CC BY
181G. Velciu Aliona, Timosco Maria, Sainsus Natalia, Proca Victoria. Dinamica constituirii bacteriocenozei intestinale la copii. In: Anale stiintifice ale USMF,,N. Testemitanu", 2GG7, editia VIII, vol. I, pp. 229-233.
11. Бондаренко В.М., Суворов А.Н. Симбиотические энтерококки и проблемы энтерококковой оппортунистической инфекции. М.: Медицина, 2GG7. 3G с.
12. Бондаренко В.М., Мацулевич Т.В. Дисбактериоз кишечника как клинико-лабораторный синдром: современное состояние проблемы. М.: ГЭОТАР-Медиа, 2GG7. 3G4 с.
13. Ермоленко Е. И. Бактериоцины энтерококков: проблемы и перспективы использования (обзор литер.). В: Вест. СПб. Ун-та. Сер. 11, 2GG9, том 3, с. 78-93.
14. Кишечные бактерии, пробиотики и перспективы их применения для лечения заболеваний желудочно-кишечного трактаю. [Электронный ресурс]. URL: https://medi.ru/info/2994 (дата обращения: 17.G8.2G18).
15. Леванова Е.А., Бондаренко В.М., Воробьев A.A. и др. Становление микрофлоры кишечника у детей первого года жизни. В: Ж. Микробиол., 2GG1, № 4, с. 47-SG.
16. Молочнокислые стрептококки: полезные свойства и характеристики основных представителей, виды и классификация. [Электронный ресурс]. URL: http://fb.ru/article/4G1229/molochnokislyie-streptokokki-poleznyie-svoystva-i-harakteristiki-osnovnyih-predstaviteley-vidyi-i-klassifikatsiya (дата обращения: 29.G8.2G18).
Victoria Bogdan, cercetátor Бйт^кб Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie, tel.: G68963G566
e-mail: victoriabogdan@gmail.com
CZU:615.37:316.62+614.2
PROBLEMELE MANAGEMENTULUIEVIDENTEI VACCINÁRILOR ÍN CADRUL PROGRAMULUI NATIONAL DE IMUNIZÁRI
Victoria BUCOV, Laura TURCAN, AnatolieMELNIC,
Valeriu PANTEA,
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Scopul lucrarii este analiza acoperirii vaccinale la maladiile-tinta din Programul national de imunizari (PNI) conform for-mularelor de raportare si depistareaproblemelor existente. In anii 2017-2018, comparativ cu perioada 2012-2016, s-a marit numarul teritoriilor cu indicatori nesatisfacatori de acoperire vaccinala (<90-95%). Se observa modificarea semnificativa a numarului total de copii tn diferiti ani tn toate grupele de varsta analizate. Sunt modificari atat negative (anul nasterii
2002: la varsta de 7si 15 ani - respectiv 98,8% si 93,0% din numarul copiilor la varsta de un an; anul nasterii 2003: la varsta de 15 ani - 96,5%), cat sipozitive (anii nasterii 2003, 2007 si 2010: la 7 ani, respectiv 100,5%, 102,4% si 101,2%). Supravegherea cu utilizarea formularelor scrise nu permite depistarea si includerea modificarilor aparute in timp real. In conditiile de migratie intensiva a populatiei, este necesar de perfectionat modalitatea de evidenta a imunizarilor prin implementarea sistemelor electronice respective, de exemplu crearea registrului electronic unic. Este necesar de organizat in tara un sistem permanent de serosupraveghere a nivelului deprotectie a populatiei contra infectiilor-tinta din PNI, ceea ce va contribui la o evaluare obiectiva a nivelului de protectie a populatiei.
