CC BY
14aerului, camerele termice; în sectiile de termoficare/ afumare - sistemele de aspiratie a aerului; în spâla-torie - masinile de spâlare a fuselor pentru atârnarea salamului din spâlâtorii; masinile de ambalat în sectia de ambalare; sistemele de ventilare si climatizare.
Rezultate similare au fost obtinute în Ucraina de câtre B.r. Цапко si coaut., care au stabilit câ nivelul zgo-motului la locurile de muncâ studiate în 49% cazuri depâsea cu 3-20 dBA valorile admisibile. La aceeasi concluzie au ajuns si TA. Цаур, B.B. ^m^w^ (1999), care au evidentiat depâsiri ale nivelului de zgomot cu 2-33 dBA, comparativ cu valorile admisibile.
Iluminatul de asemenea constituie un indicator important caracteristic mediului ocupational de la ÎPC. Iluminatul insuficient provoacâ suprasolicita-rea vederii, obosealâ, indispozitie de lucru, aparitia greselilor în actiunile tehnologice, cresterea nivelului de accidente de muncâ [1, 2, 10]. Evaluarea rezultatelor investigatiilor instrumentale denotâ câ, din numârul total de mâsurâtori ale nivelului iluminatului din mediul ocupational, nu corespund normativelor igienice 380 de locuri de muncâ sau 42,7% (figura 4).
Ponderea cea mai mare a mâsurârilor care nu se încadreazâ în normativele stabilite s-au înregistrat la ÎPC nr. 1 (57,4%) si ÎPC nr. 3 (43,8%), iar procentul cel mai mic la întreprinderea nr. 2 (6,3%).
7O 6O 5O 4O 3O 2O 1O
57,4
43,8
40,9
42,7
6,3
34,4
IPC nr. 1 IPC nr. 2 IPC nr. 3 IPC nr. 4 IPC nr. 5
Total
Figura 4 Ponderea másurárilor iluminatului care nu corespund normelor sanitare, %
2. Pínzaru lurie. Igiena muncii si starea de sánátate a angajatilor intreprinderilor de procesare a cárnii. Chisinau, 2018. 312 p.
3. И.Ф. Божков, В.С. Лугкевич и др. Влияние режима труда на заболеваемость с временной утратой трудоспособности табачных производств. B: Гигиена и санитария, 2005, № 1, с. 25-28.
4. С.И. Иванов, Т.И. Бурцева, А.В. Скальный и др. Влияние производственных факторов на здоровье тепло-электроцентралей. B: Гигиена и санитария, 2004, № 4, с. 17-20.
5. Gabriela Chirigiu. Zgomotul - factor nociv. In: Lucrárile Simpozionului „Sáptámána europeaná pentru securitate si sánátate in muncá". Tírgu Mures: Editura Universitátii Petru Maior, 2005, pp. 26-37.
6. Friptuleac Gr., Mesina V. Sánátatea si factorii ocupationali. Chisináu: Bons Offices, 2006. 130 p.
7. Stoia Mihaela. Metodá de evaluare a efectelor ne-specifice induse de zgomotul ocupational asupra lucrátorilor. In: AMT, 2012, vol. II, nr. 3, pp. 25-28.
8. Al ma n si S. Feasibility ofUsing Pedometer-Driven Walking to Promote Phisical Activity, and Improve Health-Related Quality of Live Among Meat Processing Workers. New Zealand, 2014. 228 p.
9. I ndicatii metodice Evaluarea igienicá a factorilor mediul ocupational si a procesul de muncá. Criteriile igienice de clasificare a conditiilor de muncá, nr. 01.1032.3-1 din 10.03.2008, aprobate de Ministerul Sánátátii al Republicii Moldova.
10. Pínzaru Iurie. Factorii de risc profesional la íntre-prinderile de procesare a cárnii. In: Materialele Conferintei nationale de medicina muncii cu participare international, Galati, Romania, 18-21.09.2013, pp. 57-59.
Iurie Pínzaru,
Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá
tel.: 06945553,
e-mail: iurie.pinzaru@ansp,m
Concluzii
1. Mediul ocupational la întreprinderile de prelucrare a cârnii este format dintr-un complex de factori nefavorabili (parametrii microclimatici, iluminatul, nivelul zgomotului) care probabil pot influenta nefast starea de sânâtate a angajatilor.
