CC BY
4512. Fundatia Europeana pentru Tmbunatatirea Conditiilor de Munca si de Viata. Barriers to the employment of disabled persons. [online] https://www.eurofound. europa.eu/ro/publications/article/2009/barriers-to-the-employment-of-disabled-persons [accesat 30 noiembrie 2018].
13. Gavrilita L. Reformaprivindsistemuldeprotectiesociala a persoanelor cu dizabilitati pornind de la o noua abor-daresievaluare. Chisinau, 2011.
14. Israfilov M. Particularitati in reabilitarea medico-sociala a persoanelor cu dizabilitati mentale si de comportament in serviciul de expertiza medicala a vitalitatii. In: Buletinul ASM, 2008, pp. 213-216.
15. Mamaliga N. Expertiza medico-sociala a capacitatii de munca in afectiunile dizabilitante - explorari necesare. In: Arta Medica, 2018, nr. 3(68), pp. 55-63.
16. Marriott A., Gooding K. Social assistance and disability in developing countries. Haywards Heath, Sightsavers International, 2007.
17. Skvarciany Z. Biopsychosocial model application in process of establishing disability, working capacity and special needs. In: 2nd Baltic & North Sea Conference on PRM. Vilnius, September 30, 2011, pp. 45-46.
18. Sochirca L. Problemele actuale ale serviciului de expertiza medicala a vitalitatii din Republica Moldova si strategia de dezvoltare in perspectiva. In: Curierul Medical, 2012, nr. 3, pp. 243-247.
19. Tapu L., Ferdohleb A., Mamaliga N. Unele aspecte ale expertizei dizabilitatii si morbiditatii profesionale. In: Arta Medica, 2018, nr. 3(68), pp. 31-33.
20. Tibble M. Review of the existing research on the extra costs of disability. Department for Work and Pensions (Working Paper no. 21). London, 2005.
21. WHO. Raport mondial privind dizabilitatea. Bucuresti, 2012. 353 p.
22. WHO. WHO global disability action plan 2014-2021. Better health for all people with disability. Geneva, Switzerland, 2015. 32 p.
23. Абашидзе А.Х., Маличенко В.С. Международно-правовые основы зашиты прав инвалидов. В: Медико-специальная экспертиза и реабилитация, 2014, № 1, с. 32.
24. Малкаров O.A. Анализ первичной инвалидности взрослого населения Кабардино-Балкарской Республики за 2008 г. В: Вестник Всероссийского общества специалистов по медико-социальной экспертизе, реабилитации и реабилитационной индустрии. М., 2010, с. 106-108.
25. Малкаров O.A. Результаты переосвидетельствования взрослого населения в 2008 г. В: Тезисы Российской научно-практической конференции «Инвалидность, равные возможности». М., 2010, с. 27-28.
Alina Ferdohleb, dr. st. med., conf. univ., Catedra de management si psihologie, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: +373 79402597; e-mail: alina.ferdohleb@usmf.md
CZU: 613.2(478)
mediul alimentar si politicile de sanatate
In republica moldova
Galina OBREJA, Elena RAEVSCHI, Olga PENINA,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Regimul alimentar nesanatos este unul dintre ceipatru factori de rise principali pentru bolile netransmisibile, contribuind semnificativ la povara bolii. Mediul alimentar influenteaza esential regimul alimentar al populatiei. A fost analizat mediul alimentar din Republica Moldova sipoliticile de sanatate care abordeaza acest mediu. Mediul alimentar din Moldova este dominat de produse alimentare cu densitate energetica inalta, determinata de continutul crescut de zahar, sare si grasimi trans, produse alimentare prelucrate si bauturi ne-alcoolice. Politicile nationale de sanatate au abordat partial mediul alimentar nesanatos, interventiile decise axandu-se in specialpe mediul alimentar din institutiile de invatamant. Mediul alimentar nesanatos trebuie abordatprin interventii inteligibile si sistematice. Monitorizarea si evaluarea sunt esentiale pentru imbunatatirea eficacitatii si eficientei poli-ticilor implementate.
Cuvinte-cheie: mediu alimentar, boli netransmisibile, politici de sanatate
Summary
Food environment and health policies in the Republic of Moldova
Unhealthy diet is one of the main risk factors for noncom-municable diseases, significantly contributing to the burden of disease. Food environment essentially influences the diet of the population. Food environment in the Republic of Moldova and the health policies that address this environment have been analyzed. Food environment in the Republic of Moldova is dominated by high energy density foods determined by high content of sugar, salt and trans fat and processed foods. National health policies addressed partially unhealthy food environment; the interventions have been focused particularly on food environment of the educational institutions. Unhealthy food environment should be addressed through comprehensive and systematic interventions. Monitoring and evaluation are essential to improve the effectiveness and efficiency of implemented policies.
