CC BY
23CZU: [616+316.346.32]-053.9
SITUATIA MEDICO-SOCIALÀ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Gabriela SORIC, Ana POPESCU, Elena COSCIUG, Anatolie NEGARA,
Laboratorul stiintific de gerontologie, IP Universitatea de Stat de Medicina §i Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Imbatranirea populatiei reprezinta una dintre cele mai importante probleme ale umanitatii. Ritmul procesului de imbatranire in Republica Moldova este mult mai malt, com-parativ cu tarile dezvoltate. A fost realizat un studiu pentru a elucida schimbarile in aceasta grupa eterogena de populatie, realizat in doua etape. Scopul a constat in evaluarea situatiei medico-sociale si determinarea problemelor mari geriatrice ale populatiei, realizatpe un lot de 410 pacienti cu varsta peste 65 de ani. Toti bolnavii au fost examinati consecutiv pe masura internarii in sectia specializata de geriatrie din cadrul IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale, pe parcursul anului 2018. A doua etapa a studiului a constat in determinarea problemelor medico-sociale in abordarea geriatrica, relatate de 112 medici de familie care au fost intervievati. Rezultatele au relevat ponderea singuratatii la varstnici, izolare sociala, violenta in familie, maladii concomitente, sindroame majore geriatrice, stabilite la ma-joritatea varstnicilor din studiu. Procesul de imbatranire a populatiei implica consecinte importante in planul protectiei sociale si al asistentei medicale acordate persoanelor varst-nice, fiind in acelasi timp categoria populationala in randul careia modificarile de varsta duc la marirea considerabila a incidentei mortalitatii si invaliditatii.
Cuvinte-cheie: varstnic, medico-social, sindroame geri-atrice
Summary
Medico-social status of elderly population
The aging of the population is one of the most important problems of humanity. The rhythm of the aging process in the Republic of Moldova is much higher compared to developed countries. A study was conducted to elucidate the changes in this heterogeneous population group, carried out in two stages. The purpose of the first stage consisted in assessing the medical-social situation and determining the geriatric problems of the elderly population, performed on a group of 410 elderly patients over 65 years. All patients were examined consecutively as being hospitalized in the specialized geriatric section of IMSP Clinical Hospital of the Ministry of Health, Labor and Social Protection in 2018.The second stage of the study consisted in determining the medical-social problems in the geriatric approach, reported by the family doctors, in the study were attended by 112 family physicians who were interviewed. The results of the assessment of the medico-social situation of the elderly in the study revealed the proportion of loneliness in the elderly, socially isolated elderly people, domestic violence, concomitant illnesses, large geriatric syndromes established in most elderly people.The aging process of the population generates important consequences in terms of social protection and health care for elderly people, while it is the population category in which the age changes lead to a significant increase in the incidence of mortality and disability.
Keywords: elderly, medical-social, geriatric syndromes Резюме
Медико-социальное положение пожилых людей
Старение населения является одной из важнейших проблем человечества. Ритм процесса старения в Республике Молдова значительно выше по сравнению с развитыми странами. Было проведено исследование, чтобы выяснить изменения в этой гетерогенной группе населения, проведенное в два этапа. Цель первого этапа состояла в оценке медико-социальной ситуации и определении гериатрических проблем населения, выполненного на группе из 410 пациентов старше 65 лет. Все пациенты были обследованы последовательно в порядке поступления в специализированное гериатрическое отделение в Государственное медицинское санитарное учреждение Клиническая больница Министерства здравоохранения, труда и социальной защиты в течение 2018 года. Второй этап исследования состоял в определении медико-социальных проблем в гериатрическом подходе, о которых сообщили 112 семейных врачей, которые были опрошены. Результаты оценки медико-социального положения пожилых людей в ходе исследования позволили выявить долю одиночества у пожилых людей, социально изолированных пожилых людей, бытового насилия, сопутствующих заболеваний, крупных гериатрических синдромов, установленных у большинства пожилых людей. Процесс старения населения влечет за собой важные последствия с точки зрения социальной защиты и здравоохранения для пожилых людей, в то время как это категория населения, в которой возрастные изменения приводят к значительному увеличению смертности и инвалидности.
