714.02.2017 10.04.20179.06.2017 05.02.201716.02.2017 Medici
75 credite 50 credite 75 credite
Briceni 2 2
Cálárasi 1 1 2
Chisináu 8 111 7 126
Cimislia 2 2
Comrat 2 2
Criuleni 1 1 2
ialoveni 1 1
Orhei 2 2
Soroca 1 1
Ungheni 1 1
Total 9 120 12 141
Medicii de familie instruiti în cadrul catedrei provin din 10 unitáti administrativ-teritoriale. Din numárul total (141 medici de familie) al celor instruiti în îngrijiri paliative, 126 sau 89,4% sunt din munici-piul Chisináu.
Pornind de la nivelul morbiditátii si cel al mor-talitátii prin neoplasme maligne ce se mregistreazá în raioanele din zona economico-geograficá Nord, precum si de la faptul cá în prezent circa 80% din îngrijirile paliative sunt prestate bolnavilor oncolo-gici incurabili, constatám cá doar un singur medic de familie (raionul Soroca) din zona respectivá a beneficiat de instruire.
în Moldova se observá tendinta de crestere a numárului de bolnavi cu oncopatologii (figura 1), ceea ce presupune cresterea constantá a persoanelor cu nevoi de îngrijiri paliative în perspectivá imediatá, pe termen mediu si lung [5].
60000
^ 40000 a
S 20000
0
iiiiiiiiJiM
LO^I^CO^O^rSi^^LOtOr^OOCTiO^HiNivi^LOLO cnqtaic^OTOOOOOOOOOO'H'HTHrHTHTH^H
cncncncnmooooooooooooooooo
HHHHH(NI\(NINI\rNrMtMrM(NrjN(\l\iNfNPJ
Perioada de observatîe
H Bolnavi luati sub supraveghere cu diagnosticul stabilit pentru prima data H Bolnavi aflati in evidenta in înstitutiile curativ-profilactice
Figura 1. Numórul bolnavilor cu neoplasme maligne
Studiile europene si cele nationale indica un consum redus de opioide la nivelul Republicii Moldova. Stocurile de forme orale si transdermice nu sunt suficiente, iar pastilele, plasturii transdermici nu sunt accesibili in toate farmaciile. De asemenea, un numár foarte mic de farmacii distribuie opioide. ín general, lipsesc formele de opioide pentru copii [18]. ín acest context, am considerat oportun a evalua accesibilitatea preparatelor opioide, determinatá dupá cantitatea de medicamente de categoria respectiva si dupá locatia farmaciilor autorizate sá le comercializeze (tabelul 3).
Tabelul 3
Cantitatea de opioide folosite în R. Moldova, perioada 20082017 (kg)
Anii Medicament
Morfina Promedol Tramadol Fentanil
2008 4,013 2,234 39,913 0,034.523
2009 3,234 2,313 65,68 0,016.276
2010 4.671 2,957 51.675 0,029.579
2011 4,262 3,4 51,622 0,024.500
2012 7,802 3.400 66,711 0,032.061
2013 4,354 2,785 70,445 0.019.929
2014 7,314 4,504 73,435 0,043.489
2015 6,115 3,191 62,456 0,054.011
2016 3,737 3,671 55,118 0,231
2017 5,83 3,125 62,1 236,657
în dinamica multianualá, cel mai frecvent pentru managementul durerii în RM se administreazá Tramadolul (39,913-73,435 kg/an), urmat de Morfi-ná (3,234-7,314 kg/an). în anul 2017 se constatá o crestere bruscá a cantitátii de Fentanil.
Numárul de institutii medicale autorizate cu dreptul de a pástra si elibera preparate stupefiante conform prescriptiei medicilor, la data de 1.01.2018 totaliza o cifrá de 190, dintre care 111 (58,4%) sunt farmacii de spital, 54 (28,4%) - farmacii, 15 (7,9%) - filiale de farmacii, 5 - depozite si 3 - producátori [18], (figura 2).