Keywords: food environment, non-communicable diseases, health policy
Резюме
Среда питания и политика здоровья в Республике Молдова
Нездоровый режим питания является одним из основных четырех факторов риска для непередаваемых за-
болеваний, значительно способствуя бремени болезни. Среда питания значительно влияет на режим питания населения. Были проанализированы среда питания в Республике Молдова и политика здоровья, относящаяся к этой среде. В среде питания Молдовы преобладают пищевые продукты с высокой плотностью энергии, обусловленной высоким содержанием сахара, соли и транс жиров, обработанные пищевые продукты и безалкогольные напитки. Национальная политика здоровья частично решила вопросы нездоровой среды питания, а принятые меры касались в основном среды питания в учебных заведениях. Проблема нездоровой среды питания должна быть решена посредством комплексных и систематических вмешательств. Мониторинг и оценка необходимы для улучшения эффективности и действенности проводимой политики.
Ключевые слова: среда питания, непередаваемые заболевания, политика здоровья
Introducere
Factorul alimentar are un rol semnificativ În povara bolii. Regimul alimentar nesánátos reprezintá unul dintre cei patru factori de risc principali pentru bolile netransmisibile (BNT). În Republica Moldova, regimul alimentar este responsabil de mai mult de o treime din anii de viatá sánátoasá (DALY) pierduti anual. Circa trei din patru cazuri de boalá ischemicá a inimii (72,1%), unul din douá cazuri de accident vascular cerebral (52,2%) si patru din zece cazuri de diabet (39,8%) sunt atribuibile regimului alimentar nesánátos [1G]. Prevalenta supragreutátii si a obezitátii printre adulti este În crestere - de la 5G% În anul 2GG6 la 7G,2% În anul 2G16 [3, 16]. Suprapon-derabilitatea si obezitatea constituie o problemá de sánátate publicá si printre copii. Cinci la sutá dintre copiii cu vârsta pâná la cinci ani erau supraponde-rali În anul 2G12, În comparatie cu zero În anul 2GG5 [16, 23]. Aproape o cincime dintre báieti (19%) si una din opt fete (13%) cu vârsta de sapte ani erau supraponderali, inclusiv 7% si, respectiv, 4% - obezi În anul 2G13 [26].
Consumul mediu de sare printre adulti a con-stituit 1G,8 grame pe zi În anul 2G16, depásind de douá ori recomandárile Organizatiei Mondiale a Sánátátii (nu mai mult de 5 grame pe zi). În acelasi timp, mai putin de jumátate dintre adulti consumá cinci si mai multe portii de fructe si legume pe zi [3]. Totodatá, Republica Moldova se confruntá cu problema deficientei de micronutrimente, În special de fier si iod.
Regimul alimentar nesánátos, la rândul sáu, este determinat de mediile alimentare nesánátoase. Globalizarea, dezvoltarea economicá, avansarea tehnologicá si schimbárile din sistemele agricole au
transformat rapid regimul alimentar în toatä lumea în ultimele decenii. Acesti factori au dus la tranzitia de la consumul obisnuit de cereale, cartofi, legumi-noase, legume si fructe la obiceiuri alimentare care contin mai multe produse alimentare prelucrate, produse de origine animalä, carbohidrati rafinati, bäuturi îndulcite, mese în afara gospodäriei. Astfel, rolul mediilor alimentare în modelarea regimu-lui alimentar devine prioritar pe agenda politicä international si pe cea nationalä. Statele membre ale OMS au convenit în anul 2014 sä reducä povara BNT si a factorilor lor de risc si s-au angajat sä atingä, cätre anul 2025, nouä tinte voluntare cu privire la BNT [24]. Realizarea acestor obiective impune crearea unor medii alimentare sänätoase, care sä räspundä nevoilor întregii populatii.
Scopul studiului realizat a fost analiza mediului alimentar din Republica Moldova si a politicilor de sänätate care abordeazä acest mediu.
Materiale si metode
t
Au fost analizate datele supravegherii stärii de sänätate în legäturä cu factorul alimentar si mediul alimentar în Republica Moldova, precum si politicile nationale de sänätate, care abordeazä acest mediu si infrastructura de sprijin. Datele au fost acumulate prin cäutare pe paginile web ale autoritätilor nationale administrative centrale si locale si ale organismelor internationale. În baza analizei au fost elaborate propuneri de nrnbunätätire a situatiei privind mediul alimentar national.
Rezultate
Mediul alimentar este determinat de con-textul fizic, economic, politic si sociocultural, de oportunitätile si conditiile ce influenteazä alegerea alimentarä a oamenilor si statutul lor nutritional. Un mediu alimentar sänätos asigurä un acces echitabil la produse alimentare sänätoase. Fructele si legumele proaspete si produsele alimentare integrale sunt disponibile în unitätile de comert cu amänuntul si de prestare a serviciilor de alimentatie publicä si colectivä. Un mediu care nu permite alegerea alimentarä sänätoasä este considerat unul obezogen. Într-un asemenea mediu este dificil sau chiar impo-sibil de a cumpära sau consuma produse alimentare sänätoase.
