CC BY
9CZU: 616.12-008.331.1+616.24-036.12
COMORBIDITATEA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE §I HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA PACIENTUL AMBULATORIU: DE CE ARE IMPORTANT!?
y
Alexandru BABIN, Ian BARAD,
IP Universitatea de Medicina §i Farmacie Nicolae Testemitanu, Catedra Medicina de Familie
Rezumat
Cea mai frecventa comorbiditate intalnita la bolnavii cu bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC) este hi-pertensiunea arteriala (HTA), (28%), urmata de diabetul zaharat (14%) §i de cardiopatia ischemica (10%). Asocierea celor doua afectiuni impune o abordare interdisciplinary complexa (internist, pneumolog, cardiolog) a acestor pacienti. Se estimeaza ca, pana in anul 2030, BPOC va reprezenta una dintre cauzele cele mai frecvente de mor-talitate, dupa infarctul miocardic §i accidentul vascular cerebral. In studiul analitic de cohorta ce a inclus 72 de pacienti din AMT Botanica, or. Chi§inau, a fost evaluata comorbiditatea BPOC cu HTA. Rezultatele comparatiei sindromului bronhoobstructiv (prin reducerea FEV1) in doua loturi (BPOC + HTA §i BPOC) nu au evidentiat diferente semnificative, precum §i impactulfactorilor de risc (fumat, varsta, sex), cu exceptia obezitatii (p<0,05), ceea ce sugereaza comorbiditatea §i cu sindromul metabolic. Asocierea celor doua boli (BPOC + HTA) impune o abordare multidisciplinara complexa a acestor pacienti in practica medicului de familie.
Cuvinte-cheie: hipertensiune arteriala, BPOC, factori de risc, comorbiditate, spirometrie
Summary
Comorbidity of chronic obstructive pulmonary disease and hypertension in ambulatory patients: why it is important?
The most common co-morbidity encountered in patients with COPD is HTA (28%), followed by diabetes (14%) and coronary heart disease (10%). The combination of these two conditions requires a complex interclinical approach (internist, pneumologist, cardiologist) of these patients. It is estimated that by 2030, COPD will be one of the most common causes of mortality after myocardial infarction and stroke. In a prospective study of 72 patients from AMT Botanica, Chisinau, the comorbidities of COPD and HTA were evaluated to assess pathogenetic links. The results of the comparison of broncho-obstructive syndrome (by reduction of FEV1) of two groups (COPD + HTA and COPD) did not reveal significant differences, as well as the impact of risk factors (smoking, age, sex) with the exception of obesity (p<0.05) suggesting comorbidity and metabolic syndrome. The association of the two diseases (COPD + HTA) requires
a complex multidisciplinary approach of these patients in the practice of the family doctor.
Keywords: hypertension, COPD, riskfactors, comorbidity, spirometry
Резюме
Коморбидность хронической обструктивной болезни легких и гипертонии у амбулаторных пациентов: почему это важно?
Наиболее распространенной сопутствующей патологией у пациентов с ХОБЛ является артериальная гипертензия (АГ), (28%), за которой следуют сахарный диабет (14%) и ишемическая болезнь сердца (10%). Сочетание этих двух заболеваний требует сложного межклинического подхода (интерниста, пневмолога, кардиолога). По оценкам, к 2030 году ХОБЛ станет одной из наиболее распространенных причин смертности после инфаркта миокарда и инсульта. В проспективном аналитическом исследовании 72 пациентов (AMT Botanica, г. Кишинэу) была оценена коморбидность ХОБЛ и АГ. Результаты сравнения бронхооб-структивного синдрома (ОФВ) двух групп (ХОБЛ и ХОБЛ + АГ) не показали существенных различий по влиянию факторов риска (курение, возраст, пол), за исключением ожирения (р<0,05), что свидетельствует о коморбидности и с возможным метаболическим синдромом. Коморбидность двух заболеваний (ХОБЛ + АГ) требует комплексного мултидисциплинарного подхода к этим пациентам в практике семейного врача.
