CC BY
9Bibliografie
1. EUCAST guidelines for detection of resistance mechanisms and specific resistances of clinical and/or epidemiological importance. Version 9.0. 2019.
2. Abidi S., Sherwani S., Siddiqui T., et al. Drug resistance profile and biofilm forming potential of Pseudomonas aeruginosa isolated from contact lenses in Karachi-Pakistan. In: BMC ophthalmology, 2013, nr. 13(1), p. 57.
3. Akhi M.T., Ghotaslou R., Beheshtirouy S., et al. Antibiotic susceptibility pattern of aerobic and anaerobic bacteria isolated from surgical site infection of hospitalized patients, Jundishapur. In: Jundishapurjournal of microbiology, 2015, nr. 8(7): e20309. doi: 10.5812/ jjm.20309v2
4. Bahar M., Jamali S., Samadikuchaksaraei A. Imipen-em-resistant Pseudomonas aeruginosa strains carry metallo-ß-lactamase gene bla VIM in a level I Iranian burn hospital. In: Burns, 2010, nr. 36(6), pp. 826-830.
5. D'Journo X., Rolain J., Doddoli C., et al. Airways colonization's in patients undergoing lung cancer surgery. In: European journal of cardio-thoracic surgery, 2011, nr. 40(2), pp. 309-319.
6. Ghadaksaz A., Fooladi A., Hosseini H., Amin M. The prevalence of some Pseudomonas virulence genes related to biofilm formation and alginate production among clinical isolates. In: Journal of Applied Biomedi-cine, 2015, nr. 13(1), pp. 61-68.
7. Ghotaslou R., Salahi B. Effects of oxygen on in-vitro biofilm formation and antimicrobial resistance of Pseudomonas aeruginosae. In: Pharmaceutical Sciences, 2013, nr. 19(3), p. 96.
8. Grant S., Hung D. Persistent bacterial infections, antibiotic tolerance, and the oxidative stress response. In: Virulence, 2013, nr. 4, pp. 273-283.
9. Hakibaie M., Forootanfar H., Golkari Y., et al. Anti-biofilm activity of biogenic selenium nanoparticles and selenium dioxide against clinical isolates of Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, and Proteus mirabilis. In: Journal of Trace Elements in Medicine and Biology, 2015, nr. 29, pp. 235-241.
10. Japoni A., Alborzi A., Kalani M., et al. Susceptibility patterns and cross-resistance of antibiotics against Pseudomonas aeruginosa isolated from burn patients in the South of Iran. In: Burns, 2006, nr. 32(3), pp. 343347.
11. Jneida J., Lavigne J., La Scolaa B., Cassir. N. The diabetic foot microbiota: A review. In: Human Microbiome Journal, 2017, nr. 5(6), pp. 1-6.
12. Magiorakos A., Srinivasan A., Carey R., et al. Multidrug-resistant, extensively drug-resistant and pandrugre-sistant bacteria: an international expert proposal for interim standard definitions for acquired resistance. In: Clin. Microbiol. Infect., 2012, nr. 18, pp. 268-281.
13. Mansoor K., Tanvir S., Shariq A., et al. Frequency and susceptibility pattern of multidrug resistant Pseudomonas aeruginosa in isolates of patients from a tertiary care hospital of Karachi, Pakistan. In: European Journal of Biotechnology and Bioscience, 2015, nr. 3(5), pp. 33-36.
14. Meletis G., Exindari M., Vavatsi N., et al. Mechanisms responsible for the emergence of carbapenem resistance in Pseudomonas aeruginosa. In: Hippokratia, 2012, nr. 16(4), pp. 303-307.
15. Memar M., Pormehrali R., Alizadeh N., et al. Colistin, an option for treatment of multiple drug resistant Pseudomonas aeruginosa. In: Physiology and Pharmacology, 2016, nr. 20(2), pp. 130-136.
16. Nikbin V., Abdi-Ali A., Feizabadi M., Gharavi S. Pulsed field gel electrophoresis & plasmid profile of Pseudomonas aeruginosa at two hospitals in Tehran, Iran. In: Indian Journal of Medical Research, 2007, nr. 126(2), p. 146.