Mediul alimentar din Republica Moldova este dominat de produse alimentare cu densitate ener-geticä maltä, determinatä de continutul crescut de sare, zahär si gräsimi, în special gräsimi trans, produse prelucrate si bäuturi räcoritoare. Aceste tipuri de produse sunt oferite consumatorului în toate unitätile de comert alimentar, stationar sau ambulant.
Studiul FEEDcities, care a examinat in 2016 me-diul alimentar din mun. Chisinäu, a relevat o ofertä foarte scäzutä de fructe (fructele erau vandute in numai 2,5% din punctele de vanzare), in timp ce oferta de bäuturi era una foarte vastä (bäuturile erau disponibile in 74,3% puncte de vanzare). Bäuturile räcoritoare erau disponibile in opt din zece (80,7%) puncte de vanzare a bäuturilor [20].
Produsele alimentare comercializate in unitätile de comert ambulant, fast-food si supermarket contineau frecvent cantitäti crescute de acizi grasi trans si sodiu (% din aportul zilnic maxim reco-mandat). ín produsele cele mai larg disponibile in unitätile de comert ambulant, continutul mediu de acizi grasi trans per portie a fost cel mai mare in chiflele dulci (65,3%) si pläcinte (särate - 57,9%; dulci - 45,6%). Cele mai mari cantitäti de sodiu per portie au fost stabilite in chiflele dulci (36,7%), chiflele pentru crenvursti (31,5%) si pläcintele särate (26,4%) [20].
ín produsele vandute in supermarket, continutul mediu de acizi grasi trans per portie a fost cel mai mare in napolitane (114,8%), produsele de patiserie särate (44,7%) si präjituri (43,2%). Cele mai mari cantitäti de sodiu per portie au constituit 73,2% in täiteii uscati, 41,2% in produsele de patiserie särate si 22,9% in pesmeti [20].
ín produsele alimentare din fast-food, cel mai mare continut de acizi grasi trans a fost stabilit in hamburgeri - 29,0% din aportul zilnic maxim re-comandat. Cea mai mare cantitate de sodiu a fost gäsitä in kebab - 83,6% din aportul zilnic maxim recomandat [20].
Aceste rezultate demonstreazä cä produsele alimentare vandute in mediul alimentar din mun. Chisinäu contin nivelele inalte de sodiu si acizi grasi trans. Continutul mare de acizi grasi trans in produsele alimentare sugereazä faptul cä gräsimile ce contin acesti acizi sunt utilizate pe larg, atat la prepararea, cat si la fabricarea industrialä a produselor alimentare. O varietate mare de produse alimentare sunt bogate in sodiu, inclusiv cele "dulci", in care consuma-torii nu presupun cä s-ar contine neapärat cantitäti mari de sare. Aceasta aratä cä sarea este adäugatä in exces la prepararea produselor alimentare si la fabricarea industrialä a acestora [20].
Si mediul alimentar din scoalä este unul mai putin sänätos. ín anul 2013, in aproape o cincime (19%) din scoli erau disponibile bäuturile reci cu zahär, iar in mai mult de o pätrime (27%) - gustä-rile dulci [26]. Trebuie mentionat faptul cä unitätile de comert cu amänuntul, in special sub formä de chioscuri, care vand bäuturi räcoritoare si dulciuri sau fast-food sunt amplasate si in vecinätatea proximä a
scolilor si a altor institutii pentru copii, elevii avand usor acces sä cumpere produsele nesänätoase in timpul pauzelor.
Studierea mediului alimentar in gospodäriile elevilor a arätat cä numai o cincime (26%) dintre copii consumau zilnic fructe si circa o treime (32%) mancau zilnic legume in anul 2013. ín acelasi timp, circa jumätate dintre copii consumau frecvent (mai mult de trei zile pe säptämanä) biscuiti, bomboane si alte dulciuri, si o cincime - bäuturi räcoritoare cu adaos de zahär [26].
Politicile privind mediul alimentar in República Moldova
Restrictionarea disponibilitátii si zonarea.
Mediul alimentar nesänätos a fost abordat pentru prima datä in legislatia nationalä incepand cu anul 2009. Pentru asigurarea controlului obezitätii, in Le-gea privind supravegherea de stat a sánátátii publice au fost introduse reglementäri ce vizau modificarea mediului alimentar. Aceste reglementäri cuprindeau: "modificarea determinantilor sociali, economici si de mediu in stilul de viatä; reducerea consumului de produse alimentare cu densitate energeticä ridicatä, conditionatä de gräsimi, zahär si sare, dar särace in nutrimente; reducerea presiunii comerciale a pro-duselor alimentare cu densitate energeticä ridicatä, in special asupra copiilor; reformularea produselor alimentare in vederea reducerii continutului de sare, zahär si gräsimi, in special cele saturate; asigurarea unei alimentatii adecvate in institutiile prescolare, cele de invätämant general si superior si asigurarea accesului populatiei la produsele alimentare sänä-toase, in special la fructe si legume" [13].
