CC BY
717. Metroka A.E., Papadouka V., Ternier A., Zucker J.R. Effects of Health Level 7 Messaging on Data Quality in New York City's Immunization Information System, 19. In: Public Health Rep, 2016, nr. 131(4), pp. 583-587.
18. Stockwell M.S., Natarajan K., Ramakrishnan R. Immunization Data Exchange With Electronic Health Records. In: Pediatrics, 2016, nr. 137(6): e20154335.
19. Breva L.P., Domingo J.D., Martinez Beneito M.Ä., Barberà J.P. Vaccine coverage estimation using a computerized vaccination registry with potential underreporting and a seroprevalence study. In: Vaccine, 2015, nr. 33(18), pp. 2183-2188.
20. Bucov V., Melnic A., Turcan L., Furtunä N. Analiza datelor multianuale privind acoperirea vaccinalä la maladiile-fintä ale Programului National de Imunizäri. In: Bul. ASM. Stiinte medicale, 2017, nr. 1(53), pp. 4247.
21. Dimech W., Mulders M.N. A 16-year review of seroprevalence studies on measles and rubella. In: Vaccine, 2016, nr. 34(35), pp. 4110-4118.
Victoria Bucov, dr. hab. st. med., prof. cerc., cerc. st. principal, ANSP, tel.: 079261188,
e-mail: [email protected]
CZU: 615.37:316.62+614.2
EVALUAREA RISCULUI PRIVIND UNELE MALADII-TINTÁ DIN PROGRAMUL NATIONAL DE IMUNIZÁRI
Victoria BUCOV, Alexei CEBAN, AnatolieMELNIC,
Laura TURCAN,
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Scopul articolului este caracterizarea riscului unor maladii-tinta din Programul national de imunizari (PNI) din Republica Moldova. Au fost analizate acoperirea vaccinala si morbiditatea prin aceste maladii in perioada 2009-2018. Nivelul de risc la rujeola, tusea convulsiva si oreion este diferit. In ultimii ani, nivelul de risc la rujeola este ri-dicat si se mentine gratie urmatorilor factori: migratia populatiei, morbiditatea inalta in tarile limitrofe, nivelul de acoperire vaccinala redus, cu prezenta lacunelorprintre unele grupe depopulatie. Riscul ridicat de tuse convulsiva se mentine din cauza acoperirii vaccinale insuficiente si a diagnosticului tardiv. Inregistrarea cazurilor de oreion se explica prin imunogenitatea redusa a vaccinului. In cazul existentei lacunelor in acoperirea vaccinala (teritorii, grupe de populatie etc.), aparitia sursei de infectie, de exemplu a rujeolei, provoaca raspandirea infectiei, care este putin probabil de pronosticat, cu consecinte greu de previzibileazut din cauza caracterului multifactorial al procesului epidemic si a influentei factorilor sociali. Pentru
supravegherea unor maladii transmisibileprevenibileprin vaccinare (tusea convulsiva, oreionul s.a.), este necesar de calculat numarul mediu anual de cazuri, acceptabil ca indicator de supraveghere.
Cuvinte-cheie: factori de risc, morbiditate, rujeola, tuse convulsiva, oreon
Summary
Risk assessment of some target diseases of the National Immunization Program
The aim of the study was to identify the characteristic of the risk for the target of National Immunization Programme diseases. We analyzed vaccine coverage, morbidity through these diseases during2009-2018. The risk level is different for measles, pertussis and mumps. In recent years, the risk level for measles is high and is maintained due to the following factors: population migration, high morbidity in neighboring countries, low level of vaccination coverage with gaps among some population groups. The high risk of pertussis transmission is maintained due to insufficient vaccine coverage and late diagnosis. The recording of mumps cases is explained by the reduced immunogenicity of the vaccine. When there are gaps in vaccine coverage (territories, population groups, un-immunized pockets, etc.), the source of infection, eg. measles, causes the spreading of the infection that is unlikely to be predicted with the consequences that are difficult to predict due to the multifactorial nature of the epidemic process and the influence of social factors. For surveillance of communicable diseases preventable by vaccination (pertussis, mumps, etc.) is necessary to calculate the average annual number of cases acceptable as a surveillance indicator or epidemic threshold.