17. O'Toole G. Microtiter dish biofilm formation assay. In: Journal of Visualized Experiments, 2011, nr. (47), p. 2437.
18. Poole K. Aminoglycoside resistance in Pseudomonas aeruginosa. In: Antimicrobial agents and Chemotherapy, 2005, nr. 49(2), pp. 479-487.
19. Vojtova V., Kolar M., Hricova K., et al. Antibiotic utilization and Pseudomonas aeruginosa resistance in intensive care units. In: NewMicrobiologica, 2011, nr. 34(3), pp. 291-298.
20. Yekani M., Memar M., Alizadeh N., et al. Antibiotic resistance patterns of biofilm-forming Pseudomonas aeruginosa isolates from mechanically ventilated patients. In: Int. J. Sci. Stud., 2017, nr. 5(5), pp. 1-5.
Greta Bälan, dr. st. med., conf. Univ., IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069186619, e-mail: [email protected]
SÄNÄTATEA ORGANISMULUI ÍN FUNCTIE DE NIVELUL STREPTOCOCILORINTESTINALI
Victoria BOGDAN,
Academia de Stiinte a Moldovei, Institutul de Fiziologie si
Sanocreatologie
Rezumat
A fost stabilit faptul cä microorganismele familiei Strepto-coccaceae, izolate din continutul intestinal uman si animal, apartin la trei genuri. Determinarea cotei lor procentuale a demonstrat prevalenta streptococilor din genul Enterococcus, care a atins nivelul de 74,17%, pe locul doi au fost cei din genul Lactococcus, constituind 13,18%, pe locul trei aflandu-se cei din genul Streptococcus - 12,63%, comparativ cu numärul total de tulpini izolate. Experimentele a douä serii au demonstrat dependenta sänätätii organismului de numärul de streptococi in intestin. S-a confirmat cä modificärilepatologice ale nivelului streptococilor intestinali, caracteristice varstei timpuriipostnatale, necesitä mäsuri medicale specifice, care ar contribui la recuperarea optimä a valorii numerice a acestora si a sänätätii organismului.
Cuvinte-cheie: microorganism, cotä procentualä, sänätatea organismului, streptococi intestinali, modificare patologicä
Summary
Health of the body depending on the level of intestinal streptococci
It has been determined that the microorganisms of the Strep-tococcaceae family, isolated from the human and animal intestinal contents, belong to three genres. Determination of their percentage share showed the prevalence of streptococci of the genus Enterococcus that reached 74,17%, second place were those of the genus Lactococcus, constituting 13,18% and Streptococcus species - 12,63%, being found on the third place, compared to the total number of isolated strains. Experiments of two series have shown the body's health dependence on the number of streptococci in the intestine. It has been confirmed that pathological changes in the level of intestinal streptococci characteristic of early postnatal age require specific medical measures to help optimally recover their numerical value and body health.
Keywords: microorganism, percentage quota, body health, intestinal streptococci, pathological modification
Резюме
Здоровье организма в зависимости от уровня кишечных стрептококков
Установлено, что микроорганизмы семейства Streptococcaceae, выделенные из содержимого кишечника человека и животных, принадлежат трём видам. Определение их процентной доли показало превалирование стрептококков вида Enterococcus, достигшее уровня в 74,17%, на втором месте был вид Lactococcus, составляя 13,18%, и вид Streptococcus - 12,63%, находящиеся на третьем месте сравнительно общему числу выделенных штаммов. Результаты двух серий опытов показали зависимость здоровья организма от числа стрептококков в кишечнике. Подтверждено, что патологические изменения уровня кишечных стрептококков, характерные для раннего постнатального возраста, нуждаются в специфических медицинских мероприятиях, которые способствовали бы оптимальному восстановлению их численности и здоровья организма.
Ключевые слова: микроорганизм, процентная доля, здоровье организма, кишечные стрептококки, патологические изменения
Introducere
Streptococii sunt cunoscuti deja de peste 130 de ani, totusi studierea rolului lor a fost directionata preponderent spre cauzele aparitiei diferitor pa-tologii, ceea ce se datoreaza incidentei lor largi in natura, precum si proprietatilor lor patogene, inclusiv conditionat patogene; capacitatii sintetizatoare de substante biologic active si de toxine; rezistentei la preparate farmaceutice, inclusiv antibacteriene, precum si imunitatii organismului uman si celui animal [11-13].