Cuvinte-cheie: Programul national de imunizari, evidenta vaccinarilor, registru electronic unic, serosupraveghere
Summary
The problems of the registration of vaccinations in the National Immunization Program (NIP)
The aim of this article is the analysis of the immune coverage against the target NIP infections according to the administrative reports and to identify existing problems. In 2017-2018, the number of territories with unsatisfactory vaccination coverage (<90-95%) increased in comparison with 2012-2016. In all analyzed age cohorts, there is a significant change in the total number of children in different years. Both a decrease and an increase in the number of children is stated: the year of birth 2002 is at the age of 7 and 15, respectively 98,8% and 93,0% of the number of children at the age of one year, the years of birth 2003,2007 and 2010 at age 7 years, respectively 100,5%, 102,4% and 101,2%. In the conditions of intensive population migration, it is necessary to improve the registration of vaccinations by introducing appropriate electronic systems, for example, a unique electronic record. It is necessary to create in the country a permanent system of serological surveillance of the level of the immune coverage to target infections of the NIP, which will contribute to an objective assessment of the level of protection of the population.
Keywords: National Immunization Program, registration of vaccination, electronic vaccination record, serological surveillance
Резюме
Проблемы, связанные с учетом прививок в рамках Национальной программы иммунизации (НПИ)
Целью работы является анализ иммунной прослойки против целевых инфекций НПИ по данным административных отчетов и выявление существующих проблем. В 2017-2018 годах по сравнению с 2012-2016 годами увеличилось количество территорий с неудовлетворительным охватом вакцинацией (<90-95%). Во всех проанализированных возрастных когортах на-блюдаетсязначительное изменение общего числа детей в разные годы. Констатируется как уменьшение, так и увеличение числа детей: год рождения 2002 - в возрас-
те 7 и 15лет, соответственно 98,8% и 93,0% от числа детей в возрасте одного года, годы рождения2003,2007 и 2010 - в возрасте 7 лет, соответственно 100,5%, 102,4% и 101,2%. В условиях интенсивной миграции населения необходимо усовершенствовать учет прививок путем внедрения соответствующих электронных систем, например, единого электронного журнала. Необходимо создать в стране постоянную систему серологического надзора за уровнем иммунной прослойки к целевым инфекциям НПИ, что будет способствовать объективной оценке уровня защиты населения.
Ключевые слова: Национальная программа иммунизации, учет прививок, единый электронный журнал, серологический надзор
Introducere
În managementul Programului national de imunizári (PNI) o parte importantá apartine evidentei vaccinárilor realizate la contingentele eligibile si supravegherii nivelului de protectie a populatiei Împotriva maladiilor-tintá. Astfel, În ultimii ani, serviciile de imunizári acordatá o atentie deosebitá elaborárii si implementárii registrelor electronice nationale unice (RENU) pentru planificarea, Înre-gistrarea si monitorizarea vaccinárilor efectuate În rândul populatiei generale.
hmbunátátirea calitátii este o abordare din ce În ce mai recunoscutá pentru maximizarea eficientei serviciilor si minimizarea costurilor În sánátatea pu-blicá. Sunt necesare date precise si complete privind imunizarea, pentru a evalua acoperirea, siguranta si eficacitatea vaccinurilor [1, 2, З]. Folosind tehnolo-giile actuale de informare si comunicare, utilizând registrele electronice, este posibil de realizat monitorizarea acoperirii vaccinale la nivel de individ, luând În considerare oportunitatea si precizia. De exemplu, tárile din America Latiná dezvoltá rapid si implemen-teazá RENU pentru a ameliora monitorizarea acoperirii cu imunizári. Aceste tári folosesc o varietate de abordári pentru conceptia si dezvoltarea sistemului: integrarea cu sistemele informational mai mari din domeniul sánátátii; modalitáti diferite pentru co-lectarea, introducerea si transmiterea datelor si alte caracteristici-cheie. Unele state exploreazá legáturile cu mHealth (sánátatea mobilá) pentru colectarea datelor si pentru rechemári/mementouri automate privind necesitatea vaccinárii. Evaluarea sistemelor electronice si nrnpártásirea experientelor sunt importante pentru eficientizarea si nrnbunátátirea dezvol-tárii, implementárii si utilizárii lor la nivel national si pentru asigurarea durabilitátii [4].