Keywords: risk factors, morbidity, measles, whooping cough, mumps
Резюме
Оценка риска в отношении некоторых целевых инфекций Национальной программы иммунизации
Цель статьи - характеристика риска в отношении некоторых целевых инфекций Национальной программы иммунизации. Проведен анализ охвата вакцинацией, заболеваемости в период 2009-2018 гг. Уровень риска для кори, коклюша и эпидемического паротита различен. В последние годы риск распространения кори высок и поддерживается благодаря следующим факторам: миграция населения, высокая заболеваемость в соседних странах, низкий уровень охвата прививками с пробелами среди некоторых групп населения. Высокий риск коклюша поддерживается за счет нестабильного охвата вакцинацией, поздней диагностики. Регистрация случаев эпидемического паротита объясняется недостаточной иммуногенностью вакцины. При наличии пробелов в охвате вакцинацией (территории, группы населения и т.д.) появление источника инфекции, к примеру, кори, может пивести к распространению инфекции, последствия которого трудно прогнозировать по причине
многофакторного характера эпидемического процесса в сочетании с социальными факторами. Для эпиднад-зора за инфекционными заболеваниями, которые можно предотвратить с помощью вакцинации (коклюш, паротит и т.п.), полезно рассчитать среднегодовое число случаев, приемлемое в качестве показателяэпид-надзора.
Ключевые слова: факторы риска, заболеваемость, корь, коклюш, паротит
Introducere
Imunizarea multianualâ sistematicâ a populatiei pretudindeni în lume a contribuit la o reducere semnificativâ a morbiditâtii prin maladiile infectioase prevenibile prin vaccinare. Totodatâ, pericolul acestor maladii, legat de existenta si circulatia agentilor cauzali în populatia umanâ, în mediul ambiant, persistâ si în prezent. În aceste conditii, este foarte importantâ evaluarea perico-lelor, a nivelului de risc si a factorilor ce contribuie la aparitia situatiilor epidemiologice nefavorabile. Este de mentionat câ pânâ în prezent nu existâ o unanimitate cu referire la sensul termenilor din do-meniul general al analizei de risc. Conform pozitiei OMS si a specialistilor în domeniu, analiza riscului este un termen atotcuprinzâtor utilizat pentru a descrie trei domenii, si anume: identificarea, esti-marea, managementul si comunicarea riscului [1, 2, 3].
Estimarea riscului este si ea divizatâ în identificarea hazardului (aspectul calitativ) si evaluarea riscului (aspectul cantitativ) [1]. A fost calculat câ vaccinarea sub nivelul optim de acoperire este mai costisitoare pentru sistemul socioeconomic decât vaccinarea dincolo de nivelul optim. Aceastâ informatie conduce la initierea studiilor de evaluare a impactului acoperirii vaccinale joase în rândul populatiei generale [4]. Maladiile prevenibile prin vaccinare, având riscuri comune, totodatâ trebuie sâ fie analizate si din punctul de vedere al riscurilor specicfice. De exemplu, pentru tusea convulsivâ a devenit un factor de risc utilizarea vaccinului acelular mai putin imunogen, comparativ cu cel celular [5].
Structura populatiei generale si particularitâtile unor grupe specifice uneori joacâ un rol decisiv în majorarea riscului de râspândire a infectiilor din cauza refuzului la vaccinare. Printre aceste grupe se aflâ reprezentantii unor confesii religioase, unele grupe de populatie marginilizate, lucrâtorii medicali [6, 7]. Refuzurile de la vaccinare necesitâ o atentie permanentâ si deosebitâ si întreprinde-
rea unor actiuni suplimentare. Ezitarea si refuzul la vaccinare reprezintä niste factori de risc majori [8, 9, 10].