Ключевые слова: артериальная гипертензия, ХОБЛ, коморбидность, факторы риска, спирометрия
Introducere
Ultima editie a Ghidului GOLD, reactualizat în 2017, defineste bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) drept "boalä comunä ce poate fi prevenitä si tratatä, caracterizatä prin simptome respiratorii persistente si limitarea fluxului de aer, cauzate de anormalitäti ale cäilor respiratorii si/sau alveolelor, de obicei determinate de expunerea sem-nificativä la particule nocive sau gaze" [1].
BPOC reprezintä una dintre cele mai frecvente afectiuni pulmonare cu prevalenta în continuä cres-tere, afectând circa 210 milioane de oameni în lume. La nivel european, aceastä patologie afecteazä 2,5% din populatia cu vârsta peste 30 de ani. BPOC este clasatä ca fiind a patra cauzä de deces în lume în 2017 si a treia cauzä de deces pe glob pänä în anul 2020, cu o mortalitate de peste 3 milioane de decese în 2012 sau 6% din mortalitatea globalä [9].
Irlanda, Ungaria si Belgia (pentru sexul masculin) si Danemarca, Marea Britanie (pentru sexul feminin) au avut o mortalitate mai ridicatä cauzatä de BPOC, comparativ cu media în Europa [11].
România se aflá pe locul III în Europa cu o ratá a mortalitátii prin BPOC la bárbati, dupá Ungaria si Irlanda, de 60 de decese la 100.000 de locuitori [6]. în Republica Moldova, în anul 2012 au fost înregistrate 154,2 cazuri la 10.000 populatie adultá [12].
Se asociazá frecvent cu alte patologii - astm bronsic, hipertensiune arterialá (HTA), diabet zaha-rat, sindrom metabolic, maladii musculoscheletice, osteoporozá, tulburári de dispozitie, cancer etc., care influenteazá evolutia si complicatiile bolii [3, 10].
în timp, BPOC implicá dereglarea vascularizatiei pulmonare, afectare cardiacá, care pune probleme deosebite sub aspect de diagnostic si tratament, precum si sub aspect socioeconomic. Conform studiilor internationale, prevalenta afectiunilor car-diovasculare este evident crescutá la pacientii cu BPOC: prevalenta insuficientei cardiace (IC) de 4 ori, a cardiopatiei ischemice (CI) de 2 ori, a infarctului mi-ocardic (IM) de 2,5 ori, aritmiilor de 2,4 ori, atacurilor vasculare cerebrale (AVC) de 1,4 ori, comparativ cu populatia generalá [8].
Cea mai frecventá comorbiditate Íntálnitá la bolnavii cu BPOC este HTA (28%), urmatá de diabetul zaharat (14%) si de boala coronarianá a inimii (10%) [2, 4].
Aláturi de ghidurile internationale privind HTA, BPOC, cu descrierea criteriilor de diagnostic, con-duitá si principii terapeutice, Societatea Europeaná de Hipertensiune a publicat recent o recomandare pentru tratamentul hipertensiunii arteriale la bolnavii cu BPOC [4].
Asocierea celor douá afectiuni impune o abordare multidisciplinará complexá în practica medicului de familie. Se estimeazá cá, páná în anul 2030, BPOC va reprezenta una dintre cauzele cele mai frecvente de mortalitate, dupá infarctul miocar-dic si accidentul vascular cerebral. Managementul tratamentului la pacientii cu BPOC (p2-agonisti cu duratá lungá de actiune, anticolinergice, corticost-eroizi inhalatori si sistemici, teofiline, inhibitori ai fosfodiesterazei-4 (i-PDE-4)) a arátat cá acesta poate avea efecte adverse asupra sistemului cardiovascular sau poate creste incidenta unor evenimente cardio-vasculare majore [8, 10].
BPOC si HTA sunt caracterizate printr-o serie de factori de risc comuni, care joacá un rol important în evolutia acestor maladii: fumatul activ sau pasiv, obezitatea, alimentatia incorectá, sedentarismul, factorii profesionali, statusul socioeconomic, factori endogeni (sindromul metabolic, apartenenta sexu-alá, factorii predispozanti, ereditari) etc. Fumatul rámáne cel mai studiat factor de risc pentru boala numitá „autoprovocatá" în Ghidul 2018 [9].