Cele relatate stau la baza diferentierii rolului streptococilor pentru organism, ei avand actiune ne-
gativá (pe exemplul cauzärii maladiilor infectioase) sau pozitivä (pe exemplul proprietätilor lor fermentative si utilizärii în industria alimentarä) [11,12].
Multiplele studii în acest sens doar a genului Enterococcus au confirmat opinia cä aproximativ 90% din bolile infectioase intestinale de etiologie streptococicä sunt cauzate de specia E. faecalis si numai circa 10% de alti membri ai acestui gen. Este de mentionat cä majoritatea cercetätorilor au izolat trei specii de enterococi: E. faecalis, E. faecium si E. durans, pentru cä ele sunt participante la procesul formärii rezistentei colonizatoare a mucoasei intestinale, iar nivelul lor numeric se aflä în limitele de la 106 pänä la 109 UFC/g, aflându-se în dependentä de vârsta organismului, de modul de alimentatie (natu-ralä sau artificialä) si de influenta factorilor mediului ambiant [6, 11].
Din unele surse bibliografice se observä cä nivelul cantitativ al streptococilor intestinali (grupul D) este specific tubului digestiv animal [3, 7, 10]._
Cele expuse au argumentat necesitatea stu-dierii streptococilor la copii._Analiza literaturii de specialitate a demonstrat cä streptococii colonizeazä tubul digestiv al copiilor din primele ore de dupä nastere, atingând nivelul tipic pentru adulti pänä la vârsta de 14 ani [2, 4, 5, 7, 10, 15].
Cercetärile realizate în cadrul Institutului de Fiziologie si Sanocreatologie al ASM în directia datä au stabilit o dinamicä diferentiatä a populärii trac-tului gastrointestinal al copiilor cu astfel de bacterii în functie de statusul lor functional. Concomitent, a fost constatat nivelul streptococilor intestinali atât în perioadele critice ale activitätii organismului, cât si în functie de starea bacteriocenozei tubului digestiv. Dacä la copiii de pânä la un an cu starea sanogenä a acesteia bacteriocenozei nivelul cantitativ al streptococilor a fost în limitele de 5,23±0,14 - 6,53±0,09 log/g, apoi la cei cu disfunctii intestinale diareice aceste microorganisme au fost depistate într-o canti-tate mai mare (în limitele de 5,65±0,11- 7,17 log/g). Distinctia era cauzatä de compozitia lor calitativä. Dacä la primii copii au dominat streptococii speciei E. faecium, apoi la cei cu disfunctii aceste bacterii erau reprezentate de specia E. faecalis [6, 7, 9, 10].
Informatia prezentatä confirmä opinia precum ca streptococilor intestinali le revine un rol important în starea sänätätii [19]. Dacä streptococii unor specii din genurile Streptucoccus si Enterococcus conduc la dezvoltarea stärii patologice, apoi cei ai e Lactococcus (L.lactis, L. diacetilactis, L. cremoris s.a.) contribuie la obtinerea produselor lactate fermentate [3, 6, 16].
În baza celor relatate se poate afirma cä sunt foarte putine cercetäri privind rolul streptococilor în sänätatea umanä. fasä problema räspândirii în naturä si a dependentei sänätätii organismului de valoarea
lor numericä cere solutionare urgentä, ceea ce este confirmât si de interesele medicinei contemporane care preväd numai tratamentul, inclusiv al mala-diilor gastrointestinale, cu utilizarea preparatelor farmaceutice de actiune antibacterianä sau probio-ticä. Se considerä cä rezultatele a astfel de cercetäri vor urgenta procesul de elaborare a metodelor si a recomandärilor noi de utilizare a streptococilor saprofiti sau de combatere a celor patogeni, precum si explorare a preparatelor farmaceutice noi care ar proteja organismul de reprezentantii streptococici - provocatori ai maladiilor infectioase cu räspändire largä printre copii si maturi.
Asadar, scopul prezentei cercetäri a fost ex-plorarea nivelului streptococilor în functie de starea sänätätii organismului uman si celui animal.