Unele maladii prevenibile prin vaccinare devin reemergente (rujeola, tusea convulsivä, oreionul) si concomitent apar probleme si factori noi de risc, de exemplu particularitätile de räspandire, structura de varstä si socialä a bolnavilor etc. [11-14]. Procesele de migratie conduc la agravarea situatiei epidemiologice si sunt necesare activitäti comune ale factorilor de decizie din domeniul sänätätii pentru evaluarea si evitarea riscurilor de räspandire a maladiilor prevenibile prin vaccinare [15, 16].
ín contextul celor expuse, scopul studiului este caracterizarea riscului unor maladii-tintä din Progra-mul national de imunizäri (PNI).
Material si metode
t
Caracteristica generalä a riscului privind maladiile-tintä din PNI a fost efectuatä luand in considerare recomandärile OMS si materialele instructive si normative [1, 3]. Au fost folosite datele oficiale despre morbiditatea si acoperirea vaccinalä in perioada 2009-2018 din rapoartele statistice nr. 2 Privind bolile infectase si parazitare si nr. 6 Privind cuprinderea copiilor cu vaccinári fmpotriva bolilor infectioase.
Evaluarea riscurilor include: evaluarea proba-bilitä^ii de aparitie a riscurilor, evaluarea impactului asupra obiectivelor/activitätilor in cazul materializärii riscurilor, evaluarea factorilor de risc si a expunerii la risc (combinare intre probabilitate si impact). Au fost folosite urmätoarele aprecieri:
- probabilitate scäzutä - este pu^in probabil sä se intample pe o perioadä lungä de timp (3-5 ani); s-a intamplat de foarte pu^ine ori panä in prezent;
- probabilitate medie - este probabil sä se intample pe o perioadä medie de timp (1-3 ani); s-a intamplat de cateva ori in ultimii trei ani;
- probabilitate ridicatä - este probabil sä se intample pe o perioadä scurtä de timp (<1 an); s-a intamplat de cateva ori in ultimul an.
Impactul poate fi evaluat ca cel scäzut (inclusiv cu impact financiar foarte scäzut, mediu si ridicat).
La compartimentul determinarea si realizarea mäsurilor de control al riscurilor este stabilit nivelul de tolerare, si anume; 1-2 - tolerabil, nu necesitä nicio mäsurä suplimentarä de control; 3 - tolerare ridicatä, necesitä mäsuri de control pe termen mediu/ lung; 4 - tolerare scäzutä, necesitä mäsuri de control pe termen scurt; intolerabil - necesitä mäsuri de control urgente. Matricele pentru evaluare sunt prezentate mai jos [1, 2, 3].
Y
Foarte ridicat 5 I 5 10 15 20 25
Ridicat 4 M 4 8 12 16 20
Mediu 3 P A 3 6 9 12 15
Scäzut 2 C 2 4 6 8 10
Foarte scäzut 1 T 1 2 3 4 5
PROBABILITATE
0 1 2 3 4 5
Foarte scäzutä Scäzutä Medie Ridicatä Foarte ridicatä
E = XY
»
X
Matrice 1
Figura 1. Matrice pentru stabilirea expunerii la risc (factor de risc): probabilitate x impact
Y
Foarte ridicat I FSFR SFR MFR RFR FRFR
Ridicat M FSR SR MR RR FRR
Mediu P A FSM SM MM RM FRM
Scäzut C FSS SS MS RS FRS
Foarte scäzut T FSFS SFS MFS RFS FRFS
0 PROBABILITATE
Foarte scäzutä Scäzutä Medie Ridicatä Foarte ridicatä
»
Toleranta la risc
X
Matrice 2
Figura 2. Matrice pentru evaluarea toleran¡aei la risc cu expunerea la risc
Riscurile care se situeazá in zona 6, 9 (in unele surse - culoare rosie) au expunerea la risc si devia^ia cea mai mare fa^á de toleraba la risc si acestea im-pun, cu prioritate, miserea unor másuri de control.