Scopul studiului a fost evaluarea comorbiditätii BPOC cu HTA la pacienti în practica medicului de familie, într-o zonä a municipiului Chisinäu (AMT Botanica).
Material si metode de cercetare
în studiul prospectiv au fost inclusi 72 de pacienti, urmäriti în perioada aprilie 2016 - martie 2018. Pacientii au fost repartizati în lotul de bazä - 45 de persoane cu BPOC si HTA (62,5%: 95% CI 50,3-73,6 cazuri) si lotul de control - 27 de persoane doar cu BPOC (37,5%: 95% CI 26,4-49,7 cazuri), (figura 1).
F=0,51 (p>0,05)
62,5
37,5
BPOC+HTA BPOC
Figura 1. Loturile de studiu
Categoriile pacientilor ABCD cu bronhoobstruc-tie au fost derivate exclusiv din simptome si istoricul exacerbärilor. Evaluarea si clasificarea dupä gradul deseveritate au evidentiat preponderent GOLD II-III dupä datele spirometriei.
Materialele au fost analizate utilizând programele Microsoft Excel, Epi Info-3,5.
Rezultate obtinute si discutii
Bronhopneumopatia obstructivä cronicä a de-venit o problemä mgrijorätoare din punct de vedere social si economic pentru sistemele de sänätate la nivel mondial, prin cresterea vertiginoasä atât a prevalentei, cât si a morbiditätii si mortalitätii. BPOC a fost consideratä multä vreme o patologie a vârstni-cului, dar recent aceste afirmatii suportä modificäri. Conform studiilor internationale, creste rata popu-latiei de 20-40 de ani afectate [10]. Comorbiditatea BPOC si HTA este prezentä la o treime din populatia adultä, iar prevalenta acesteia creste odatä cu vârsta, afectând în cele din urmä 60% din populatia cu vârsta cuprinsä între 55 si 74 de ani [5].
Rezultatele recente (figura2) aratä o prevalentä crescutä a afectiunilor evaluate în rândul adultilor cu vârsta medie de 67,69±1,33 ani la pacientii cu BPOC comorbidâ cu HTA (vârsta minimä - 49 ani, maximä - 91 ani) si vârsta medie de 65,78±2,64 ani la cei cu BPOC (vârsta minimä - 30 ani, maximä - 86 ani), F statistic - 0,51, (p>0,05). Explicatiile aprecierii morbiditätii la aproximativ aceeasi vârstä în ambele loturi din studiu pot tine de o evidentä mai redusä la tineri, pe motivul adresabilitätii tardive, când ma-ladiile evolueazä în complicatii severe.
%
F=0,51 (p>0,05)
, , i.......i . -1-
Cît timp BPOC
Cît timp HTA
M valoarea maxima valoarea minima Mo
Figura 2. Vârsta pacientiior si durata evidentei
Managementui BPOC este orientât spre redu-cerea simptomeior, prevenirea si tratamentui com-piicatiiior si ai exacerbârilor, reducerea mortaiitâtii, prevenirea si reducerea efecteior adverse produse de tratament si prevede un diagnostic timpuriu. Conform adresabiiitâtii, evidenta pacientiior cu BPoC a fost mai tardivâ, în medie de 8,87±1,5 ani. Luând în consideratie vârsta medie înaintatâ, au fost pacienti cu diagnosticui confirmat numai de 2 ani si maxim de 27 de ani. în majoritatea cazuriior, totusi diagnosticui de BPOC a fost confirmat timp de doi ani.
HTA, pe iângâ depâsirea vaioriior-tintâ aie ten-siunii arteriaie, comportâ un diagnostic mai rapid. în iotui cu comorbiditatea BPOC + HTA, pacientii se afiâ în evidentâ cu HTA un timp mai îndeiungat, în medie de 9,7±1,13 ani, cu variatii minime si maxime (2-20 de ani) si marea majoritate de o duratâ de sase ani (figura 2).