M Producàtor
■ Depozitfamiacie h Filíala depozitului
■ Famiacie spital m Filíala famiacie u famiacie
Figura 2. Structura institutiilor medicale cu dreptul de gestionare a preparatelor opioide
ín plan teritorial, cea mai bunä accesibilitate a institutiilor medicale cu dreptul de a pästra si elibera preparate stupefiante conform prescriptiei medicilor este atestatä in municipiul Chisinäu (85 sau 44,7%), urmat de mun. Bälti (15 sau 7,9%), UTA Gägäuzia (8 sau 4,2%), or. Cahul (5 sau 2,6%), Hancesti si Orhei (cate 4 sau 2,1%). ín majoritatea raioanelor sunt 1-2 asemenea institutii, dar ele lipsesc la Vulcänesti, Ceadar-Lunga si Comrat.
Concluzii
1. Republica Moldova dispune de cadrul legislativ necesar pentru integrarea serviciilor de ingrijiri paliative in sistemul de sänätate.
2. Componenta de instruire a personalului in domeniul prestärii serviciilor de ingrijiri paliative este initiatä cu succes.
3. imbunätätirea accesibilitätii si disponibilitätii medicamentelor opoide de calitate, sigure si cost-eficiente poate fi realizatä prin efort conjugat, cu excluderea impedimentelor de distribuire inegalä din punct de vedere geografic de institutiile medicale autorizate cu dreptul de a pästra si a elibera preparate opioide.
Bibliografie
1. Adaugi S. Estimarea necesitátilorde opioide utilízate in Ingrijirea Paliativá. Recomandare metodicá. Chijinäu, 2017, 19 p.
2. Cernetchi O., Gramma R. Medicina paliativá: ghid pentru mediciide familie. USMF"N. Testemitanu", Chijinäu: T. "Omega Premium'; 2017, 232 p. iSBN 978-9975-82051-6.
3. European Association of Palliative Care (EAPC) Task-force: IMPaCCT: standardts for paediatric palliative care. https://www.google.com/search?q=-European+ Association+ of+Palliative+Care+(EAPC)+Taskforce% 3A+iMPaCCT%
4. Hica il. Managementul multidisciplinar in ingrijirile paliative garanteazá calitatea serviciilor. http://www. Politicidesänätate.ro/category/februarie 2016/
5. http://cnms.md/en/rapoarte statistice
6. http://www.who.int/cancer/palliative/definition/en
7. Max Watson, Caroline Lucas, Andrew Hoy, Jo Wels. The essential and holistic guide to palliative care. in: Handbooc of Palliative care, the 2d edition, 2009.
8. Mosoiu D. Ghid de ingrijire paliativá de bazá. Hospice „Casa Sperantei", Universitatea Transilvania, Brajov, 2016, 70 p. iSBN 978-973-0-22042-1.
9. Ordinul MS nr. 154 din 01.06.2009 Cu privire la organi-zarea serviciilor de Ingrijiri Paliative. http://old2.ms.gov. md/?q=legislatie/ordin-nr-154-01062009-privire-organizarea
10. Ordinul nr. 596/404A al MS ?i CNAM http:// lex.justice.md/viewdoc.php?action =view&view=doc&id=366901&lang=1
11. Ordinul MS nr. 884 din 30.12.2010 Cu privire la apro-barea standardului de Ingrijiri Paliative. http://old2. ms.gov.md/?q=legislatie/ordin-nr-884-30122010
12. Ordinul MS nr. 960 din 01.10.2012 Cuprivirela modul de prescriere a medicamentelor. http://lex.justice. md/index.php? action= view&view =doc&lang = 1&id=345095
13. PCN-135 IngrijiriPaliative-durereain cancer. Chijinäu, 2014. http://old.ms.gov.md/_files/14978-Protocol% 2520clinic%2520national%2520ingrijiri% 2520pali-ative-Durereain%2520cancer.pdf
14. Pop S.R. Implicarea medicului de familie in ingriji-rea paliativa a pacientilor. http://www.paliatia.eu/ new/2014/04/the-involvement 0f the family physi-cian-in-according-palliative-care/?lang=ro.
15. Programul national de control al cancerului pentru anii 2016-2025. HG RM nr. 1291 din 02.12.2016. ttp://lex. justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang = 1&id=367949
16. Rapoartele statistice anuale ale Fundatiei filantropice medico-sociale Angelus Moldova, Hospice Angelus (anii 2010-2017).