Riscurile ce se situeazá in zona 3, 4 (in unele surse - culoare galbená) au o expunere ce depáseste limita de tolerará la risc, dar devia^ia de la aceasta si este una moderatá. Aceste riscuri trebuie monito-rizate si gestionate.
Riscurile care se situeazá in zona 1, 2 (in unele surse - culoare verde) sunt cele caracterizate de o expunere la risc aflatá sub limita de tolerará la risc si in aceastá zoná se aflá riscurile asumate. Toate riscurile semnificative, care au un nivel al expunerii ce se situeazá deasupra limitei de tolerará, vor fi tratate prin másuri specifice de control [1, 2, 3].
Rezultate si discufii
Aplicarea permanentä si sistematicé a politicilor si a practicilor de gestionare a riscurilor legate de maladiile transmisibile este preväzutä de Programul national de imunizäri pe anii 2016-2020, care include ca scop general "(...) eliminarea sau reducerea mor-biditä^ii, invaliditä^ii si mortalitä^ii prin asigurarea popula^iei cu imunizäri obligatorii, garantate de stat, contra tuberculozei, hepatitei virale B, poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, oreio-nului, rubeolei, infec^iilor cu Haemophilus influenzae tip b, cu rotavirusuri, cu pneumococi, cu Papiloma-virusul uman conform Calendarului de vaccinäri pentru anii 2016-2020" [17].
ín scopul identificärii riscurilor privind unele maladii-tintä din PNI este necesar de analizat datele despre morbiditatea prin aceste maladii (v. tabelul).
Morbiditatea prin unele maladii-tintà din PNI în República, anii 2009-2018
\ Anii
\ 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009
Maladii \
HVB copii, abs./ 0 1 3 4 3 3 2 7 2 1
la 100.000 0 0.01 0.03 0.05 0.03 0.03 0.02 0.08 0.02 0.01
Rujeola, abs./ 340 0 0 0 2 27 11 0 0 0
la 100.000 8.46 0 0 0 0.04 0.66 0.27 0 0 0
Oreion, abs./ 127 78 109 70 57 60 131 143 144 292
la 100.000 3.16 1.94 2.71 1.72 1.40 1.47 3.26 3.50 3.52 7.14
Tusea convulsiva, abs./ la 100.000 217 355 283 51 188 115 97 102 31 47
5.40 8.83 7.03 1.26 4.63 2.82 2.41 2.49 0.75 1.17
În perioada analizatâ (2009-2018) nu au fost înregistrate cazuri de poliomielitâ si tétanos. Ultimele cazuri unice de difterie au fost înregistrate în anul 2009, de rubeolâ - în 2012 si se mentine la nivelul cazurilor unice morbiditatea prin hepatita viralâ B la copii. Se poate de constatat câ un risc crescut pentru realizarea scopului PNI îl prezintâ morbiditatea prin rujeolâ în a. 2018, morbiditatea prin tusea convulsivâ în ultimii trei ani si morbiditatea prin oreion, înregis-tratâ anual în perioada analizatâ la nivel de 57 cazuri în 2014 si 292 cazuri în 2009, primul an postepidemic, anual în medie 121 de cazuri.
Scopul final al supravegherii rujeolei, tusei convulsive si oreionului este diferit si depinde de carac-teristicile infectiilor si de posibilitâtile protective ale vaccinurilor utilizate. Republica Moldova a aderat la Programul de eliminare a rujeolei si rubeolei al Birou-lui European OMS pânâ în anul 2020. În privinta tusei convulsive si oreionului, OMS recomandâ atingerea unei acoperiri vaccinale înalte la nivelul teritoriilor târii si eliminarea din procesul epidemic a cazurilor grave si a complicatiilor [18, 19]. Aceasta înseamnâ câ nivelul de tolerantâ la evaluarea riscurilor va fi apreciat într-un mod diferit.
Nivelul de acoperire vaccinalâ la unele maladii-tintà din PNI este prezentatîn figura 3.