A fost constatatâ o ratâ sporitâ de crestere a numâruiui femeiior în rândui pacientiior cu BPOC comorbid cu HTA (iotui de bazâ) - 62,2%: 95% Ci 46,576,2 cazuri, comparativ cu bârbatii - 37,8%: 95% Ci 23,8-53,5 cazuri si o frecventâ invers proportionaiâ în iotui pacientiior doar cu BPOC, unde au predominat bârbatii (59,3%: 95% Ci 38,8-77,6 si 40,7%: 95% Ci 22,4-61,2, respectiv).
% 100
X2=3,13, p>0,05
62,2 59,3
37,8 40,7
Figura 3. Loturile de studiu în functie de sexulpacientiior
Analiza statisticâ ANOVA aratâ diferente nesem-nificative (figura 3) între loturile din studiu în functie de sex, x2=3,13, p>0,05.
Interrelatia BPOC si HTA este evaluatâ prin ac-tiunea unor factori de risc comuni, ca fumatul, dar fârâ diferentâ semnificativâ (în lotul de bazâ - 4,4%: 95%CI 0,5-15,1 cazuri si 3,7%: 95%CI 0,1-19 cazuri în lotul de control, x2=0,02, p>0,05).
Prin imagine graficâ au fost reprezentate multi-morbiditâtile constatate în ambele loturi (figura 4).
Alte' aleciillii Oste'oartllte' lliceialopalie' Infectii cronice Obezitate Diabet zaharat B. ischemicâ Astm bronsic
0
□ BPOC+HTA
m BPOC
Figura 4. Plurimorbiditatea cronicâ la pacientii din studiu
în studiu, ia pacientii cu BPOC si HTA s-a observat o prevaientâ crescutâ a cardiopatiei ischemice, obezitâtii, diabetuiui zaharat, encefaiopatiei, oste-oartritei, osteoporozei, tuiburâriior de dispozitie, evocând piurimorbiditatea ca "cei mai probabii ta-biou ciinic ia acesti pacienti", ceea ce demonstreazâ si mecanismui patogenic ia "râspunsui infiamator ampiificat" ia pacienti cu BPOC. Rezuitateie noastre coincid cu Ghidui COLD 2017, consacrat„noiior perspective" asupra comorbiditâtiior BPOC.
La pacienti cu BPOC care suferâ si de boii cardi-ovascuiare se înregistreazâ mai muite episoade de exacerbare a BPOC si recurenta spitaiizârii.
Printre pacientii din studiu, femeiie mai frecvent (8%) au avut asocierea BPOC cu astmui bronsic. La eie a fost constatatâ mai des si obezitatea.
în ioturiie cercetate au fost înregistrate urmâ-toareie rezuitate: masa medie egaiâ cu 91,5±4,3 kg ia pacientii cu BPOC + HTA (greutatea minimâ egaiâ cu 65 kg, maximâ - 130 kg, cea mai frecventâ în seriiie de variatii (moda) - de 83 kg) si greutatea medie egaiâ cu 80,6±2,12 kg ia boinavii cu BPOC (greutatea minimâ egaiâ cu - 71 kg, maximâ - 95 kg, moda - 71 kg), F statistic - 1,33 (p>0,05). De aici reiese iMC -35,3±1,72 kg/m2 ia pacientii cu BPOC comorbidâ cu HTA (iMC minim - 22,5, maxim - 48,7) si iMC mediu - 28,2±1,8 kg/m2 ia cei cu BPOC (iMC minim - 24,3, maxim - 33,3), F statistic - 1,85 (p<0,05).
Aite studii prospective, studiiie privind scâderea greutâtii, precum si studiui nostru au arâtat câ obezitatea este un factor de risc pentru dezvoitarea sindro-muiui bronhoobstructiv, mai aies în comorbiditatea cu HTA. Desi mecanismeie reiatiiior cauzaie nu sunt cunoscute pe depiin, cresterea iMC (kg/m2) ar putea duce ia bronhoobstructie prin starea proinfiamatorie creatâ (ieptina, ca mediator ai infiamatiei, joacâ un roi important) si prin efecteie fizioiogice provocate de scâderea voiumeior puimonare [13].