Ключевые слова: пожилые, медико-социальные, гериатрические синдромы
Introducere
Îmbâtrânirea populatiei este un fenomen global, de lungâ duratâ, care în ultimele decenii afec-teazâ toate târile lumii, tendintâ care se pâstreazâ si în secolul XXI. În prezent, îmbâtrânirea populatiei constituie una dintre cele mai importante probleme ale umanitâtii. Cresterea procentualâ si cea absolutâ a populatiei vârstnice este un fenomen demografic comun tuturor târilor avansate [1, 3, 12]. Reducerea globala a natalitâtii, procesele de migratie în paralel cu sporirea constantâ a numârului vârstnicilor duc la schimbarea echilibrului dintre generatii. Numârul persoanelor care îmbâtrânesc, la nivel mondial, este în crestere mai rapidâ decât la alte grupe de vârstâ. Dacâ în anul 1950 ponderea vârstnicilor în lume a fost
de 8%, conform prognozelor realízate de ONU - Di-vizia Populatie, în anul 2050 ponderea vârstnicilor va sporí pânâ la 22% din populatia totalá a globului. Se considerâ cá procesul de îmbâtrânire este un proces ireversibil si ponderea populatiei tinere va scádea.
Potrivit estimárilor la nivel global, numárul persoanelor în etate (>60 de ani) a constituit circa 901 milioane în anul 2015, dintre care 125 milioane au mai mult de 80 de ani. Astfel, unul dintre opt oameni din întreaga lume are vârsta >60 de ani [6, 7]. Douâ treimi din persoanele în vârstâ tráiesc în tárile în curs de dezvoltare, numárul vârstnicilor din regiunile mai putin dezvoltate creste mai repede decât în regiunile mai dezvoltate, acestea fiind deja în curs de îmbâtrânire, procese legate de migratie si de motive economice în unele regiuni [10,11].
Republica Moldova, ca si alte târi în tranzitie, se caracterizeazâ printr-unproces mai rapid de îmbâtrânire demograficâ, ce are loc în conditiile situatiei economice si sociale actuale. Conform datelor Biro-ului National de Statisticâ, la începutul anului 2017 în Moldova locuiau 609,9 mii persoane în vârstâ >60 de ani, ceea ce constituie 17,2% din numárul total al populatiei stabile. Conform structurii acestui contingent de vârstâ, fiecare a treia persoanâ în RM este de 60-64 ani, iar 13,4% sunt persoane care au depâsit 80 de ani [2]. Ritmul de crestere a vârstnicilor se accelereazâ, acestia constituind 12,3% în anul 2015 (comparativ cu 9,2% în 1990) [4,8].
În raportul ONU cu privire la analiza modificárii structurii pe vârste a populatiei în anii 1950-2050 se mentioneazá câ secolul actual va fi martorul unei îmbâtrâniri rapide a populatiei, acesta fiind un fe-nomen global ce afecteazâ viata tuturor oamenilor. Problema principalâ, determinatâ de transformarea structurii pe vârste a populatiei, constâ în multitu-dinea si complexitatea consecintelor îmbâtrânirii oamenilor. Îmbâtrânirea cauzeazâ numeroase probleme medicale, economice si sociale, apare nece-sitatea unor mâsuri în contextul cresterii ponderii populatiei vârstnice [9].
Scopul studiului a constat în evaluarea situatiei medico-sociale si determinarea necesitâtilor populatiei vârstnice.
Material si metode
Studiul epidemiologic a fost realizat în douâ etape. Obiectivul primei etape a constat în stabilirea problemelor geriatrice majore ale populatiei vârstnice, fiind realizatâ pe un lot de 410 pacienti cu vârsta peste 65 de ani, media fiind de 71,11±0,29 de ani. Sexul feminin a constituit 60%, iar cel masculin- 40% din cazuri. Toti bolnavii au fost examinati consecutiv pe mâsura internârii în sectia specializatâ de geriatrie a IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sânâtâtii, Muncii si Protectiei Sociale, pe parcursul anului 2018. Datele studiului realizat sunt preliminare.
Obiectivul celei de-a doua etape a constat în determinarea problemelor medicale în abordarea geriatricâ si continuitatea medico-socialâ, relatate de câtre medicii de familie. În studiu au participat 112 medici de familie care au fost intervievati. Astfel, din zona Nord a târii au fost 19,64% de medici, din zona Centru - 69,64%, din zona Sud - 10,71% de medici.
Datele obtinute au fost prelucrate în pachetul soft STATISTICA 7,0.
Rezultate si discutii
Rezultatele primei etape a studiului au relevat date importante privind situatia medico-socialâ a populatiei vârstnice. Un semn de bâtrânete este singurâtatea întâlnitâ destul de des, atât în sens fizic (bâtrânii sunt lâsati singuri, fârâ familie), cât si în sens psihologic (simtind inutilitatea lor pentru familie, societate). Persoanele vârstnice sunt deosebit de vulnerabile la singurâtate si izolare socialâ, fapt cu un puternic impact negativ asupra sânâtâtii si calitâtii vietii lor [1, 3].