2. Procesul tehnologic de la întreprinderile de prelucrare a cârnii impune un microclimat cu tempe-raturi joase si umiditate relativâ a aerului ridicatâ, care nu se încadreazâ în limitele normelor sanitare si sunt caracterizate ca nocive (clasa III, gradele 1 si 2).
Bibliografie
1. Friptuleac Grigore, Pînzaru Iurie. Caracteristica igienicâ a factorilor de risc pentru sânâtate la întreprinderile de procesare a cârnii. In: Revista Romana de Medicina Muncii, vol. 64, nr. 1-2, pp. 36-41.
CZU: 615.9:632.95.024.391(478)
PERCEPJIILE DESPRE INTOXICATIILE ACUTE NEPROFESIONALE EXOGENE CU PESTICIDE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Cristina STÎNCÂ, Iurie PÎNZARU, Tatiana MANCEVA,
Agentia Nationala pentru Sänätate Publica
Rezumat
Lucrarea datä prezintä o analizä a cazurilor de intoxicatii acute neprofesionale exogene cu pesticide pentru perioada 2011-2018 si estimarea importantei acestora în structura morbiditätii generale. Utilizarea si pästrarea incorectä a pes-ticidelor în conditii habituale constituie una dintreproblemele actuale de sänätate publicä atât la nivel global, cât si la cel national, care pot avea repercusiuni nedorite prin înregistrarea
O
intoxicatiilor acute neprofesionale exogene, inclusiv decese, ca urmare a utilizarii neadecvate a pesticidelor. Datele evaluate in anii 2011-2018 in Republica Moldova denota o inregistrare a 1112 cazuri, inclusiv 66persoane sau 5,9% au decedat.
Cuvinte-cheie: intoxicatii acute, pesticide, persoane afectate, decese, masuri de preventie
Summary
Perceptions of acute non-professional exogenous poisonings with pesticides in the Republic of Moldova
This paper presents an analysis of the data on acute nonprofessional exogenous poisoning with pesticides during 2011-2018 and the estimation of their significance in the structure of general morbidity. Incorrect use and storage of pesticides in domestic conditions is one of the most serious public health problems both globally and nationally, which may have unintended consequences - acute non-professional exogenous poisoning including deaths as a result of inadequate pesticide use. The evaluated data of2011-2018 years in the Republic of Moldova denote a record of 1112 cases, including 66 death which represents 5,9%.
Keywords: acute poisonings, pesticides, affected people, death, measures of prevention
Резюме
Восприятие острых непрофессиональных экзогенных отравлений пестицидами в Республике Молдова
В данной статье представлен анализ случаев острых непрофессиональных экзогенных отравлений пестицидами в течение 2011-2018 гг. и определения их значимости в структуре общей заболеваемости. Неправильное использование и хранение пестицидов в домашних условиях является одной из текущих проблем общественного здравоохранения как на глобальном, так и на национальном уровне, что может привести к нежелательным последствиям - регистрация острых непрофессиональных экзогенных отравлений, включая случаи смерти в результате неадекватного использования пестицидов. Данные, оцененные в 2011-2018 годах в Республике Молдова, указывают на 1112 случаев, в том числе 66 или 5,9% со смертельным исходом.
Ключевые слова: острые отравления, пестициды, пострадавшие люди, смертельные случаи, меры предотвращения
Introducere
In Republica Moldova, anual se utilizeaza circa 2500 tone de produse de uz fitosanitar (PUF), prin-tre care cele mai folosite sunt fungicidele (51,5%), erbicidele (36,3%), insecticidele si acaricidele (circa 12,2%) [3]. Utilizarea PUF (pesticidelor) in agricultura contribuie la obtinerea unor randamente ridicate de productie, dar totodata constituie un factor de risc
iminent, afectând organismul uman si provocând frecvent intoxicatii acute, urmate în unele cazuri de decese [1].
Conform Organizatiei pentru Alimentatie si Agriculturä (FAO), pesticidele reprezintä orice substantä sau amestec de substante destinate pre-venirii, distrugerii sau controlului oricäror däunätori, incluzând vectori de boalä umanä sau animalä, specii nedorite de plante sau animale, care däuneazä sau interfereazä cu productia, prelucrarea, depozitarea, transportul sau comercializarea produselor alimentare, a produselor agricole, a lemnului si a produselor din lemn sau a hranei pentru animale. Termenul include substante destinate utilizärii ca regulator de crestere a plantelor, defoliant, desicant sau agent pentru subtierea fructelor sau prevenirea cäderii premature a fructelor. De asemenea, sunt utilizate ca substante aplicate culturilor înainte sau dupä recoltare, pentru a proteja märfurile de deteriorare în timpul depozitärii si transportärii [9].