Centrul European de Prevenire si Control al Bo-lilor (ECDC) a realizat În anul 2G16 un studiu privind nivelul de implementare a astfel de sisteme În 30 de
tári din Europa. Doar în 16 state au fost implementate sisteme electronice care permit urmárirea realizárii programului de monitorizare a vaccinárilor pe toatá durata vietii [2]. În tárile unde registrele electronice sunt deja implementate, Ínregistrárile vaccinárilor sunt acumulate si actualizate zilnic, completitu-dinea lor este monitorizatá lunar, pentru a evalua deficientele în introducerea si colectarea datelor. În plus, un sistem de alertá raporteazá schimbári neasteptate privind acumularea datelor [5, 6, 7].
Este stiut cá erorile în evidenta imunizárilor duc la evaluarea incorectá a acoperirii vaccinale. La com-pararea datelor din diferite surse, a fost stabilit cá în total 94% din copii au fost vaccinati în conformitate cu documentele medicale completate de medici din practica generalá, comparativ cu 86% conform datelor din registrul scris. Dintre cei 246 de copii care se considerau nevaccinati conform datelor din regis-tru, conform documentelor de evidentá medicale 135 (55%) au fost vaccinati. Aceastá discrepantá s-a datorat erorilor administrative [8, 9, 10].
Prin utilizarea registrelor electronice este posibil de evaluat în permanentá oportunitatea si completitudinea realizárii imunizárilor în timp real. Aceste date sunt utile si în situatii epidemiologice agravate [11]. O conditie importantá pentru reteaua electronicá de evidentiere si înregistrare a vaccinárilor este compatibilitatea lor cu retelele din sistemul curativ, ceea ce permite de stabilit operativ cauzele contraindicatiilor la vaccinare, de realizat managementul evenimentelor adverse post-imunizare [12, 13, 14].
RENU a fost considerat un instrument eficient de gestionare a sánátátii si un instrument electronic de Nmbunátátire a calitátii mregistrárii vaccinárilor în China. Experienta si progresele obtinute vor fi un exemplu valoros pentru alte tári [15, 16, 17]. În pre-zent, mai multe studii demonstreazá cá tehnologiile moderne, comparativ cu documentele medicale scrise, pot Nmbunátáti evidenta stárii de imunizare a copiilor si adolescentilor [18, 19].
Scopul lucrárii este analiza acoperirii vaccinale privind maladiile-tintá din PNI conform formularelor de raportare si depistarea problemelor existente.
Materiale si metode
t
Au fost analizate date despre acoperirea vac-cinalá la maladiile-tintá din Programul national de imunizári, inclusiv tuberculozá, hepatitá viralá B, po-liomielitá, difterie, tetanos, tuse convulsivá, rujeolá, oreion, rubeolá, infectiile cu Haemophilus influenzae tip b, rotavirusuri si pneumococi la várstele-tintá (1, 2, 3, 7 si 15 ani) comparativ în anii 2017 si 2018. Plus la aceasta, a fost comparat nivelul de acoperire
vaccinalâ în dinamicâ în cohortele de copii nâscuti în anii 2002 si 2003.
Drept surse de informatie au servit rapoartele statistice nr. 6 Privind cuprinderea copiilor cu vacci-nári împotriva bolilor infectioase si darea de seamâ statisticâ de ramurâ Formularul nr. 5 Darea se seamá privind vaccinárile preventive. La compararea a doi indici a fost folositâ metoda clasicâ Student la nivelul veridicitâtii egal cu 95,0%.
Rezultate si discutii
» *
În cadrul managementului procesului de imu-nizare a populatiei în scopul supravegherii si mo-nitorizârii acoperirii vaccinale sunt folosite diferite documente medicale (formulare, registre, rapoarte statistice etc.). Datele despre vaccinarea populatiei sunt disponibile pentru analiza de monitorizare în: Carnetul de dezvoltare a copilului f. 112; darea de seamâ statisticâ de ramurâ Formularul nr. 5 Darea se seamá privind vaccinárile preventive, preconizat pentru planificarea, supravegherea si monitorizarea lunarâ a procesului curent de imunizare; raportul statistic nr. 6 anual Privind cuprinderea copiilor cu vaccinári împotriva bolilor infectioase, care include informatii privind acoperirea vaccinalâ a copiilor pe vârste. Este de mentionat câ nu se folosesc formulare speciale pentru evidenta si monitorizarea vaccinâri-lor la adulti.