Material si metode
t
Cercetärile au fost realizate în câteva etape. La început s-au întreprins lucräri de izolate a monotul-pinilor de streptococi din continutul intestinal, apoi manipuläri de identificare a acestora. În continuare s-au determinat indicii lor cantitativi în functie de starea sänätätii, utilizând metode microbiologice clasice cunoscute [2, 12]. Pentru atingerea scopului trasat, au fost realizate douä serii de experimente. În
prima serie s-au utilizat animale-model (purcei), iar în a doua - copii. În ambele serii, loturile cu nr. I au inclus indivizi cu stare sanogenâ a microbiocenozei intestinale, iar cu nr. II si III - cu stare patologicâ. Rezultatele obtinute, exprimate în logaritmi zecimali (log/g) în loturile experimentale (II si III) au fost analizate în comparatie cu cele din lotul-martor (I).
Rezultate si discutii
» t
Rezultatele izolârii din continutul intestinal al copiilor si al animalelor a culturilor pure de strep-tococi au demonstrat câ ele apartin familiei Strep-tococcaceae si genurilor: Enterococcus (74,17%), Lactococcus (13,18%) si Streptococcus (12,63%).
Datele obtinute la determinarea indicilor cantitativi ai streptococilor intestinali la anima-lele-model sau purcei cu diversâ stare a sânâtâtii (figura 1) au demonstrat câ numârul streptococilor din continutul intestinal al animalelor din loturile experimentale, comparativ cu cel din lotul-martor, a fost semnificativ mai mare. Chiar si la animale cu stare patologicâ preventivâ a sânâtâtii la vârsta de 0-75 de zile, diferenta valorii lor numerice a depâsit datele martore cu 18,96% si, respectiv, 21,17%, iar la cele cu stare patologicâ finalâ - si mai semnificativ: cu 20,50% si, respectiv, 28,07%.
Nota. Loturi: I - martor (purcei cu stare sanogenâ); II si III - experimentale (animale cu patologie intestinalâ): II - cu dismi-crobism (stare patologicâ preventivâ a sânâtâtii); III - cu disfunctii intestinale diareice (stare patologicâ finalâ a sânâtâtii).
Figura 1. Indicii cantitativi ai streptococilor intestinali la purcei cu diferitâ stare a sânâtâtii
Desi pana la sfarsitul experimentului (135 de zile dupa nastere) in diferenta nivelului cantitativ al streptococilor au existat scaderi usoare comparativ cu martorul, totusi datele experimentale si cele martore au continuat sa difere in medie cu 14,96% si, respectiv, 20,49%. Astfel, s-a constatat ca numarul de streptococi din continutul intestinal al animalelor-model a fost in mod direct dependent de starea de sanatate a organismului lor.
Rezultatele studiilor efectúate asupra animale-lor-model au confirmat fezabilitatea realizârii acestora si la copii (a doua serie de experimente). Cercetârile au fost efectuate la fel ca în prima serie. Rezultatele obtinute în cea de-a doua serie de experimente (figura 2) demonstreazâ câ indicii cantitativi ai streptococilor intestinali la copii cu diferitâ stare a sânâtâtii au tendintâ asemânâtoare cu numârul de astfel de bac-terii ca la animalele-model (prima serie).
10
(3-4) (5-6) (7-8) (9-10) (11-12) (13-14) ani
■ I ■ II ■ III lot
Nota. Loturi: I - martor; II si III - experimentale: II - cu dismicrobism (stare patologicá preventiva a sánátátii); III -cu disfunctii intestinale diareice (stare patologicá finalá a sánátátii).
Figura 2. Indicii cantitativi aistreptococilor intestinali ai copiilor in dinamicá de varstá si cu conditii de sánátate
diferite.