În ultimele decenii, utilizarea si pästrarea inco-rectä a pesticidelor în conditii casnice a devenit o problemä de mare dezbatere în sistemul de sänätate publicä la nivel national, constituind o potentialä amenintare la adresa sänätätii umane si provocând intoxicatii acute neprofesionale exogene.
În Republica Moldova, problema intoxicatiilor acute neprofesionale exogene cu pesticide (IA-NEP) a cäpätat o actualitate deosebitä ca urmare a accesibilitätii crescute si usoare si, respectiv, a utilizärii unei cantitäti enorme de pesticide, care se manifestä prin înregistrarea multiplelor cazuri de intoxicatii [4].
Aparitia unor astfel de intoxicatii are mai multe cauze, printre care se numärä: nivelul redus de cunostinte a populatiei despre pericolul real al utilizärii incorecte a pesticidelor asupra sänätätii, în special neinformarea copiilor de cätre pärinti si profesori despre potentialul risc al acestora; comercializarea färä restrictii în pietele din teritoriile administrative ale republicii a pesticidelor reambalate adeseori ilegal în fiole, pachete, diferite sticle, la care au acces liber inclusiv copiii; nerespectarea dozei de folosire indicate pe ambalaj; utilizarea pesticidelor în scop suicidal [2].
Utilizärile mai putin controlate si reglementate ale pesticidelor oferä cea mai mare oportunitate de expunere a organismului uman la cantitäti de pesticide semnificative din punct de vedere toxicologic [7]. Intoxicatiile acute reprezintä o urgentä medicalä, deoarece în unele cazuri ele pot fi letale, si continuä sä fie o povarä economicä si socialä pentru populatie.
Scopul studiului constä în evaluarea igienicä a intoxicatiilor acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä cu pesticide, înregistrate în Repu-
blica Moldova în perioada 2011-2018, si elaborarea mäsurilor de prevenire si de control.
Materiale si metode
t
Pentru realizarea scopului lucrärii au fost analizate datele statistice din formularul statistic f. 18-sän. Darea de seamä privind supravegherea de stat a sänätätii publice din anii 2011-2018, la capi-tolul intoxicatiilor acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä; fisele de notificare urgentä 058-3/e cu privire la intoxicatiile nominalizate conform prevederilor Ordinului Ministerului Sänätätii, Muncii si Protectiei Sociale nr. 906 din 30.11.2015 Cu privire la notificarea si cercetarea cazurilor de intoxicatii acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä. Concomitent, datele au fost comparate cu cele din Registrul de evidentä a persoanelor cu intoxicatii acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä conform formularul statistic nr. 360-1/e.
Rezultate si discutii
» *
Un pericol iminent pentru starea de sänätate a populatiei îl prezintä pesticidele, inclusiv cele din grupurile organofosforice si organoclorurate, care pot provoca intoxicatii acute exprimate prin afectiuni respiratorii, iar în cazurile mai grave - cancer la pros-tatä, melanom, malformatii congenitale etc. [5].
Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sänätätii, în 2010 au fost înregistrate aproximativ 371.594 de decese prin autointoxicare (suicid) cu pesticide, care constituie 30% din totalul sinucide-rilor globale. În baza studiului efectuat în India, în anul 2010 au fost înregistrate 168.000 de decese cauzate de autointoxicatii cu pesticide, adicä 19,7% din sinuciderile globale. Proportia sinuciderilor datorate intoxicärii intentionate cu pesticide variazä considerabil între regiuni - de la 0,9% în tärile cu venituri mici sau medii din regiunea europeanä pänä la 48,3% în tärile cu venituri mici sau mijlocii din regiunea Pacificului de Vest [8].
În Republica Moldova se atestä frecvent intoxicatii accidentale cu pesticide, îndeosebi în conditii habituale, dar si în institutiile de mvätämänt, de exemplu cazul de intoxicatie în grup prin inhalarea insecticidului Bi-58 (s.a. dimetoat) cu afectarea a 58 de elevi din Liceul Teoretic Ion Creangä, s. Cuizäu-ca, raionul Rezina) [5]. Un alt exemplu este cel de intoxicatie cu pesticide în conditii casnice cu prepa-ratul Valsafid (s.a. fosfurä de aluminiu) într-o gospo-därie particularä din satul Flocoasa, raionul Cantemir, cu afectarea a sapte persoane, dintre care trei copii în vârsta de 4 ani, 8 ani si 11 ani au decedat.