2015 0DTP3
2016 [S ROR
Figura 3. Nivelul de acoperire vaccinalâ a copiilor cu vârsta de un an cu vaccinurile DTP3 si ROR1
Din datele prezentate în figura 3 se observâ tendinta evidentâ de reducere a acoperirii vaccinale la toate infectiile-tintâ. De exemplu, acoperirea cu vaccinul împotriva rujeolei, oreionului si rubeolei (ROR) s-a redus de la 96,9% în 2005 pânâ la 87,1% în 2017; nivelul acoperirii vaccinale împotriva tusei convulsive s-a redus respectiv de la 97,6% pânâ la 88,9%. Analiza datelor privind acoperirea vaccinalâ în anul 2018 a evidentiat câ se observâ o tendinta slabâ de crestere a nivelului acoperirii vaccinale la copiii cu vârsta de un an cu vaccinul pertusic pânâ la 90,2% si cu vacinul ROR - pânâ la 90,3%. Totodatâ, trebuie de mentionat câ un numâr semnificativ de teritorii n-a atins nivelul de acoperire vaccinalâ de 95%, si anume privind vaccinul pertusic: în anul 2017 - 80,0% de teritorii si în 2018 - 77,5% de teritorii, si, respectiv, 85,0% si 62,5% cu vaccinul ROR. Agravarea situatiei epidemiologice privind rujeola în 2018 a condus la intensificarea realizârii mâsurilor de supraveghere, inclusiv imunizarea contingentelor eligibile.
Caracteristica genertalâ a factorilor ce con-tribuie la râspândirea rujeolei, tusei convulsive si oreionului, care se referâ la infectiile aerogene, dar cu diferit potential de râspândire si creare a situatiilor de risc, impactul si nivelul de tolerantâ este expusâ în continuare.
Factorii si circumstantele care au conditionat cresterea morbiditâtii sunt: nivelul redus de acoperire vaccinalâ si existenta grupurilor de populatie ce refuzâ vaccinarea; migratia înaltâ a populatiei; impor-tul cazurilor din târile cu morbiditate înaltâ; densita-tea mare a populatiei, contactele strânse; ignorarea asistentei medicale; nivelul redus de operativitate a lucrâtorilor medicali, partial cauzat de insuficienta cunostintelor profesionale; lipsa de personal.
Trebuie de luat în considerare si particularitâtile acestor infectii - râspândirea rapidâ prin calea aeria-nâ si contagiozitatea înaltâ, aproape absolutâ în cazul rujeolei pentru cei nevaccinati, contactele frecvente în rândul copiilor (colectivitâti, comunitâti s.a.).
Un factor foarte important este vigilenta lucrâtorilor medicali în cazul infectiilor nominalizate, depistarea si izolarea la timp a bolnavilor. Informarea populatiei privind imunizarea si adresarea la timp la medic de asemenea au o mare însemnâtate.
Rujeola. Cazurile de rujeolâ care au devenit o sursâ pentru aparitia izbucnirilor în anii 2011, 2013 si 2018 au fost cele importate. În 2018, dintre sur-sele importate 62,5% au fost din Ucraina, 25,0% din Federatia Rusâ si 12,5% cazuri din România. Riscul râspândirii rujeolei în anii nominalizati a fost diferit si s-a finalizat sau cu cazuri unice (14 în anul 2018), focare cu numârul limitat de cazuri sau focare solide (de la 2 cazuri pânâ la 252 cazuri în 2018). Desi rujeola râmâne o infectie a copilâriei, contingentele de risc cuprind si vârstele mai mari. Vârsta medie a bolnavilor de rugeolâ
în 2018 a fost de 7,9-14,9, iar a cazurilor impórtate -23,3 ani. Din bolnavii de rujeolâ în 2018, majoritatea covârsitoare nu au fost vaccinati - 88,2%.
Nivelul de risc si impactul morbiditâtii prin rujeolâ sunt diferite în anii 2011, 2013 si 2018. Pentru anii 2011 si 2013, impactul era scâzut ca si nivelul de risc (probabilitate), iar în anul 2018, acesti indici erau la un nivel ridicat.