Mentionám cá la copiii cu varsta de 3-8 ani, pe fundalul dismicrobismului intestinal streptococii se depistau intr-un numár mai mare, comparativ cu cei sánátosi (cu 21,15% si, respectiv, 37,91%). Concomi-tent, este de remarcat faptul cá la copiii cu tulburári diareice, deja la 3-4 ani s-a atestat cel mai ridicat nivel al acestor bacterii, deosebindu-se de nivelul la indivizii lotului-martor cu 66,34%. Desi nivelul a continuat sá scadá, totusi paná la sfarsitul perioadei experimentale (13-14 ani) n-a fost detectatá resta-urarea numárului de streptococi. Aceasta confirmá ipoteza cá dacá patologia intestinalá se dezvoltá la o varstá fragedá, atunci recuperarea indicilor cantitativi ai streptococilor fárá másuri terapeutice specifice nu are loc. ín asemenea caz se cer másuri specifice, inclusiv bacterioterapeutice, cu utilizarea probioticelor care contin reprezentanti ai familiei Streptococcaceae ce suferá schimbári negative. Deci, datele celei de-a doua serii de experimente au confirmat cá nivelul numeric al streptococilor a fost dependent permanent de starea sánátátii copiilor de diversá varstá.
Concluzie
ín baza informatiei existente si a rezultatelor prezentei cercetári (a douá serii de experimente) s-a constatat dependenta absolutá a stárii sánátátii or-ganismului copiilor si a animalelor-model de nivelul cantitativ si calitativ al streptococilor intestinali.
Bibliografie
1. Foulquie Moreno M.R., Cogan T.M., De Vuyst L. Applicability of a bacteriocin-producing Enterococcus fae-cium as a co-culture in Cheddar cheese manufacture. In: Int. J. Food Microbiol., 2003, vol. 81, pp. 73-84.
2. Galetchi P., Rusu G., Stasii E. s.a. Dismicrobismul intestinal la copii. Chisinäu. 2001. 42 p.
3. Timosco M. Interactiunea macroorganismului cu mi-croorganismele tubului digestiv sub influenta factorilor stresogeni si càile de mentinere dirijatà a florei microbiene obligative: autoref. tz. de doct. hab. st. biol., 2003. 53 p.
4. Timosco Maria. Stresul si flora microbianà intestinalà. Chisinäu, 2005. 172 p.
5. Timosco Maria, Bogdan Victoria, Velciu Aliona. Semnificatia unor genuri de microorganisme ale familiei Streptococcaceae în activitatea vitalä a macroorganismului. In: Buletin de Perinatologie, 2013, nr. 1(57), pp. 8-11.
6. Timosco M., Bogdan V., Florea N., Cojocaru R. Selecta-rea coordonatä a asociatiilor de microorganisme cu potential sanobiotic. In: Stud. Univ. (Seria Stiinte R. si ale Naturii), 2015, vol. 1, nr. 81, pp. 22-27.
7. Velciu Aliona. Dinamica constituirii bacteriocenozei tractului gastrointestinal la copii în perioada postnatalà timpurie si mentinerea ei la nivelsanogen: autoref. tz. de doct. st. biol., 2010. 29 p.
8. Velciu A., Timosco M., Strutinschi T. Presingul microor-ganismelor din unele genuri conditionat patogene as-upra macroorganismului în dependentä de influentä factorului alimentar. In: Buletin deperinatologie, 2014, vol. 3, nr. 63, pp. 35-38.
9. Velciu Aliona, Timosco Maria, Ciochinä Valentina s.a. Diferentierea dismicrobismului si disfunctiilor intestinale diareice. Chisinäu, 2011. 38 p.
1G. Velciu Aliona, Timosco Maria, Sainsus Natalia, Proca Victoria. Dinamica constituirii bacteriocenozei intestinale la copii. In: Anale stiintifice ale USMF,,N. Testemitanu", 2GG7, editia VIII, vol. I, pp. 229-233.
11. Бондаренко В.М., Суворов А.Н. Симбиотические энтерококки и проблемы энтерококковой оппортунистической инфекции. М.: Медицина, 2GG7. BG с.
12. Бондаренко В.М., Мацулевич Т.В. Дисбактериоз кишечника как клинико-лабораторный синдром: современное состояние проблемы. М.: ГЭОТАР-Медиа, 2GG7. BG4 с.
13. Ермоленко Е. И. Бактериоцины энтерококков: проблемы и перспективы использования (обзор литер.). В: Вест. СПб. Ун-та. Сер. 11, 2GG9, том 3, с. 78-9B.
14. Кишечные бактерии, пробиотики и перспективы их применения для лечения заболеваний желудочно-кишечного трактаю. [Электронный ресурс]. URL: https://medi.ru/info/2994 (дата обращения: 17.G8.2G18).