Parlamentul a modificat si a completat legislatia in domeniul produselor alimentare in anul 2012, introducand interdictii privind prepararea, comercia-lizarea si distribuirea produselor alimentare nesänä-toase, inclusiv a bäuturilor räcoritoare si energizante, in institutiile de invätämant general si profesional tehnic si in taberele pentru copii si adolescenti si pe o razä de 100 de metri de la acestea [13]. Concomi-tent, au fost introduse penalitäti pentru incälcarea normelor legale.
Ca urmare a acestor reglementäri noi, Ministerul Sänätätii a elaborat, in baza criteriilor nutritionale, lista produselor alimentare nesänätoase sub de-numirea de "produse alimentare nerecomandate prescolarilor si elevilor" si a asigurat punerea ei in practicä in incinta institutiilor pentru prescolari si elevi [19]. Restrictionarea vanzärii produselor alimentare nesänätoase in raza de 100 de metri de la institutiile pentru copii si adolescenti nu a fost imple-
mentatä din lipsa stabilirii autoritätii responsabile si in 2016 aceastä restrictie a fost abrogatä.
In 2014, Guvernul a aprobat primul Program national in domeniul alimentatiei si nutritiei pentru anii 2014-2020. Obiectivul 3 al Planului de actiuni la programul mentionat prevede reducerea expu-nerii la factorii de risc determinati de inegalitate si nutritionali modificabili pentru BNT, subnutritie si deficientele de nutrimente prin crearea, cätre anul 2020, a mediului care promoveazä sänätatea nutritionalä in 80% din institutiile de invätämant, 70% din spitale si 30% din locurile de muncä [8]. Pentru atingerea acestui obiectiv a fost preväzutä realizarea mai multor actiuni intersectoriale axate in special pe cresterea disponibilitätii si accesibilitätii le-gumelor si a fructelor. Astfel, a fost preväzutä revizu-irea "practicilor si a legislatiei privind subventionarea in agriculturä in vederea cresterii subventiilor pentru fructe si legume si excluderii subventiilor pentru produsele alimentare nesänätoase; elaborarea si modificarea continuä a unor acte legislative privind implementarea stimulentelor de crestere a produ-cerii si plasärii pe piatä a fructelor si legumelor si de asigurare a accesibilitätii la ele a grupurilor vulnera-bile din populatie; implementarea programului de asigurare gratuitä cu fructe si legume a copiilor din institutiile de Tnvätämänt"[8]. Pentru cresterea nive-lului de constientizare, urmau sä fie organizate anual ateliere de lucru cu profesorii, lucrätorii medicali, personalul responsabil de alimentatie si alt personal interesat din scoli privind alimentatia sänätoasä.
In 2016, Ministerul Sänätätii a interzis include-rea in meniurile din institutiile de invätämant general a produselor din carne cu adaos de aditivi alimentari (mezeluri si salamuri) [17]. In acelasi an, Ministerul Sänätätii a aprobat Recomandárile pentru un regim alimentar sánátos in institutiile de fnvátámant [18]. Aceste recomandäri restrictioneazä oferta de pro-duse cu continut crescut de zahar, gräsimi si sare si pun accentul pe consumul de produse alimentare integrale, fructe si legume. Concomitent, au fost elaborate modele de meniuri pentru institutiile pentru copii [18].
Marketingul. In anul 2016, legislatia nationalä a fost completatä cu noi reglementäri de restrictionare a marketingului produselor alimentare pentru copii. Astfel, "informatia promotionalä si de publicitate pentru produsele nerecomandate prescolarilor si elevilor trebuie sä evite caracterul atractiv pentru copii si sä nu-i vizeze pe acestia" [13]. De asemenea, a fost interzisä implicarea si participarea persoanelor care nu au atins varsta de 18 ani, precum si utiliza-rea imaginilor cu a chipurilor acestora in scopuri de publicitate si de promovare a produselor alimenta-
re nerecomandate prescolarilor si elevilor si orice publicitate si promovare a produselor alimentare nerecomandate prescolarilor si elevilor in institutiile de invätämant general si profesional tehnic, precum si in toate taberele de odihnä si intremare a sänätätii copiilor si adolescentilor [12]. Au fost introduse sanctiuni pentru incälcarea legislatiei, iar Agentia Nationalä pentru Siguranta Alimentelor a fost numitä responsabilä de aplicarea acestor prevederi [8].