În tabelul 1 este prezentatâ analiza datelor privind acoperirea vaccinalâ împotriva infectiilor-tintâ din PNI în anii 2017 si 2018. Din aceste date se poate observa câ în anul 2017, din 14 pozitii analizate, acoperire vaccinalâ mai joasâ de 95%, adicâ sub obiectivul PNI, se constatâ la 9 (64,3%) din ele, iar în anul 2018 - la 6 (42,9,1%), p>0,05. Cele mai multe astfel de teritorii tin de imunizarea cu vaccinul pentavalent (DTP-HepB-Hib) si ROR (rujeolâ, oreion, rubeolâ). La 4 pozitii în 2017 si la 1 în 2018, indicii acoperirii vaccinale au fost mai mici de 90%. Limita de jos a acoperirii vaccinale la nivel teritorial mai micâ de 80,0% se observâ în 2017 la 9 (64,3%) pozitii, iar în 2018 - la 8 (57,1%), p>0,05. În comparatie cu perioada precedentâ (2012-2016), s-a mârit numâ-rul teritoriilor cu indicatori de acoperire vaccinalâ nesatisfâcâtori [20].
Din datele analizate se poate constata numârul mare de contraindicatii la vaccinâri, care pentru diferite vaccinuri se aflâ în medie în limitele de 0,7-2,9% în 2017 si este semnificativ mai mare în 2018 - 0,714,7% (p<0,05). Cele mai mari rate de contraindicatii în anul 2017 sunt la vaccinarea copiilor contra tusei convulsive - 2,9 (0-28,5), difteriei si tetanosului - 2,6 (0-23,0), hepatitei virale B - 2,4 (0-15,4), cu vaccinul ROR - 2,1 (0-23,4). În 2018, la aceleasi pozitii, cifrele
constituie respectiv 3,1 (0-26,0); 2,8 (0-26,0) si 2,7 (0-26,0).
Este semnificativ faptul câ la copiii de vârstâ scolarâ în 2018, comparativ cu perioada precedentâ, a crescut acoperirea vaccinalâ contra rujeolei, ore-ionului si rubeolei, totodatâ s-a redus semnificativ numârul contraindicatiilor la vaccinare. Se poate de presupus câ aceste modificâri sunt conditionate de agravarea situatiei epidemiologice în privinta rujeolei în tarâ.
Acoperirea vaccinalâ cu douâ vaccinuri, rota-viral si pneumococic, care sunt folosite numai în teritoriile de vest ale târii, calculatâ pentru numârul total de copii eligibili pe tarâ, este egalâ în anul 2017 cu 71,0% si, respectiv, 76,3%, în 2018 - cu 71,5% si, corespunzâtor, 78,9%. Acoperirea vaccinalâ calculatâ pentru contingentele planificate este egalâ în 2017, respectiv, cu 79,7% si 85,7%, iar în 2018 - cu 80,6% si 89,0%, ceea ce aratâ o crestere cu 1-3% comparativ cu anii precedent [20].
Este de mentionat câ modalitatea de suprave-ghere prin formulare scrise nu permite de depistat în timp real si de inclus modificârile apârute. În conditii de migratie intensivâ a populatiei, este necesar de perfectionat modalitatea de evidentâ a populatiei în sistemul medical si a imunizârilor prin implementa-rea sistemelor electronice respective.
În tabelul 2 sunt prezentate date privind modifi-carea în timp a numârului copiilor din diferite grupe de vârstâ si date despre acoperirea vaccinalâ. Pentru analizâ, ca exemplu a fost luatâ acoperirea vaccinalâ cu vaccinul ROR. Se observâ modificarea numârului de copii pe parcursul timpului în toate grupele de vârstâ analizate. Sunt modificâri atât negative (anul nasterii 2002: la vârsta de 7 si 15 ani, respectiv 98,8% si 93,0% din numârul copiilor la vârsta de un an; anul nasterii 2003: la vârsta de 15 ani - 96,5%), cât si pozitive (anii nasterii 2003, 2007 si 2010: la 7 ani, respectiv 100,5%, 102,4% si 101,2%).