Rezultatele evaluârii situatiei sociale a vârstni-cilor luati în studiu au relevat ponderea singurâtâtii în 34,14% cazuri, vârstnicii care locuiesc cu unul dintre soti constituie 49,75% cazuri, cu unul din pârinti - 1,46%, iar cu familia copiilor - 17,80% cazuri. Totodatâ, a fost stabilitâ ponderea vârstnicilor izolati familial - 8,78% cazuri, iar vârstnici izolati social -7,07% cazuri.
Un alt fenomen râspândit în societatea con-temporanâ este violenta, în fata câreia persoanele în etate devin una dintre cele mai vulnerabile categorii ale populatiei. În studiul dat, violentâ în familie au raportat 2,19% vârstnici, violentâ fizicâ - 0,73%, violentâ moralâ - 3,17% si violentâ în afara familiei -4,14% cazuri. În literatura de specialitate se subliniazâ câ bâtrânii reprezintâ un contingent de oameni cu risc major de abuzuri si victimizare, atât în cadrul familiei, cât si în afara ei [15].
S-a stabilit câ existâ un procent al vârstnicilor care râmân angajati în câmpul muncii, având în vedere veniturile mici la majoritatea membrilor acestei categorii de populatie. Astfel, s-a determinat câ 6,58% de persoane cu vârsta peste 65 de ani sunt angajati în câmpul muncii.
Vârsta înaintatâ este asociatâ cu multiple boli cronice, concomitente [7]. Studierea patologiilor cu o incidentâ înaltâ la vârstnici are o însemnâtate majorâ, datâ fiind speranta de viatâ mai redusâ a acestora în Republica Moldova, în comparatie cu statele mai dezvoltate. Cercetarea numârului maladiilor concomitente la pacientii din grupul de studiu a relevat pacienti vârstnici cu douâ comorbiditâti în1,93% cazuri, cu trei comorbiditâti - 5,16% cazuri, cu patru
- 24,51%, cu cinci - 34,83%, cu sase comorbiditâti
- 23,22%, cu mai mult de sase - 9,67% cazuri.
Respectiv, predominarea pacientilor vârstnici cu polipatologie înseamnâ câ acestia constituie gru-
pul pentru polimedicatie, fiind printre cei mai mari consumatori de preparate medicamentoase. Astfel, pacientii vârstnici care primesc patru si mai multe medicamente concomitent au constituit 49,97% cazuri versus vârstnicii care folosesc trei si mai putine medicamente - 36,57% cazuri. Persoanele vârstnice sunt mai expuse iatrogeniei din cauza patologiei complicate si avansate; comorbiditâtile favorizeazâ polipragmazia, ca urmare aparitia sindromului de iatrogenie, determinat în 2,19% cazuri.
Evaluarea problemelor majore geriatrice a relevat ponderea acestora în grupul vârstnicilor din studiu (figura 1).
sindromul de iatrogenie sindromul de deshidratare incontinenti urinarâ sindrom de constipatie dereglâri de mers si echilibru sindromul depresiv dereglâri cognitive sindromul de fragilitate sindromul de câdere sindromul algic
88,04
10 20 30 40 50 60 70
Figura 1. Prezentarea graficâ a ponderii sindroamelor geriatrice la pacientii din studiu
Astfel, conform datelor prezentate în figura 1, cea mai mare pondere a avut-o sindromul algic -88,04% cazuri, fiind urmat de sindromul de câdere
- 46,58%, sindromul de fragilitate - 28,29% cazuri, sindromul de dereglâri cognitive - 19,02%, dereglâ-rile de mers si de echilibru - 18,78% cazuri, sindromul depresiv - 18,78%, sindromul de constipatie
- 15,40%, incontinenta urinarâ - 14,14% si sindromul de deshidratare - 6,34% cazuri.
Actualmente, populatia vârstnicâ este mare consumatoare de servicii atât medicale, cât si de asistentâ socialâ, având o vulnerabilitate crescutâ la stresul fizic, psihic si social. Pe lângâ cele relatate, totodatâ am fost interesati de problemele medico-sociale în abordarea geriatricâ în Republica Moldova, relatate de câtre medicii de familie. În acest sens, în a doua parte a studiului au participat 112 medici de familie, respectiv din zona Nord a târii - 19,64%, din zona Centru - 69,64% si din zona Sud - 10,71% de medici. Am determinat câ numârul mediu de populatie pe sectorul deservit de câtre un medic de familie a fost de 1801,42±62,15 persoane, iar numârul mediu al celor cu vârsta >65 de ani a fost de 338,50±19,42.