Etichetarea produselor alimentare. I nformatia prezentatä prin etichetare este importantä in influentarea alegerii consumatorului. Specificarea listei ingredientelor pe eticheta produselor alimentare preambalate este o prevedere in vigoare din anul 2003. ín ianuarie 2019 au intrat in vigoare norme care, pe langä lista ingredientelor, preväd etichetarea nutritionalä obligatorie. Declaratia nutritionalä obligatorie cuprinde informatii cu privire la valoarea energeticä, cantitatea de gräsimi, acizi grasi saturati, acizi grasi trans, glucide, zaharuri, proteine si sare. Aceastä informatie se prezintä in campul vizual principal [15].
Din anul 2011 este reglementatä folosirea mentiunilor nutritionale si a celor de sänätate. De asemenea, a fost aprobatä o listä a mentiunilor nutritionale si a conditiilor aplicabile acestora [7].
Preturile la produsele alimentare variazä in functie de sezon, in special pentru fructe si legume. Din cauza pretului ridicat, fructele si legumele proas-pete sunt mai putin accesibile in afara sezonului, in special pentru grupele de populatie cu venit mai mic.
Infrastructura si actiunile de sprijin
Guvernul a constientizat importanta factorului alimentar pentru sänätate si legätura de cauzalitate a acestuia cu BNT. ín baza constatärilor fäcute si in conformitate cu angajamentele asumate la nivel international, Guvernul RM a stabilit tinte nationale privind reducerea consumului de sare si stoparea cresterii obezitätii si a aprobat planuri de actiuni intersectoriale pentru controlul si reducerea factorului de risc alimentar si a consecintelor acestuia [8, 9].
Pentru a facilita interactiunea, coordonarea si cooperarea autoritätilor responsabile cu industria alimentarä si societatea civilä, a fost instituit Consi-liul de coordonare al Programului national privind alimentatia si nutritia [8]. Republica Moldova este parte la Initiativa Biroului Regional pentru Europa al OMS privind supravegherea obezitätii la copii din anul 2013 si a implementat rundele III si IV ale acestei initiative. Monitorizarea prevalentei supragreutätii si a obezitätii se efectueazä prin studii populationale periodice [3, 16, 23, 25].
În 2016 a fost efectuat primul studiu populational de determinare a consumului de sare printre adulti în baza excretiei sodiului cu urina [3]. În acelasi an, Republica Moldova a fost parte a studiului regional pri-vind mediul alimentar urban FEEDcities, desfäsurat sub egida Biroului regional pentru Europa al OMS [20]. Trebuie msä de mentionat cä aceste studii au fost finantate de donatori, iar durabilitatea sistemu-lui de supraveghere a factorilor de risc pentru BNT depinde de fondurile externe. Aspectele de sänätate publicä sunt mcä insuficient constientizate la toate nivelele, iar finantarea, inclusiv a interventiilor prevä-zute în Programul national în domeniul alimentatiei si nutritiei, este una extrem de modestä. Agentia Nationalä de Sänätate Publicä asigurä monitoriza-rea mediului alimentar în institutiile pentru copii si conformitatea acestuia cu legislatia în vigoare si recomandärile pentru un regim alimentar sänätos.
Trebuie de mentionat faptul cä în Republica Moldova industria alimentarä este parte în procesul de reglementare al Guvernului, promovându-si si protejându-si interesele, iar aceasta afecteazä negativ politicile de sänätate publicä. Toate proiectele de acte normative sunt examinate de cätre grupul de lu-cru pentru reglementarea activitätii de mtreprinzätor de pe längä Ministerul Economiei si Infrastructurii, iar caracterul avizului poate fi influentat de industria alimentarä.
Discutii
Mediul alimentar influenteazä alegerea populatiei de cumpärare si consum a produse-lor alimentare, calitatea regimului alimentar si consecintele pentru sänätate în legäturä cu regimul alimentar.
Dovezile existente aratä o legäturä pozitivä în-tre disponibilitatea crescutä de produse alimentare sänätoase în unitätile de comert cu amänuntul si cele de prestare a serviciilor alimentare si calitatea mai bunä a regimului alimentar (de exemplu, consumul de fructe si legume proaspete) în mediul urban [2]. În mod similar, prezenta unitätilor de comert alimentar ce oferä o diversitate de produse alimentare proaspete, integrale si permisibile se asociazä cu o masä corporalä mai sänätoasä, pe când abundenta de unitäti de comert care oferä produse alimentare preambalate mai putin sänätoase se asociazä cu rate mai înalte de supragreutate si obezitate [4, 21].
Politicile si programele care sprijinä mediul alimentar de asemenea influenteazä consumul alimentar sänätos. Asocierea strategiilor de pro-movare a sänätätii nutritionale cu interventii, cum ar fi crearea zonelor sänätoase în magazine care sä ^bunätäteascä disponibilitatea, proeminenta
si accesibilitatea produselor alimentare proaspete, sänätoase, sunt deosebit de eficiente [5].