Predominâ o tendintâ de reducere a nivelului indicelui de acoperire vaccinalâ cu vaccinul ROR pe parcursul perioadei analizate. Un numâr impunâtor de copii râmân nevaccinati cu prima, a doua si a treia dozâ de vaccin ROR. Printre grupele de vârstâ analizate, cu prima dozâ de vaccin ROR nu au fost imunizati de la 1431 copii (a.n. 2002) pânâ la 2942 copii (a.n. 2010); cu a doua dozâ de vaccin - de la 668 (a.n. 2003) pânâ la 2797 (a.n. 2007). Acumularea numârului mare de persoane susceptibile la rujeolâ prezintâ un risc epidemiologic real. De exemplu, în anul 2018, din numârul total de 340 cazuri de rujeolâ, 252 au fost legate de o singurâ sursâ de infectie, majoritatea covârsitoare nefiind vaccinati împotriva acestei infectii.
La compararea datelor privind numärul copi-ilor planificati pentru imunizare (raportul statistic nr. 5) cu datele din raportul statistic (RS) nr. 6 am obtinut rezultatele prezentate in tabelul 3. Din datele tabelului se constatä o diferentä semnificativä intre numärul copiilor planificati pentru imunizare cu vaccinul ROR si al celor care se aflä in evidentä. Astfel, in anul 2017, pentru prima revaccinare cu ROR au fost planificati 91,2% din copiii cu varsta de 7 ani, la a doua revaccinare - 88,9%. In 2018, la a doua revaccinare cu ROR au fost planificati doar 91,6% de copii eligibili. Aceste date confirmä necesitatea cre-ärii in tarä a sistemului electronic unic de evidentä a imunizärilor.
Eficienta finalä a imunizärilor nu este absoluta, adicä de o sutä de procente, si nivelul päturii imune in populatia generalä este mai redus, comparativ cu acoperirea vaccinalä. In majoritatea tärilor ce reali-zeazä PNI functioneazä un sistem de serosuprave-ghere permanentä, ceea ce permite perfectionarea calendarului de vaccinäri, depistarea lacunelor in pätura imunä privind maladiile transmisibile, pre-venibile prin vaccinare, etc. Aceastä metodä vine in
ajutorul analizei acoperirii vaccinale si aratä nivelul real al päturii imune [21].
Concluzii
1. Retinerea implementärii noilor tehnologii informationale în sänätatea publicä, inclusiv în activitatea de imunizare a populatiei, conduce la o planificare si cheltuieli ineficiente de resurse umane si materiale.
2. Implementarea sistemului electronic de evidentä a vaccinärilor realizate populatiei în cadrul PNI sau din indicatii epidemiologice va permite o evidentä mai veridicä si mai operativä, suprave-gherea în timp real si monitorizarea pe parcursul vietii. Compatibilitatea sistemului electronic cu sistemele functionale din asistenta medicalä va asi-gura monitorizarea, analiza si reducerea numärului contraindicatiilor false la vaccinare.
3. Este necesar de organizat în tarä sistemul permanent de serosupraveghere a nivelului de protectie a populatiei împotriva infectiilor-tintä din PNI, ceea ce va contribui la o evaluare mai precisä a nivelului de protectie si la realizarea la timp a mäsu-rilor corective în caz de necesitate.