15. Леванова Е.А., Бондаренко В.М., Воробьев A.A. и др. Становление микрофлоры кишечника у детей первого года жизни. В: Ж. Микробиол., 2GG1, № 4, с. 47-5G.
16. Молочнокислые стрептококки: полезные свойства и характеристики основных представителей, виды и классификация. [Электронный ресурс]. URL: http://fb.ru/article/4G1229/molochnokislyie-streptokokki-poleznyie-svoystva-i-harakteristiki-osnovnyih-predstaviteley-vidyi-i-klassifikatsiya (дата обращения: 29.G8.2G18).
Victoria Bogdan, cercetátor §йт^кб Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie, tel.: 068963056б
e-mail: [email protected]
CZU:615.37:316.62+614.2
PROBLEMELE MANAGEMENTULUIEVIDENTEI VACCINÁRILOR ÍN CADRUL PROGRAMULUI NATIONAL DE IMUNIZÁRI
Victoria BUCOV, Laura TURCAN, AnatolieMELNIC,
Valeriu PANTEA,
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Scopul lucrarii este analiza acoperirii vaccinale la maladiile-tinta din Programul national de imunizari (PNI) conform for-mularelor de raportare si depistareaproblemelor existente. In anii 2017-2018, comparativ cu perioada 2012-2016, s-a marit numarul teritoriilor cu indicatori nesatisfacatori de acoperire vaccinala (<90-95%). Se observa modificarea semnificativa a numarului total de copii in diferiti ani in toate grupele de varsta analizate. Sunt modificari atat negative (anul nasterii
2002: la varsta de 7si 15 ani - respectiv 98,8% si 93,0% din numarul copiilor la varsta de un an; anul nasterii 2003: la varsta de 15 ani - 96,5%), cat sipozitive (anii nasterii 2003, 2007 si 2010: la 7 ani, respectiv 100,5%, 102,4% si 101,2%). Supravegherea cu utilizarea formularelor scrise nu permite depistarea si includerea modificarilor aparute in timp real. In conditiile de migratie intensiva a populatiei, este necesar de perfectionat modalitatea de evidenta a imunizarilor prin implementarea sistemelor electronice respective, de exemplu crearea registrului electronic unic. Este necesar de organizat in tara un sistem permanent de serosupraveghere a nivelului deprotectie a populatiei contra infectiilor-tinta din PNI, ceea ce va contribui la o evaluare obiectiva a nivelului de protectie a populatiei.
Cuvinte-cheie: Programul national de imunizari, evidenta vaccinarilor, registru electronic unic, serosupraveghere
Summary
The problems of the registration of vaccinations in the National Immunization Program (NIP)
The aim of this article is the analysis of the immune coverage against the target NIP infections according to the administrative reports and to identify existing problems. In 2017-2018, the number of territories with unsatisfactory vaccination coverage (<90-95%) increased in comparison with 2012-2016. In all analyzed age cohorts, there is a significant change in the total number of children in different years. Both a decrease and an increase in the number of children is stated: the year of birth 2002 is at the age of 7 and 15, respectively 98,8% and 93,0% of the number of children at the age of one year, the years of birth 2003,2007 and 2010 at age 7 years, respectively 100,5%, 102,4% and 101,2%. In the conditions of intensive population migration, it is necessary to improve the registration of vaccinations by introducing appropriate electronic systems, for example, a unique electronic record. It is necessary to create in the country a permanent system of serological surveillance of the level of the immune coverage to target infections of the NIP, which will contribute to an objective assessment of the level of protection of the population.
Keywords: National Immunization Program, registration of vaccination, electronic vaccination record, serological surveillance
Резюме
Проблемы, связанные с учетом прививок в рамках Национальной программы иммунизации (НПИ)
Целью работы является анализ иммунной прослойки против целевых инфекций НПИ по данным административных отчетов и выявление существующих проблем. В 2017-2018 годах по сравнению с 2012-2016 годами увеличилось количество территорий с неудовлетворительным охватом вакцинацией (<90-95%). Во всех проанализированных возрастных когортах на-блюдаетсязначительное изменение общего числа детей в разные годы. Констатируется как уменьшение, так и увеличение числа детей: год рождения 2002 - в возрас-