Legâturiie strânse dintre ceie douâ patoiogii, atât din punctui de vedere ai factoriior de risc, cât si din cauza interdependentei patogenetice, induc o comorbiditate cronicâ compiexâ, care îngreunea-zâ managementui terapeutic si prognosticui. La majoritatea pacientiior studiati a fost evidentiatâ
%
morbiditatea prin BPOC in medie de 8,87±1,33 ani in urmá - minim de 2 ani, maxim de 27 ani si cel mai frecvent in seriile de variatii (moda) de 2 ani (date conform evidentei la medicul de familie). ín evolutia naturalá a maladiei pulmonare cronice, HTA apare in general dupá cativa ani de la debutul simptomato-logiei BPOC [10]. La pacientii din lotul de bazá, HTA a fost luatá in evidentá inaintea afectiunii cronice pulmonare, aceasta explicandu-se printr-un diagnostic mai complex, o adresabilitate in etape tardive de evolutie a maladiei si prin faptul cá BPOC tinde sá fie subdiagnosticat in fazele initiale ale maladiei. Astfel, HTA a fost monitorizatá in medie de 9,7±1,13 ani in urmá (minim de 2 ani, maxim de 20 ani si cel mai frecvent in seriile de variatii (moda) de 6 ani.
BPOC in stadiile avansate conduce la moartea pacientului si, paná in anul 2030, este de asteptat sá fie a patra cauzá principalá de deces si cea de-a saptea cauzá principalá de invaliditate [10].
Cercetárile privind comorbiditatea sunt putine si relativ noi. Gruparea pacientilor cu BPOC in loturile din studiu a luat in considerare nivelul de obstructie prin povara implicárii comorbiditátilor studiate. Spi-rometria are un rol decisiv in diagnosticul, prognos-ticul si tratamentul nonfarmacologic [7, 9].
ín studiul nostru, spirometria a demonstrat redu-cerea evidentá a volumului expirator maxim in prima secundá (FEV1) in ambele loturi: FEV1 = cu 54,5±3,67% in lotul de bazá si FEV, = 54,3±6,05% in BPOC izolat, F statistic 0,001, p>0,05. Capacitatea vitalá pulmonará fortatá era redusá (FVC = 63,5±3,39% in lotul de bazá si FVC = 74,5±9,8% in lotul control, F statistic 1,49, p>0,05). Raportul indicilor FEV,/VC a fost de 65,2±2,8% in lotul de bazá si de 63±8,1% in cel de control, F statistic 0,09, p>0,05. Valorile indicilor spirometrici nesemnificativ reduse in loturile de studii dovedesc modificári ireversibile in structurile pulmonare.
Coexistenta interdependentelor patogenetice între BPOC si HTA
Lotul Vârsta, ani Sex, femei, % IMC (kg/m2) Fumatul, % FV %
BPOC+HTA 67,69±1,33 62,2% 35,3±1,72 4,4% 54,45±3,67
BPOC 65,78±2,64 40,7% 28,2±3,6 3,7% 54,25±6,05
Semnificatia F st. - 0,51 (p>0,05) X2=3,13 p>0,05 F st. - 1,85 (p<0,05) X2=0,02 p>0,05 F st. - 0,001 (p>0,05)
Pacientii cu HTA au avut hipertensiune de gra-dul ii în 91,7%: 95% Ci 77,5-98,2 cazuri (33 persoane) si de gradul iii în 8,3%: 95% Ci 1,8-22,5 cazuri (3 persoane). Factorii de risc comuni induc un risc foarte înalt la 16 pacienti (în 44,4%: 95% Ci 27,9-61,9 cazuri) si risc înalt la 20 (în 55,6%: 95% Ci 38,1-72,1 cazuri).
BPOC este caracterizatá printr-o serie de factori de risc endogeni si exogeni, care joacá un rol impor-
tant în evolutia bolii: vârsta, sexul, obezitatea, fumatul, reaparitia simptomelor, progresarea bolii cu dereglári mai severe bronhoobstructive, asocierea comorbiditátilor. Putem sá concluzionám cá actualmente medicii sunt pregátiti sá diagnosticheze si sá trateze aceste boli (comorbiditáti) cu prevalenta în crestere.