17. Spinei L., Lozan O., Badan Vl. Biostatistica. USMF „.N. Testemitanu", §MSP. Chijinäu: „Tipografia Centralä", 2009, 186 p. iSBN 978-9975-78-743-7.
18. Topchin L. Accesibilitatea si disponibilitatea analgeti-celor opioide in RM: impedimente legale si regulatorii. Studiu in cadrul Proiectului„Controlul durerii cornice severe prin accesul adecvat la medicatia cu opioide in RM". Chisinäu, 2015, 79 p.
Galina Buta, conf. univ., Catedra Medicina de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel. 069455553 e-mail: [email protected]
APORTUL SCREENINGULUI iN DEPISTAREA TUBERCULOZEI
LA PACIENTII CU DIABET ZAHARAT
j
Evelina LESNIC1, Alina MALIC1, Elena LUPU1, Lora GITU2, Radu NIGULEANU2, Raisa CIoBaNU3, Nelea BOJONCA4,
1Catedra Pneumoftiziologie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 2Catedra Medicinä de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 3Catedra Morfopatologie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 4Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, 5IMSP Spitalul raional §tefan Vodä
Rezumat
Pacientii cu diabetzaharat sau intolerantä la glucozä nece-sitä afi investigati radiologic anual §i la aparitia semnelor clinice suspecte pentru tuberculozä, cu scopul diminuärii ponderii formelor severe §i imbunätätirii rezultatului tera-
peutic. Scopul cercetarii a fost stabilirea impactului scre-eningului in depistarea tuberculozei la pacientii cu diabet zaharat. Au fost investigati conform Protocolului national 119 pacienti cu tuberculoza pulmonara, distribuiti in doua loturi. Treizeci §i patru de pacienti cu diabet zaharat au constituit lotul 1 §i 85 pacienti fara perturbari ale meta-bolismului glucidic au constituit lotul 2. Studiul a stabilit ca tuberculoza pulmonara la pacientii cu diabet zaharat a fost depistata mai frecvent prin screeningul grupelor cu risc sporit. Varstapeste 45 de ani, prezenta suportului financiar conventional §i contactul tuberculos au caracterizat pacientii cu diabet zaharat. Varsta tanara §i factorii de risc sociali, precum §i depistarea prin adresare au constituit indicatorii ce au caracterizat pacientii cu tuberculoza §i fara comorbi-ditate metabolica. De§i ponderea formelor severe, extinse, cu rezultat microbiologicpozitiv nu s-a diferentiat de cea a grupului cu tuberculoza §i fara tulburari ale metabolismului glucidic, rata pacientilor decedati a fost semnificativ mai inalta in grupul bolnavilor cu diabet zaharat.
Cuvinte-cheie: tuberculoza, diabet zaharat, depistare Summary
The role of screening in the detection of tuberculosis in patients with diabetes mellitus
Patients with diabetes mellitus or glucose intolerance need to be radiologically investigated annually or in occurrence of the clinical signs suspected for tuberculosis in order to reduce the severity of the disease and to improve the treatment outcome. The purpose of the research was to establish the impact of the screening in the detection of tuberculosis in patients with diabetes mellitus. A sample constituted from 119 patients with pulmonary tuberculosis distributed in two groups was investigated according to the national protocol. Thirty-four diabetic patients were included in the first group and 85 patients without metabolic disturbances were included in the second group. The research established that pulmonary tuberculosis in diabetic patients was more frequently detected by screening of the high-risk groups. Aged more than 45 years, the presence of a conventional financial support and tuberculosis contact characterized patients with diabetes mellitus. Young age and social risk factors, as well as detection by addressing, were indicators that characterized patients with tuberculosis and without metabolic disorders. Despite the fact that the rate of severe and extensive forms, as well microbiologically-positive results did not differ between the groups, the rate of died patients was significantly higher in the groups of patients with diabetes mellitus.
Keywords: tuberculosis, diabetes mellitus, detection Резюме
Определение значимости скрининга в выявление туберкулеза у пациентов с сахарным диабетом
Пациенты с сахарным диабетом или c заболеваниями, связанными с нарушениями углеводного обмена, должны ежегодно обследоваться радиологически или