Tabelul 1
Date privind acoperirea vaccinalà la maladiile-tintà din PNI, República Moldova, anii 2017 si 2018
Imunizarea împotriva: Vârsta (ani) Acoperirea vaccinalà, media pe tarà (%) Limitele acoperirii vaccinale (%) Numàrul teritori-ilor cu acoperire vaccinalà <95% Contraindicatii (%) '
2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018
Tuberculozei 1 97,9 98,0 92,4-100,0 93,9-100,0 1 1 0,7 (0-7,6) 0,6 (0-4,3)
Poliomielitei 1 90,3 91,0 77,2-99,3 72,4-99,4 32 27 2,3 (0-17,9) 2,6 (0-23,0)
3 96,6 96,5 91,9-100,0 81,3-100,0 9 6 1,0 (0-7,3) 1,1 (0-11,0)
7 94,4 95,3 77,4-100,0 79,4-100,0 13 11 1,2 (0-10,8) 0,8 (0-6,8)
Hepatitei virale B 1 89,5 91,1 73,0-99,1 74,0-100,0 30 31 2,4 (0-15,4) 2,7 (0-26,0)
Difteriei si tetanosului 1 89,5 90,5 68,8-100,0 72,4-98,0 37 32 2,6 (0-23,0) 2,8 (0-26,0)
3 96,2 96,0 82,4-100,0 46,2-100,0 8 30 1,2 (0-8,1) 1,3 (0-11,0)
7 94,1 95,1 77,4-100,0 80,5-100,0 15 13 1,5 (0-15,4) 1,4 (0-20,5)
15 95,1 96,8 81,8-100,0 85,9-100,0 12 10 0,8 (0-8,2) 0,7 (0-6,9)
Tusei convulsive 1 88,9 90,2 69,9-96,9 72,4-98,0 32 28 2,9 (0-28,5) 3,1 (0-26,0)
3 95,0 95,3 84,5-100,0 63,8-100.0 13 26 1,4 (0-15,5) 1,4 (0-11,0)
Rujeolei Oreionului Rubeolei 1 87,1 90,3 70,5-99,4 71,6-99,8 29 16 2,1 (0-23,4) 2,1 (0-21,4)
7 92,4 96,0 77,9-100,0 83,2-100,0 18 9 1,2 (0-10,5) 0,8 (0-6,4)
15 94,9 97,4 76,6-100,0 82,1-100,0 13 5 0,9 (0-13,4) 0,5 (0-6,5)
Tabelul 2
Date privind numârul copiilor si acoperirea vaccinalâ ROR la copiii din diferite grupe de vârstà
Anul nasterii 1 an (I dozâ) 7 ani (II dozâ) 15 ani (III dozâ)
Numâr copii (1) Acoperire vaccinalâ (%) Numâr copii nevaccinati Numâr copii, % la (1) Acoperirea vaccinalâ (%) Numâr copii nevaccinati Numâr copii, % la (1) Acoperire vaccinalâ (%) Numâr copii nevaccinati
2002 39747 100% 96,3 1431 98,8 96,5 1375 93,0 94,9 1885
2003 39174 100% 96,3 1449 100,5 98,3 668 96,5 97,4 982
2007 41395 100% 95,5 1863 102,4 93,4 2797 - - -
2010 44587 100% 93,4 2942 101,2 94,1 2661 - - -
Tabelul 3
Date comparative privind numârul copiilor în evidentâ conform raportului statistic nr. 6 si numârul copiilor planificati pentru imunizare cu vaccinul ROR, raportul statistic nr. 5
Vârsta 2017 2018
Vaccinâri planificate RS nr. 5 Nr. copii, RS nr. 6 Diferenta, % Vaccinâri planificate RS nr. 5 Nr. copii, RS nr. 6 Diferenta, %
1 an 43205 43070 100,3 41484 39877 104,0
7 ani 40366 44248 91,2 44178 44546 99,2
15 ani 32877 36960 88,9 35188 38409 91,6
Bibliografie
1. Restivo V., Orsi A., Ciampini S. et al. How should vaccination services be planned, organized, and managed? Results from a survey on the Italian vaccination services. In: Ann. Ig., 2019, nr. 31(2), pp. 45-53.
2. Derarough T., Olsson K., Gianfredi V. et al. Immunization Information Systems - useful tools for monitoring vaccination programs in EU/EEA countries, 2016. In: Euro. Surveill., 2017, nr. 22(17): 30519.
3. Popovich M.L., Watkins T., Kudia O. The Power of Consumer Activism and the Value of Public Health Immunization Registries in a Pandemic: Preparedness for Emerging Diseases and Today's Outbreaks. In: Online J. Public Health Inform., 2018, nr. 10(2), p. 203.
4. Danovaro-Holliday M.C., Ortiz C., Cochi S., Ruiz-Matus C. Electronic immunization registries in Latin America: progress and lessons learned. In: Rev. Panam Salud Publica, 2014, nr. 35(5-6), pp. 453-457.