Concluzii
1. Comorbiditatea BPOC si HTA este una dintre frecventele comorbiditáti cu legáturi patogenetice si factori de risc comuni.
2. Pacientii cu BPOC + HTA prezintá comorbi-ditate crescutá si cu: cardiopatia ischemicá, obezitatea, diabetul zaharat, encefalopatia, osteoartrita, osteoporoza, tulburárile de dispozitie.
3. Rezultatele comparatiei sindromului bronho-obstructiv (prin reducerea FEV,) la douá loturi (BPOC + HTA si BPOC) nu au evidentiat diferente semnifica-tive, precum si impactul factorilor de risc (fumatul, vârsta, sexul), cu exceptia obezitátii (p<0,05), ceea ce sugereazá comorbiditatea si cu sindromul metabolic, mecanismul exact si semnificatia patogenicá nefiind clarificate complet.
4. FEV1 este marker important de prognostic si este legat de rezultatele nefavorabile, cum ar fi morbiditatea crescutá si riscul înalt de complicatii.
5. Asocierea celor douá boli (BPOC + HTA) impune o abordare multidisciplinará complexá a acestor pacienti în practica medicului de familie.
6. Pe lángá metodele nonfarmacologice de tratament, poate fi recomandatá folosirea - ca pri-má intentie - a blocantilor canalelor de calciu (BCC) combinati cu blocanti ai receptorilor de angiotenziná (BRA1). în caz de esec, se impune un al treilea medicament, de preferat indapamida sau un beta-blocant cu cardioselectivitate maltá (nebivolol).
7. Evaluarea fiecárui pacient cu comorbiditáti trebuie sa fie personalizatá si sá se adopte un mod de abordare cât mai flexibilá.
Bibliografie
1. Criban Dabija R., Miháescu Traian. Update în medicina respiratorie. Ia$¡: Editura „Gr. T. Popa", 2017, 176 p.
2. Crisafulli E., Costi S., Luppi F. et al. Role of comorbidities in a cohort of patients with COPD under-going pulmonary rehabilitation. in: Thorax, 2008, nr. 63, p. 487-492.
3. Dheeraj Gupta, Ritesh Agarwal, Ashutosh Nath Aggarwal et al.. Guidelines for diagnosis and management of chronic obstructive pulmonary disease: Joint ICS/NCCP (I) recommendations. in: Lung india, 2013, nr. 30(3), p. 228-267.
4. Farsang C., Kiss i., Tykarski A., Narkiewicz K. Treatment of hypertension in patients with chronic obstructive pulmonary disease (COPD). European Society of Hypertension - Scientific Newsletter, Update on Hypertension Management in COPD, 2016; nr. 17, p. 62.
5. Fortin M., Lapointe L.A., Hudon C. et al. Multimorbidity is common to family practice. Is it commonly researched? in: Can. Fam. Phys., 2005, nr. 51, p. 244-250.
6. GLOBO. Ghid local de Management al BPOC, 2010. http://www.srp.ro/GLOBO—Ghid-local-de-manage-ment-al-BPOC-143.htm
7. Martinez C.H., Kim V, Chen Y., et al. The clinical impact of non-obstructive chronic bronchitis in current and former smokers. in: Respir. Med., 2014, Mar., nr. 108(3), p. 491-499.
8. Sin D.D. Is COPD Really a Cardiovascular Disease? in: Chest, 2009, nr. 136, p. 329-330.
9. Vogelmeier C.F., Criner G.J., Martinez F.J. et al. Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Lung Disease 2017 Report. GOLD Executive Summary. in: Am .J. Respir. Crit. Care Med., 2017, nr. 195(5), p. 557-582.
10. Wedzicha Jadwiga A., Miravitlles Marc et al. Management of COPD exacerbations: a European Respiratory Society/American Thoracic Society guideline. in: Eur. Respir. J., 2017; nr. 49, p. 1600791.
11. Löpez-Campos Jose Luis et al. Mortality trends in chronic obstructive pulmonary disease in Europe, 1994-2010: a joinpointregression analysis. in: The Lancet Respiratory Medicine, 2014, vol. 2, no. 1, p. 54-62.