Studiile efectuate în Republica Moldova au arätat cä existä diferentä în functie de vârsta atât în ceea ce
priveste frecventa si caracterul intoxicatiei, cât si în privinta substantelor implicate. Astfel, la copii predo-minä intoxicatiile accidentale, majoritatea se produc sub vârsta de 5 ani, comparativ cu adultii, la care majoritatea sunt voluntare, în scop suicidal [11].
Ca rezultat al expunerii la pesticide, riscurile majore sunt cancerul, diabetul, depresia, dereglä-rile neurologice, bolile respiratorii si problemele de fertilitate [6]. La copii, intoxicatiile cu pesticide pot provoca simptome clinice - de la obosealä, ameteli, greatä si värsäturi pânä la efecte respiratorii si neurologice care pot pune viata în pericol, chiar cu sfârsit letal [13]. Expunerea cronicä, dar si cea minimä, la pesticide a fost legatä de cancer, astm bronsic, malformatii congenitale, deteriorare a functionärii sistemului endocrin si celui nervos, probleme de neurodezvoltare sau comportamentale [10].
În baza unui studiu realizat în Canada, s-a constatat cä aproape 60% din cazurile de intoxicatii raportate în spitalele pentru copii au fost intoxicatiile cu pesticide si cä efectele acestora au fost acute si severe [12].
Evaluarea datelor de intoxicatii acute neprofesionale exogene cu pesticide în Republica Moldova, raportate de centrele de sänätate publicä teritoriale, denotä înregistrarea a 1112 cazuri de intoxicatii în perioada 2011-2018 din numärul total de 29,796 intoxicatii acute neprofesionale exogene de etio-logie chimicä, dintre care 66 persoane ori 5, 9% au decedat.
Astfel, în anul 2016 a fost raportat cel mai mare numär de intoxicatii cu pesticide - 212 afectati sau 7,6% din cele 2774 cazuri de intoxicatii acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä. Din anul 2017 se observä o descrestere a numärului de cazuri de intoxicatii cu pesticide, care au constituit 101 afectati sau 4,1%, iar în anul 2018 - 92 cazuri sau 4,2%, datoritä aplicärii mäsurilor de preventie prin organizarea mai multor activitäti coordonate de cätre specialistii în sänätatea publicä si implicarea medicilor de familie si a profesorilor din institutiile preuniversitare, precum si gratie Ordinului Ministerului Sänätätii nr. 906 din 30.11.2015 Cu privire la notificarea si cercetarea cazurilor de intoxicatii acute neprofesionale exogene de etiologie chimicá, care a fost apoi abrogat si actualizat prin Ordinul Ministerului Sänätätii, Muncii si Protectiei Sociale nr. 348 din 19.03.2019 Cu privire la notificarea, cercetarea si monitorizarea cazurilor de intoxicatii acute neprofesionale exogene de etiologie chimicá în Republica Moldova. Anii 2013 si 2014 se caracterizeazä printr-un numär mare de intoxicatii soldate cu decese - 15 si, respectiv, 13 cazuri (v. tabelul).
Numârul de intoxicatii acute neprofesionale exogene cu pesticide în R. Moldova, anii2011-2018
Anul Nr. total intoxicatii acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä Nr. total afectati ca rezul-tat al utilizârii pesticidelor Nr. total decese ca rezultat al utilizârii pestici-delor
Nr. cazuri absolute % Incidenta la 100.000 populatie Nr. cazuri absolute %
2011 3263 95 2,9 2,6 10 10,5
2012 3261 118 3,6 3,3 9 7,6
2013 6292 173 2,7 4,8 15 8,7
2014 5619 199 3,5 5,5 13 6,5
2015 4023 122 3 3,4 5 4,1
2016 2774 212 7,6 5,9 6 2,8
2017 2419 101 4,1 2,8 3 2,9
2018 2145 92 4,2 2,5 5 5,4
Total 29796 1112 3,7 31,27 66 5,9
Rata incidentei IANEP în anul 2011 este de 2,6 la 100.000 locuitori, iar în 2018 - 2,5 la 100.000 populatie. Cea mai mare incidentä a fost înregistratâ în anul 2016, care a constituit 5,9/100.000, astfel se observä o tendintä de reducere de 2,36 ori a numä-rului de persoane afectate, în comparatie cu anul 2018 (figura 1).