5. Baum U., Sundman J., Jääskeläinen S. et al. Establishing and maintaining the National Vaccination Register in Finland. In: Euro Surveill., 2017, nr. 22(17).
6. Dolan S.B., Carnahan E., Shearer J.C. et al. Redefining vaccination coverage and timeliness measures using electronic immunization registry data in low- and middle-income countries. In: Vaccine, 2019, nr. 37(13), pp. 1859-1867.
7. Chan J., Mungun T., Dorj N. et al. High agreement between the new Mongolian electronic immunization register and written immunization records: a health center-based audit. In: Western Pac. Surveill. Response J., 2017, nr. 8(3), pp. 5-10.
8. Holt N., Mygind A., Bro F. Danish MMR vaccination coverage is considerably higher than reported. In: Dan. Med. J., 2017, nr. 64(2): A5345.
9. Wagenaar B.H., Hoek R., Pfeiffer J. et al. Effects of a health information system data quality intervention
on concordance in Moz, Gimbel Sambique: time-series analyses from 2009-2012. In: Popul. Health Metr., 2015, nr. 13, p. 9.
10. Adetifa I.M.O., Karia B., Mutuku A. et al. Coverage and timeliness of vaccination and the validity of routine estimates: Insights from a vaccine registry in Kenya. In: In: Vaccine, 2018, nr. 36(52), pp. 7965-7974.
11. Ferreira V.L.R., Waldman E.A., Rodrigues L.C. et al. Assessment of vaccination coverage of children in a medium-sized Brazilian city using electronic immunization registry. In: Cad. Saude Publica, 2018, nr. 34(9): e00184317.
12. Namageyo-Funa A., Aketch M., Tabu C., et al Assessment of select electronic health information systems that support immunization data capture - Kenya,
2017. In: BMC Health Serv. Res., 2018, nr. 18(1), p. 621.
13. Sato A.P.S., Ferreira V.L.R., Tauil M.C. Use of electronic immunization registry in the surveillance of adverse events following immunization. In: Rev. Saude Publica,
2018, nr. 52, p. 4.
14. Harder V.S., Barry S.E., Ahrens B., et al. Quality Improvement to Immunization Coverage in Primary Care Measured in Medical Record and Population-Based Registry Data. In: Acad. Pediatr., 2018, nr. 18(4), pp. 437-444.
15. Kang G., Zhou M., Wang Z. et al. Ten years of experience and progress of electronic immunization registry system in Jiangsu Province, China. In: Hum. Vaccin. Immunother., 2018, nr. 14(1), pp. 163-164.
16. Popovich M., Altstadter B., Popovich L.H. Observations Illustrating the Use of Health Informatics to Link Public Health Immunization Registries and Pharmacies to Increase Adult Immunization Rates and Improve Population Health Outcomes. In: Online J. Public Health Inform., 2016, nr. 8(2), p. 185.
17. Metroka A.E., Papadouka V., Ternier A., Zucker J.R. Effects of Health Level 7 Messaging on Data Quality in New York City's Immunization Information System, 19. In: Public Health Rep, 2016, nr. 131(4), pp. 583-587.
18. Stockwell M.S., Natarajan K., Ramakrishnan R. Immunization Data Exchange With Electronic Health Records. In: Pediatrics, 2016, nr. 137(6): e20154335.
19. Breva L.P., Domingo J.D., Martinez Beneito M.Ä., Barberà J.P. Vaccine coverage estimation using a computerized vaccination registry with potential underreporting and a seroprevalence study. In: Vaccine, 2015, nr. 33(18), pp. 2183-2188.
20. Bucov V., Melnic A., Turcan L., Furtunä N. Analiza datelor multianuale privind acoperirea vaccinalä la maladiile-fintä ale Programului National de Imunizäri. In: Bul. ASM. Stiinte medicale, 2017, nr. 1(53), pp. 4247.
21. Dimech W., Mulders M.N. A 16-year review of seroprevalence studies on measles and rubella. In: Vaccine, 2016, nr. 34(35), pp. 4110-4118.