Astfel, pentru insänätosirea mediului alimentar sunt necesare actiuni inteligibile, care sä cuprindä mai multe componente, axate atat pe cresterea disponibilitätii si a accesibilitätii produselor alimentare sänätoase, cum ar fi fructele si legumele, cat si pe reducerea disponibilitätii si a accesibilitätii produselor alimentare nesänätoase, inclusiv a bäuturilor nealcoolice; cresterea nivelului de informare si constientizare a populatiei cu privire la alimentatia sänätoasä. Monitorizarea si evaluarea statutului nutritional si a mediului alimentar si aplicarea interventiilor decise sunt esentiale pentru imbunätätirea stärii de sänätate a populatiei in relatie cu mediul alimentar.
Másurile de reglementare ce vizeazä imbunätätirea nutritiei populatiei devin o strategie tot mai popularä de sänätate publicä impotriva obezitätii [22]. Reglementärile legale sunt cele mai eficiente atat in schimbarea comportamentului in-dustriei, cat si a celui individual. ín acest sens, in bazä de dovezi sau folosind principiul precautiei, trebuie sä fie stabilite limite legale pentru continutul de sare in produsele alimentare de bazä si continutul de acizi grasi trans in toate produsele alimentare, urmärindu-se eliminarea posibilä a acizilor trans. Sensibilizarea industriei alimentare si lucrul cu reprezentantii acesteia sunt actiuni importante pentru a asigura reformularea produselor alimentare.
Interventiile de stabilire a preturilor cresc, in general, vanzärile de produse alimentare si bäuturi pro-movate. Strategiile de interventie asupra preturilor afecteazä in mod pozitiv comportamentul la nivelul consumatorului, crescand procurärile si consumul de produse alimentare si bäuturi sänätoase sau scäzand achizitiile si folosirea produselor alimentare si a bäuturilor nesänätoase [11]. Asemenea politici limiteazä accesibilitatea produselor mai putin sänätoase, cum ar fi bäuturile räcoritoare. ín Franta, de exemplu, taxa pentru bäuturi de 7,16 euro pe hectolitru (0,076 euro pe litru) a fost trecutä integral in preturile cu amänuntul pentru bäuturile räcoritoare impozitate la sase luni de la punerea in aplicare, validand astfel primul pas pe calea logicä spre un consum redus de bäuturi indulcite [1]. Conform estimärilor, taxa pe produsele alimentare nesänätoase a redus volumul procurärilor de produse alimentare prelucrate cu 3,4% la 16 luni de la punerea in aplicare [1].
Alocarea de subsidii pentru produsele alimentare sänätoase, precum fructele si legumele, ar putea creste consumul acestor produse.
Standardele de achizitii pentru institutiile publice. Elaborarea si adoptarea unor standarde in dome-niul achizitiilor publice de produse alimentare ar
putea crestere disponibilitatea si/sau accesibilitatea produselor alimentare mai sänätoase în institutiile finantate din bugetul public. Aceste standarde ar trebui sä tinä cont de orientärile nationale privind alimentatia în bazä de produse alimentare (orientäri care actualmente lipsesc) si sä creascä achizitiile de la producätorii locali. De asemenea, ar putea fi restrictionatä vânzarea produselor nesänätoase în institutiile finantate din bugetul public, având în ve-dere experienta existentä actualmente în institutiile de mvätämänt.
Restrictionarea marketingului produselor alimentare nesänätoase în institutiile de mvätämänt este insuficientä pentru a proteja dreptul copiilor la sänätate. OMS recomandä definirea inteligibilä a marketingului si reglementarea legalä a tuturor formelor de marketing al produselor alimentare nesänätoase adresate direct sau indirect copiilor, inclusiv prin internet, transfrontalier ori prin amba-lajul produselor alimentare [1]. Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului împuterniceste statele-membre sä respecte, sä protejeze si sä asigure drepturile copilului la cele mai înalte standarde de sänätate. Legislatia în domeniul controlului tutunului ar putea fi consideratä drept exemplu.
Modificarea infrastructurii alimentare pentru cresterea accesibilitätii prin puncte mobile de vân-zare a fructelor si legumelor si reducerea densitätii unitätilor de comert cu produse alimentare nesä-nätoase, inclusiv ambulant, ar putea de asemenea sä contribuie la msänätosirea mediului alimentar si, implicit, a stärii de sänätate a populatiei. Participarea institutiilor de sänätate publicä în procesul de planificare al autoritätilor administratiei publice locale si de luare a deciziilor poate contribui la reducerea densitätii unitätilor de comert cu produse alimentare nesänätoase.
Etichetarea nutritionalâ este un instrument politic ce sprijinä regimul alimentar sänätos, atât prin stimularea consumatorului sä facä alegerea alimentarä sänätoasä, cât si prin directionarea produ-cätorilor sä reformuleze produsele alimentare pentru a evita dezväluirile nefavorabile privind continutul de nutrimente. Etichetarea nutritionalä pe suprafata principalä a ambalajului cu suport interpretativ (de exemplu, cuvinte, culori sau simboluri) are o proba-bilitate mai mare de a fi folositä si rnteleasä de cätre consumatori [11].