Grupele implicate în procesul epidemic au fost persoanele de etnie româ si contingentele din confesiuni religioase, caracterizate prin opinii antivaccinale si scepticism privind asistenta medicalâ, inclusiv familiile cu multi copii. În 2018, familiile numeroase au fost identificate ca grupuri de risc, în unele familii s-au îmbolnâvit de rujeolâ pânâ la 7 membri (de ex., în trei familii din Ceadâr-Lunga s-au înregistrat 15 cazuri de rujeolâ). Impactul negativ la diferite niveluri a fost mai expimat în 2018 asupra unui grup de persoane (persoane nevaccinate din confesiuni religioase) cu dereglarea modului obisnuit de viatâ. Astfel, este implicat personalul medical si au loc cheltuieli semnificative de resurse umane si financiare pentru sistemul de sânâtate atât la nivel de raioane afectate, cât si la nivel national.
Nivelul de tolerantâ fatâ de infectiile analizate depinde de posibilitâtile mâsurilor preventive si de sarcinile de supraveghere si control. Obiectivul de eliminare a rujeolei, caracterul aproape universal al vaccinului ROR aratâ câ nivelul de tolerantâ la situatiile cu risc major trebuie sâ fie redus.
Tusea convulsiva (pertussis). Luând în conside-are reducera în timp a acoperirii vaccinale cu vaccinul pertussic si majorarea morbiditâtii în ultimii trei ani, în prezent se poate de evaluat riscul ca ridicat cu impact mediu. La evaluarea nivelului de tolerantâ trebuie de luat în considerare posibilitatea redusâ protectivâ a vaccinului (durata protectiei postvaccinale la nivel maximal nu mai mult de 3-4 ani), nivelul de tolerantâ se poate de apreciat ca mediu. Totodatâ, tinând cont de majorarea morbiditâtii prin pertussis în ultimii trei ani, este posibil si necesar de calculat nivelul accepta-bil de morbiditate ca numârul mediu anual de cazuri în anii cu acoperire vaccinalâ egal cu 95% si mai mult, fiind posibil de apreciat nivelul de morbiditate.
Oreionul. În privinta oreionului, OMS reco-mandâ atingerea acoperirii vaccinale înalte si eli-minarea din procesul epidemic a cazurilor grave cu complicatii. Luând în consideratie imunogenitatea vaccinului urlian la nivel de doar 60-80%, persistâ riscul de mentinere a morbiditâtii prin aceastâ maladie în perioada imunizârilor sistematice. Din aceste considerente, ar fi util, ca si în cazul tusei convulsive, de calculat nivelul mediu admisibil de morbiditate anualâ. Se poate de evaluat impactul, nivelul de risc si toleranta situate la nivelul mediu.
Concluzii
1. Rujeola, tusea convulsiva si oreionul in prezent raman infectii cu risc, inalt, iar grupele cu risc de imbolnavire de maladiile prevenibile prin vaccinare sunt din persoanele unor confesiuni religioase si populatia de etnie roma, care refuza vaccinarea.
2. In cazul existentei lacunelor in acoperirea vaccinala (teritorii, grupe de populatie etc.), aparitia sursei de infectie, de exemplu a rujeolei, provoaca raspandirea infectiei care este putin probabil de pro-nosticat, cu consecinte greu de prevazut din cauza caracterului multifactorial al procesului epidemic si a influentei factorilor sociali.
3. Pentru supravegherea unor maladii transmi-sibile prevenibile prin vaccinare (tusea convulsiva, oreionul s.a.), este necesar de calculat numarul mediu anual de cazuri acceptabil ca indicator de supraveghere (prag epidemic).