Numârul mediu de adresâri ale vârstnicilor la medicul de familie a fost de 25,48±4,86 cazuri, cel mai mare numâr de adresâri fiind stabilit în zona Sud - 57,25±28,33 cazuri, urmatâ de zona Centru -24,37±4,90 cazuri si zona Nord cu 7,18±3,44 cazuri.
Numârul mediu de vizite ale medicului de familie la domiciliul vârstnicilor în decursul ultimului an a fost de 19,13±4,42. Cele mai frecvente vizite la domiciliu au fost stabilite în zona Centru - 17,7±4,82, urmând zona Nord - 9,31±2,44, apoi zona Sud cu 4,33±0,71 cazuri.
Pe fundalul polipatologiei acute sau cronice existente au fost efectuate un sir de internâri în sectiile de stationar, înregistrându-se o medie de 38,75±3,41 cazuri anual. Cel mai mare numâr de pacienti vârstnici internati au fost din zona Sud a târii - 55,41±11,1 persoane, din zona Nord - 49,27±10,9, iar zona Centru - 33,0±3,25 pacienti internati. Numârul internârilor repetate ale pacientului vârstnic în decursul ultimului an a fost în medie de 5,63±1,24.
Stationarul de zi este un centru de îngrijire de care pot beneficia pacientii vârstnici la locul de trai. Astfel, conform rezultatelor studiului, numârul mediu de beneficiari de serviciile stationarului de zi a fost de 36,86±4,26 vârstnici. Media vârstnicilor beneficiari de stationarul de zi în zona Sud a fost de 55,08±10,57, zona Nord - 41,18±9,12, iar în zona Centru - 28,58±4,23 persoane.
Pe lângâ sectiile specializate, s-a raportat un numâr important de persoane vârstnice care au urmat tratament balneosanatorial si a fost studiat numârul acestora în decursul ultimului an. Astfel, numârul mediu de vârstnici dinzona Sud a târii beneficiari de tratament balneologic a fost de 82,25±23,08, din zona Nord - 35,59±10,86, din zona Centru -29,16±4,51 vârstnici.
A fost analizat de asemenea numârul vârstnicilor solitari (figura 2), determinând cifra medie de 25,81±3,37, cu o prevalentâ în zona Nord -43,59±9,48 persoane, zona Sud - 36,50±6,06 si zona Centru - 16,53±2,09 persoane. Totodatâ, a fost stabilit numârul mediu de persoane grabatare, acesta constituind 9,46±1,41 vârstnici. O medie mai mare a persoanelor grabatare a fost determinatâ în regiunea de sud a târii - 17,33±7,79 persoane, urmatâ de regiunea de nord cu 8,72±0,99 si cea de centru - 6,71±0,54 vârstnici.
În cadrul studiului a fost determinat numârul mediu de vârstnici de pe sector aflati în aziluri, constituind 1,08±0,25 persoane. În zona Sud a târii a fost stabilit un numâr mai mare de vârstnici institutionalizati - 2,08±0,81, comparativ cu zona Centru cu 0,97±0,31 si zona Nord cu 0,63±0,21 persoane.
Pe fundal de patologie cronicâ avansatâ, numârul mediu al persoanelor vârstnice aflate în sectiile paliative a fost de 6,98±1,83, o prevalentâ mai mare a fost stabilitâ în raioanele de nord ale târii - 9,86±2,08 pacienti, comparativ cu raioanele centrale cu 5,85±2,37 si raioanele de sud cu 1,75±0,68 pacienti.
Pacientii vârstnici singuratici, grabatari, institutionalizati si cei aflati la îngrijiri paliative re-
prezintä grupul vulnerabil, cu un procentaj mare de comorbiditäti, sindroame geriatrice, incapacitate functionalä si, respectiv, dependenti, de unde si nevoia de servicii sociale adecvate (figura 2).
Figura 2. Prezentarea graficá a pacientilor varstnici vulnerabili
De asemenea, a fost analizatá existenta ser-viciilor sociale, sprijinul acordat (social, material) persoanelor varstnice. Astfel, a fost stabilit numárul mediu de asistenti sociali pe sector - 2,36±0,17 de lucrátori sociali la un numár mediu de 338,50±19,42 persoane varstnice pe sector. Un numár mic de asistenti sociali a fost stabilit in regiunea de sud a tárii, media fiind de 1,50±0,15 asistenti, in regiunea de centru - 2,46±0,23, iar in cea de nord - 2,63±0,28 asistenti sociali pe sector.