Logourile de aprobare a produselor alimentare ca metodä de prezentare a informatiei pe suprafata principalä a ambalajului sunt cel mai frecvent sim-bol utilizat în regiunea europeanä. Acestea msä nu asigurä informatii cu privire la faptul cä produsul alimentar este mai putin sänätos [11].
Sistemul de etichetare pe suprafata principala a ambalajului Nutri-Score utilizat în Franta este un indicator sumar ce oferâ informatii agregate despre faptul cât de sânâtos sau nesânâtos este produsul. Codificarea de tip semafor (de la verde închis la rosu închis), însotitâ de literele corespunzâtoare (de la A la E), oferâ o scalâ cu cinci itemi referitor la faptul cât de sânâtos este produsul. Literele au fost incluse pentru a asigura o vizibilitate mai bunâ a etichetei, în special pentru persoanele care întâmpinâ dificultâti cu culorile [11]. Avertismente cu privire la continutul anumitor ingrediente (text si figuri) au fost implementate în Israel, Finlanda, America de Sud [11].
Etichetarea sau evidentierea optiunilor mai sânâtoase pe meniuri de asemenea poate avea un impact semnificativ supra alegerii alimentare a consumatorului.
Campaniile de comunicare sunt si ele o com-ponentâ importantâ a politicilor inteligibile de însânâtosire a mediului alimentar. Aceste politici contribuie la cresterea nivelului de constientizare si, astfel, la îmbunâtâtirea nivelului de protectie a sânâtâtii populatiei.
Implementarea reglementârilor legale este o problemâ care trebuie depâsitâ. Monitorizarea si evaluarea sunt esentiale pentru a urmâri tendintele cu privire la statutul nutritional si starea de sânâtate a populatiei, a evidentia problemele si progresele cu privire la aplicarea interventiilor decise.
Concluzii
1. Epidemia obezitâtii se extinde în Republica Moldova si, în conditiile unui mediu alimentar nesânâtos, este putin probabil ca populatia sâ-si îmbunâtâteascâ obiceiurile alimentare în lipsa unor interventii politice majore.
2. Mediul alimentar nesânâtos trebuie abordat prin eforturi sistematice pe o scarâ largâ, iar factorii de decizie trebuie sâ constientizeze povara obezitâtii si a factorului alimentar nesânâtos asupra sânâtâtii, dezvoltârii sociale si economice si sâ adopte politici adecvate de abordare a mediului alimentar, cu finantarea adecvatâ a interventiilor decise.
3. Stoparea cresterii obezitâtii si realizarea obiectivelor de sânâtate publicâ în legâturâ cu facto-rul alimentar implicâ cererea de schimbare din partea societâtii civile, actiuni din partea industriei alimentare si, cel mai important, implementarea politicilor de câtre guvern si institutiile responsabile.
4. Monitorizarea si evaluarea sunt esentiale pentru îmbunâtâtirea eficacitâtii si a eficientei politicilor implementate.
Bibliografie
1. A framework for implementing the set of recommenda-
tions on the marketing of foods and non-alcoholic beverages to children. Geneva, World Health Organization, 2012.
2. Black J.L., Macinko J. Neighborhoods and obesity. In:
Nutr. Rev., 2008, nr. 66(1), pp. 2-20. http://www.ncbi. nlm.nih.gov/pubmed/18254880
3. Cappucio F.P., D'Elia L., Obreja G., Ciobanu A. Dietary salt
intake survey in the Republic of Moldova, 2016. World Health Organization, 2018. 106 p.
4. Casey R., Oppert J.-M., Weber C. et al. Determinants of
childhood obesity: what can we learn from built environment studies? In: FoodQual. Prefer., 2014, nr. 31, pp. 164-172. http://www.sciencedirect.com/science/ article/pii/S0950329311000991
5. Escaron A.L., Meinen A.M., Nitzke S.A., Martinez-Donate
A.P. Supermarket and grocery store-based interventions to promote healthful food choices and eating practices: a systematic review. In: Prev. Chronic Dis., 2013, nr. 10, p. 50. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/23578398
6. Gittelsohn J., Trude A.C.B., Kim H. Pricing Strategies to
Encourage Availability, Purchase, and Consumption of Healthy Foods and Beverages: A Systematic Review. In: Prev. Chronic Dis., 2017, nr. 14: 170213. DOI: https:// doi.org/10.5888/pcd14.170213
7. Hotararea Guvernului nr. 196 din 2011 Privind
mentiunile nutritionale si de sanatate. In: Monitorul Oficial, nr. 46-52 din 01.04.2011, art. 229.