Bibliografie
1. Risk Assessment. https://www.ccohs.ca/oshanswers/ hsprograms/risk_ assessment.html
2. Managementul riscului. http://silvic.usv.ro/cursuri/ managementul_riscului.pdf
3. Rapid Risk Assessment of Acute Public Health Events. WHO/HSE/GAR/ARO/2012.1
4. Harvey M.J., Prosser L.A., Messonnier M.L., Hutton D.W. Hitting the Optimal Vaccination Percentage and the Risks of Error: Why to Miss Right. In: PLoSOne, 2016, nr. 11(6): e0156737.
5. Gambhir M., Clark T.A., Cauchemez S. et al. A change in vaccine efficacy and duration of protection explains recent rises in pertussis incidence in the United States. In: PLoS Comput. Biol., 2015, nr. 11(4): e1004138.
6. FitzSimons D., Hendrickx G., Lernout T. et al. Incentives and barriers regarding immunization against influenza and hepatitis of health care workers. In: Vaccine, 2014, nr. 32(38), pp. 4849-4854.
7. Guanche Garcell H., Villanueva Arias A., Guilarte Garcia E., Alfonso Serrano R.N. Seroprotection against Vaccine-Preventable iseases amongst Health Care Workers in a Community Hospital, Qatar. In: Int. J. Occup. Environ. Med., 2016, nr. 7(4), pp. 234-240.
8. Fefferman N.H., Naumova E.N. Dangers of vaccine refusal near the herd immunity threshold: a modelling study. In: Lancet Infect. Dis., 2015, nr. 15(8), pp. 922-926.
9. Wensley A., Hughes G.J., Campbell H. et al. Risk factors for pertussis in adults and teenagers in England. In: Epidemiol. Infect., 2017, nr. 145(5), pp. 1025-1036.
10. PhadkeV.K., Bednarczyk R.A., Salmon D.A., Omer S.B. Association Between Vaccine Refusal and Vaccine-Preventable Diseases in the United States: A Review of Measles and Pertusis. In: JAMA, 2016, nr. 315(11), pp. 1149-1158.
11. Hagan J.E., Takashima Y., Sarankhuu A. et al. Risk Factors for Measles Virus Infection Among Adults During a Large Outbreak in Postelimination Era in Mongolia, 2015. In: J. Infect. Dis., 2017, nr. 216(10), pp. 1187-1195.
12. Veneti L., Borgen K., Borge K.S. et al. Large outbreak of mumps virus genotype G among vaccinated students in Norway, 2015 to 2016. In: Euro. Surveill., 2018, nr. 23(38).
13. Sedighi I., Karimi A., Amanati A. Old Disease and New Challenges: Major Obstacles of Current Strategies in the Prevention of Pertussis. In: Iran J. Pediatr., 2016, nr. 26(4): e5514.
14. Porteous G.H., Hanson N.A., Sueda L.A. et al. Resurgence of Vaccine-Preventable Diseases in the United States: Anesthetic and Critical Care Implications. In: Anesth. Analg, 2016, nr. 122(5), pp. 1450-1473.
15. GBD 2016 Healthcare Access and Quality Collaborators. Measuring performance on the Healthcare Access and Quality Index for 195 countries and territories and selected subnational locations: a systematic analysis from the Global Burden of Disease Study 2016. In: Lancet, 2018, nr. 391(10136), pp. 2236-2271.
16. Sotir M.J., Esposito D.H., Barnett E.D. et al. Measles in the 21st Century, a Continuing Preventable Risk to Travelers: Data From the GeoSentinel Global Network. In: Clin. Infect. Dis., 2016, nr. 62(2), pp. 210-212.
17. Hotarârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1113 din 06 octombrie 2016 "Cu privire la aprobarea Programul national de imunizari pentru anii 2016-2020". In: Moni-torul Official, nr. 353-354 din 11.10.2016, art. 1205.