12. Protocolul clinic national „Bronhopneumopatia obstructivâ cronicâ". Chijinäu, 2013, 67 p.
13. Sutherland T.J., Cowan J.O., Young S. et al. The association between obesity and asthma: in teractions between systemic and airway inflammation. in: Am. J. Respir. Crit. Care Med., 2008, nr. 178(5), p. 469-475.
Alexandru Babin, conf. univ., Catedra Medicinâ de Familie, iP USMF Nicolae Testemitanu tel. 069046467,
e-mail: [email protected]
CZU: 616-006-083-039.75
ÍNGRIJIRILE PALIATIVE ÍN REPUBLICA MOLDOVA -REALITATE §I PERSPECTIVA
Galina BUTA1, Andrei BRADU2, Vadim POGONET3, Natalia CARAFIZI2, Rodica IGNAT1, Ghenadie CUROCICHIN1,
'Catedra Medicinä de Familie, IP USMF Nicolae Testemitanu, 2Fundatia filantrópica medico-socialä Angelus Moldova, Hospice Angelus, 3IMSP Institutul Oncologic
paliative la nivelele comunitar §i national, accesul la opi-oide §i instruirea personalului medical. Moldova s-a aliat cerintelor Rezolutiei OMSpentru imbunatatirea accesului pacientilor la ingrijiri paliative initial prin ONG-uri, iar ulterior prin sectorul public. Cu sustinerea financiara a Fundatiei „SOROS-Moldova", a Fundatiei filantropice „AngelusMoldova" aufost instruite 2054 depersoane. In cadrulProiectului „Fortificarea Capacitatilor de Instruire in Ingrijiri Paliative", au fost pregatitii 12 formatori din USMF„N. Testemitanu" §i instruiti 120 medici de familie (2016-2017). Accesibilitatea medicamentelor opioide in tara este asigurata de 190 institutii autorizate. Moldova dispune de cadrul legislativ pentru integrarea serviciilor de ingrijiri paliative in sistemul de sanatate. Este necesar de a fi continuata pregatirea profesioni§tilor §i asigurarea cu preparate opioide conform necesitatilor.
Cuvinte-cheie: ingrijiri paliative, pacienti incurabili, echi-pa multidisciplinara, calitatea vietii
Summary
Palliative Care in the Republic of Moldova - reality and perspectives
In the Republic of Moldova there is a tendency of increase in the number of patients with oncological diseases, which means a constant rise of persons with palliative care needs. The objective of the study is to identify the problems and perspectives for the development of palliative care in the country. A retrospective, descriptive study of health policy documents, evaluation of palliative care system in the community and at the national level, and training of medical staff in this field were made. The Republic of Moldova has joined the requirements of the WHO Resolution to improve patients' access to palliative care, initially through NGOs and later through the public health sector. With the financial support from development partners - "Moldova Soros" Foundation, 2051 persons were trained through the Charity Foundation „Angelus Moldova". Within the framework of the project "Strengthening Palliative Care Capacities", 12 trainer of trainers from State Medical University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemitanu" and 120 family doctors were trained in Palliative Care. The availability of opioid drugs in the country is provided by 190 authorized institutions. The Republic of Moldova has the legislative framework for the integration of palliative care services into the health system. The training of professionals in this field is necessary to be continued and sufficient provision of opioids for palliative should be provided.
Keywords: palliative care, incurable patients, multidisci-plinary team, quality of life
Rezumat
Tendinta de creciere a numärului de bolnavi cu oncopatolo-gii în Republica Moldova presupune majorarea numärului persoanelor cu nevoi de îngrijiri paliative. Obiectivul stu-diului constä identificarea problemelor §i a perspectivelor de dezvoltare a asistentei paliative în tarä. A fost efectuat un studiu descriptiv retrospectiv al documentelor de politici în sänätate, s-a evaluat sistemul de acordare a îngrijirilor
Резюме
Паллиативная помощь в Республике Молдова - реальность и перспективы
В Республике Молдова наблюдается тенденция к увеличению числа пациентов с онкопатологией, что означает постоянное увеличение числа лиц, нуждающихся в паллиативной помощи. Было проведено ретроспек-