8. Hotararea Guvernului nr. 730 din 8 septembrie 2014
Cu privire la aprobarea Programului national in do-meniul alimentatiei si nutritiei pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 270-274 din 12.09.2014, art. 779.
9. Hotararea Guvernului nr. 403 din 6 aprilie 2016 Pen-
tru aprobarea Planului national de actiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei nationale de prevenire si control al bolilor netrans-misibile pe anii 2012-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 100-105 din 15.04.2016, art. 464.
10. Institute for Health Metrics and Evaluation. Republic of Moldova, 2017. https://vizhub.healthdata.org/ gbd-compare/
11. Kelly B., Jewell J. What is the evidence on the policy specifications, development processes and effectiveness of existing front-of-pack food labelling policies in the WHO European Region? Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2018 (Health Evidence Network synthesis report 61). ISSN 2227-4316.
12. Legea cu privire la publicitate, nr. 1227 din 27.06.1997.
In: Monitorul Oficial, nr. 67-68 din 16.10.1997, art. 555.
13. Legea privind produsele alimentare, nr. 78 din 18 mar-
tie 2004. In: Monitorul Oficial, nr. 83 din 28.05.2004, art. 431.
14. Legea privind supravegherea de stat a sanatatii pub-lice, nr. 10 din 9 februarie 2009. In: Monitorul Oficial, nr. 67 din 03.02.2009, art. 183.
15. Legea privind informarea consumatorului cu privire la
produsele alimentare, nr. 279 din 15 decembrie 2017. In: Monitorul Oficial, nr. 7-17 din 12.01.2018, art. 54.
16. National Scientific and Applied Center for Preventive Medicine (Moldova), ORC Macro (2006). Republic of Moldova Demographic and Health Survey 2005.
Calverton M.A.: National Scientific and Applied Center for Preventive Medicine (Moldova) and ORC Macro. http://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/gender/ vaw/surveys/Moldova/DHS_Moldova.pdf
17. Ordinul Ministerului Sänätätii nr. 322 din 27 aprilie 2016 Privind consumul produselor din carne în institutiile de mvätämänt general. In: Monitorul Oficial, nr. 151-155 din 03.06.2016, art. 991.
18. Ordinul Ministerului Sänätätii nr. 638 din 12 august 2016 Cu privire la implementarea Recomandärilor pentru un regim alimentar sänätos si activitate fizicä adecvatä în institutiile de mvätämänt din Republica Moldova. In: Monitorul Oficial, nr. 293-305 din 09.09.2016, art. 1435.
19. Ordinul Ministerului Sänätätii nr. 622 din 21 mai 2018 Cu privire la modificarea Ordinului nr. 638 din 12.08.2016 Privind implementarea Recomandärilor pentru un regim alimentar sänätos $i activitate fizicä adecvatä în institutiile de mvätämänt din Republica Moldova. In: Monitorul Oficial, nr. 183-194 din 08.06.2018, art. 858.
20. Padrao P., Albuqueque G., Gelormini M., et al. FEEDci-
ties project. The food environment description in cities in Eastern Europe and Central Asia - Republic of Moldova. Technical report. WHO, Copenhagen, 2018. 33 p.
21. Rose D., Hutchinson P.L., Bodor J.N., et al. Neighborhood food environments and Body Mass Index: the importance of in-store contents. In: Am. J. Prev. Med., 2009, nr. 37(3), pp. 214-219. http://www.ncbi.nlm.nih. gov/pubmed/19666158
22. Sisnowski J., Street J.M., Merlin T. Improving food environments and tackling obesity: A realist systematic review of the policy success of regulatory interventions targeting population nutrition. In: PLoS ONE, 2018, nr. 12(8): e0182581. https://doi.org/10.1371/ journal.pone.0182581
23. UNICEF. Republic of Moldova: Multiple Indicator Cluster Survey. Summary Report. New York: UNICEF. http:// www.unicef.org/moldova/Unicef_booklet_ENG.pdf
24. WHO. Global Action Plan on the Prevention and Control of NCDs 2013-2020. https://www.who.int/nmh/ events/ncd_action_plan/en/
25. WHO Regional Office for Europe. Prevalence of non-communicable disease risk factors in the Republic of Moldova STEPS 2013. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe. http://www.euro.who.int/en/coun-tries/republic-of-moldova/publications2/prevalence-of-noncommunicable-disease-risk-factors-in-the-republic-of-moldova.-steps-2013-2014
26. WHO Regional Office for Europe. WHO European
Childhood Obesity Surveillance Initiative: overweight and obesity among 6-9-year-old children. Report of the third round of data collection 20122013. Copenhagen, 2018. 74 p. http://www.euro.
who.int/_data/assets /pdf_ file/0010/378865/
COSI-3.pdf?ua=1
Galina Obreja, conferentiar universitar, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 022 205-211, e-mail: galina.obreja@usmf.md