18. FEBRUARY 2007, 82nd YEAR / 16 FÉVRIER 2007, 82e ANNÉE No. 7, 2007, 82, 49-60. http://www.who.int/wer
19. Pertussis vaccines: WHO position paper. In: Weekly epidemiological record, 2015, nr. 35(90), pp. 433-460. http://www.who.int/wer
Victoria Bucov, dr. hab. st. med., prof. cerc., cerc. st. principal, ANSP, tel.: 079261188,
e-mail: [email protected]
CZU: 616.98: 579.861.2 - 036.22 (478)
SITUATIA EPIDEMIOGENÄ PRIN INFECTII CU STAPHYLOCOCCUS METICILINO-REZISTENT ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
tulpinilor de Staphylococcus meticilino-rezistent si determi-narea sensibilitâtii/rezistentei la antibiotice au fost efectuate atâtprin metoda clasicâ, cât siprin sistemului automat Vitek 2 Compact. În total in studiu au fost incluse 10.055 tulpini de Staphylococcus. Rezultatele studiului au demonstrat câ in Republica Moldova, nivelul de râspândire a MRS este divers, constituind in stationarele medicale multiprofil 36,32%, in maternitâti - 61,81%, in mediul rural - 22,36%. Tulpinile de MRS in 72,13% cazuri sunt tulpini de stafilococi coagu-lazo-negativi si 27,89% - de stafilococi coagulazo-pozitivi. Polirezistenta tulpinilor de MRS in dinamica multianualâ este in crestere: de la 78,96% in 2014pânâ la 89,89% in 2017. Asadar, ISP cu Staphylococcus meticilino-rezistent in Republica Moldova constituie actualmente o problemâ majorâ de sânâtate publicâ.
Cuvinte-cheie: Staphylococcus meticilino-rezistent, infectii septico-purulente, polirezistentâ la antibiotice
Summary
Epidemiogenic situation by infection with methicillin-resistant Staphylococcus in Republic of Moldova
Septic purulent infections with methicillin-resistant Staphylococcus (MRS) is an important public health problem due to the high number of illness and significant health and socioeconomic impact. The study includes the results of bacteriological investigations of patients from the multi-profile medical institutions, rural and maternity hospitals. The isolation of Staphylococcal strains and determination of their sensitivity to antibiotics were carried out by using the classical method and the automated system VITEK 2 Compact (bioMérieux). Were analyzed 10.055 strains of Staphylococcus. Results of this study showed that in Moldova the spread of MRS is diverse, in the multi-profile medical hospitals - 36,32%, maternity - 61,81%, rural - 22,36%. In 72,13% of cases, strain of methicillin-resistant Staphylococcus are coagulase-negative staphylococci, and only 27,89% - are coagulase-positive staphylococci. Polyresistant strains of MRS to antibiotics are increasing, from 78,96% in 2014 to 89,89% in 2017. Septic purulent Infections with MRS in Moldova is a major public health problem.
Keywords: methicillin-resistant Staphylococcus, purulent septic infection, polyresistant to antibiotics
Diana BUGA1, Viorel PRISACARI1, Ion BALICA2, Ion BERDEU1, Iulia SINITINA2, Lucia MANICA2,
Valentina RUSU3,
1IP USMF Nicolae Testemitanu, 2IMSP Spitalul Clinic Republican Timofei Mosneaga, 3IMSP Institutul de Medicina Urgentä
Rezumat
Infectiile septico-purulente (ISP) cu Staphylococcus meticilino-rezistent (MRS) reprezintä o problemä de sänätate publicä, datoratä numärului mare de imbolnäviri si impactului negativ medical si socioeconomic. Studiul include datele investigatiilor bacteriologice alepacientilor cu ISP din cadrul institutiilor me-dico-sanitare multiprofil, mediul rural si maternitäti. Izolarea
Резюме
Эпидемиологическая ситуация с инфекциями, вызванными метициллин-резистентными стафилококками в Республике Молдова
Гнойно-септические инфекции (ГСИ), вызванные штаммами метициллин-резистентных стафилококков является актуальной проблемой практического здравоохранения из-за их широкой распространенности, вреда для здоровья и значительного социально-экономического ущерба. В работе были включены результаты исследования стафилококковых культур, выделенных от больных с ГСИ в некоторых крупных многопрофильных медицинских стационарах, родовспомогательных и сельских медицинских учреждениях.