Victoria Bucov, dr. hab. st. med., prof. cerc., cerc. st. principal, ANSP, tel.: 079261188,
e-mail: victoria.bucov@ansp.md
CZU: 615.37:316.62+614.2
EVALUAREA RISCULUI PRIVIND UNELE MALADII-TINTÁ DIN PROGRAMUL NATIONAL DE IMUNIZÁRI
Victoria BUCOV, Alexei CEBAN, AnatolieMELNIC,
Laura TURCAN,
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Scopul articolului este caracterizarea riscului unor maladii-tinta din Programul national de imunizari (PNI) din Republica Moldova. Au fost analizate acoperirea vaccinala si morbiditatea prin aceste maladii in perioada 2009-2018. Nivelul de risc la rujeola, tusea convulsiva si oreion este diferit. In ultimii ani, nivelul de risc la rujeola este ri-dicat si se mentine gratie urmatorilor factori: migratia populatiei, morbiditatea inalta in tarile limitrofe, nivelul de acoperire vaccinala redus, cu prezenta lacunelorprintre unele grupe depopulatie. Riscul ridicat de tuse convulsiva se mentine din cauza acoperirii vaccinale insuficiente si a diagnosticului tardiv. Inregistrarea cazurilor de oreion se explica prin imunogenitatea redusa a vaccinului. In cazul existentei lacunelor in acoperirea vaccinala (teritorii, grupe de populatie etc.), aparitia sursei de infectie, de exemplu a rujeolei, provoaca raspandirea infectiei, care este putin probabil de pronosticat, cu consecinte greu de previzibileazut din cauza caracterului multifactorial al procesului epidemic si a influentei factorilor sociali. Pentru
supravegherea unor maladii transmisibileprevenibileprin vaccinare (tusea convulsiva, oreionul s.a.), este necesar de calculat numarul mediu anual de cazuri, acceptabil ca indicator de supraveghere.
Cuvinte-cheie: factori de risc, morbiditate, rujeola, tuse convulsiva, oreon
Summary
Risk assessment of some target diseases of the National Immunization Program
The aim of the study was to identify the characteristic of the risk for the target of National Immunization Programme diseases. We analyzed vaccine coverage, morbidity through these diseases during2009-2018. The risk level is different for measles, pertussis and mumps. In recent years, the risk level for measles is high and is maintained due to the following factors: population migration, high morbidity in neighboring countries, low level of vaccination coverage with gaps among some population groups. The high risk of pertussis transmission is maintained due to insufficient vaccine coverage and late diagnosis. The recording of mumps cases is explained by the reduced immunogenicity of the vaccine. When there are gaps in vaccine coverage (territories, population groups, un-immunized pockets, etc.), the source of infection, eg. measles, causes the spreading of the infection that is unlikely to be predicted with the consequences that are difficult to predict due to the multifactorial nature of the epidemic process and the influence of social factors. For surveillance of communicable diseases preventable by vaccination (pertussis, mumps, etc.) is necessary to calculate the average annual number of cases acceptable as a surveillance indicator or epidemic threshold.
Keywords: risk factors, morbidity, measles, whooping cough, mumps
Резюме
Оценка риска в отношении некоторых целевых инфекций Национальной программы иммунизации
Цель статьи - характеристика риска в отношении некоторых целевых инфекций Национальной программы иммунизации. Проведен анализ охвата вакцинацией, заболеваемости в период 2009-2018 гг. Уровень риска для кори, коклюша и эпидемического паротита различен. В последние годы риск распространения кори высок и поддерживается благодаря следующим факторам: миграция населения, высокая заболеваемость в соседних странах, низкий уровень охвата прививками с пробелами среди некоторых групп населения. Высокий риск коклюша поддерживается за счет нестабильного охвата вакцинацией, поздней диагностики. Регистрация случаев эпидемического паротита объясняется недостаточной иммуногенностью вакцины. При наличии пробелов в охвате вакцинацией (территории, группы населения и т.д.) появление источника инфекции, к примеру, кори, может пивести к распространению инфекции, последствия которого трудно прогнозировать по причине