Consecintele imbátranirii populatiei impun elaborarea si aplicarea unor strategii pe termen lung, care sá vizeze o imbunátátire a serviciilor medico-sociale pentru a ameliora calitatea vietii bátranilor. Problematica persoanelor varstnice este una com-plexá, din punctul de vedere al asistentei medicale si sociale acordate acestei categorii de populatie, precum si al necesitátii de ingrijire a unui anumit contingent de persoane, fie prin institutionalizare, fie in familie. ín acest context, apare necesitatea de elaborare a unei continuitáti medico-sociale care sá vizeze servicii de ingrijire si de ocrotire a varstnicilor la domiciliu: centre de ingrijire de zi, de noapte, de asistentá medico-socialá la domiciliu, de asistentá socialá specificá varstnicului, unitáti ambulatorii sau retea de asistentá terminalá.
Problemele socioeconomice si efectele restruc-turárii societátii creeazá probleme greu de rezolvat in ceea ce priveste asigurarea unei protectii medico-sociale minime, in cadrul cáreia ponderea cea mai mare o detin persoanele varstnice, fiind in acelasi timp categoria populationalá in randul cáreia mo-dificárile de varstá produc cresteri importante ale mortalitátii si invaliditátii [5].
Concluzii
1. Datele preliminare din prima etapá a studiu-lui au evidentiat principalele probleme cu care se confruntá populatia varstnicá din Republica Moldova, si anume: singurátatea, izolarea socialá, violenta,
pe fundal de crestere a ponderii persoanelor cu polipatologie si sindroame geriatrice majore.
2. Populatia vârstnicâ este mare consumatoare de prestatii medicale si beneficiari de asistentä socialä, care includ adresäri frecvente la medicul de familie, internäri în stationar, dintre care repetat pe motiv de polipatologii, care pe fundalul crizei economice cu care se confruntä RM întâlneste mari dificultäti în con-textul unui deficit financiar si populational existent.
Bibliografie
1. Bäläceanu-Stolnici C. Geriatrie practica. Bucuresti: Editura Medicalä Amaltea. 408 p.
2. Biroul National de Statisticä, 2017.
3. Blain Hubert, Franco Alain. Document européen-posant les bases des actions à venir dans le domaine de la promotion de la santé de la prévention, de la recherche fondamentale et des aspectsc liniques des affectionsliées au vieillissement. In: Revue de Gériatrie, 2009, vol. 34, nr. 3, pp. 231-239.
4. Blaja-Lisnic N.,Negarä A.,Grejdianu F. s.a. Populatia värstnicä din Republica Moldova, polipatologie si evaluare medico-socialä. In: Analele stiintifice ale USMF„Nicolae Testemitanu", vol. 3. Probleme actuale în medicina internä. Chisinäu, 2009. 473 p.
5. Consiliul national al persoanelor vârstnice. Mai 2014.
6. Corpus de Gériatrie. France: Malestroit, Tome 1, 2, 2000, 188 p.
7. Cruz-Jenytoft J.A., Franco A., Sommer P., et al. European silverpaper on the future of health promotion and preventive action, basic research, and clinical aspects of age-related diseases. In: Gerontotechnol-ogy, 2008, nr. 7, pp. 331-339.
8. Ghidrai Olimpia. Geriatrie si gerontologie. Editia II. Cluj-Napoca: Casa cärtii de stiintä, 2002. 384 p.
9. Ghiuru Rodica. Ghid de urgente în geriatrie. Iasi: Juni-mea, 2007. 209 p.
10. Hoeymans Nancy, Anneke van den Berg Jeths. Health status of the elderly in the future. Morbidity, performance and quality in primary care, Dutch general practice on stage. Chapter 27, pp. 239-246.
11. Fondation Nationale de Gérontologie. Livre Blanc de la Gériatrie Française. Paris, 2004. 431 p.
12. Mark H. Beers. The Merck Manual of Geriatrics. Merck Research Laboratories, Division of Merck and Co., Inc. Third edition, 2000.
13. Negarä Anatolie, Blaja-Lisnic Natalia, Lupascu-Volentir Felicia s.a. Evaluarea structurii morbiditätii populatiei vârstnice din Republica Moldova. In: Materialele Congresului IV National de Geriatrie si Gerontologue cu participare international. Bucuresti, 2009, p. 44.
14. Paladi Gheorghe. Consideratii privind procesul de ^bätränire demograficä în Republica Moldova. In: Akademos, 2008, nr. 3, pp. 64-69.
15. Corcea Nicolae. Violenta în familie asupra vârstnicilor: aspecte criminologice si juridico-penale. In: Revista In-stitutului National al Justitiei. Bucuresti, 2015, nr. 2(33).
Ana Popescu, dr. st. med., cercet. st. stagiar, asist. univ., IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: + 37369279937, e-mail: ana.popescu@usmf.md