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Figura 1. Incidenta intoxicatiilor acute neprofesionale exogene cu pesticide în R. Moldova, anii 2011-2018
Rezultatele analizei structurii intoxicatiilor acute neprofesionale exogene cu pesticide dupâ modul de intoxicare denotâ prezenta unei ponderi de 65% a intoxicatiilor parvenite în mod accidental, iar cele provenite din tentative de suicid au constituit 35%.
Intoxicatiile survenite în mod accidental au multiple cauze, cum ar fi: accesul liber, inclusiv al copiilor, la pesticide, pâstrarea incorectâ, uneori chiar pe suprafete deschise sau într-un alt ambalaj (ce a fost în folosintâ sub sticle de lapte, suc, apâ potabilâ etc.) decât cel original. Astfel, persoana poate confunda usor pesticidul cu un produs de altâ origine. O altâ cauzâ poate fi nerespectarea regulilor
de utilizare a pesticidelor (doza, concentratia, lipsa echipamentului individual de protectie) si a terme-nului de asteptare.
Ca factor declansator al intoxicatiilor suicidale pot fi: dereglârile psihoemotionale, stârile depresive, certurile în familie sau la scoalâ.
Studiul nostru a demonstrat câ cele mai frec-vente cazuri de intoxicatie cu pesticide au loc în mediul rural - 83%, respectiv 17% se înregistreazâ în mediul urban. Aceasta se datoreazâ atât utilizârii diverselor pesticide în conditii casnice, cât si neres-pectârii regulilor de pâstrare si folosire a acestora. Persoanele afectate accidental mai frecvent sunt din mediul rural, totodatâ accesibilitatea pesticidelor în mediul rural determinâ si numârul crescut de intoxicatii suicidale cu acestea.
Rata incidentei intoxicatiilor acute cu pesticide în rândul copiilor, în anul 2012 a constituit 3,6 cazuri la 100.000 copii, iar în 2018 - 3,49 la 100.000. Cota maximâ a intoxicatiilor a fost înregistratâ în anul 2016, fiind egalâ cu 13,03 cazuri la 100.000 copii. Deci, dupâ anul 2016, numârul copiilor afectati s-a re-dus simtitor de la 13,03 la 3,49 / 100.000 (figura 2).
2 0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 ^-Incidenta IAEP la copii
Figura 2. Incidenta intoxicatiilor acute exogene cu pesticide la copii, anii 2012-2018
Intoxicatiile acute cu pesticide la copii râmân a fi o problemä acutä de sänätate publicä, deoarece copiii constituie o grupä vulnerabilä din cauza limitei ori lipsei atentiei din partea pärintilor, accesului liber la pesticide, pästrärii acestora în ambalaje nedes-tinate produsului, adesea fiind confundat cu apa potabilä, suc ori alte produse alimentare. Datoritä curiozitätii mnäscute, copiii manifestä o activitate frecventä bazatä pe principiul "de la mänä la gurä", aceasta fiind o sursä importantä de expunere cres-cutä, în comparatie cu adultii, astfel apare riscul cel mai sporit de a face intoxicatii.
Concluzii
1. În Republica Moldova, în perioada 20112018 au fost înregistrate 1112 cazuri de intoxicatii acute neprofesionale exogene cu pesticide, dintre care 66 persoane sau 5,9 % au decedat.
2. Incidenta prin IANEP a atins cote maxime în anul 2016 - 5,9 cazuri la 100.000 populatie.
3. Începând cu anul 2017, incidenta este în descrestere - 2,8 cazuri la 100.000 populatie, iar în 2018 - 2,5/100.000.
4. Studiul realizat a demonstrat cä predominä ponderea cazurilor de IANEP accidentale - 65%. Tentativele de suicid râmân a fi o problemä majorä de sänätate publicä, având o valoare semnificativä de 35%.
5. Copiii în vârstä de pânä la 18 ani sunt cea mai vulnerabilä grupä si au riscul cel mai sporit de a face intoxicatii datoritä curiozitätii înnäscute si conflictelor apärute în viatä personalä sau scolarä.
Másurile de prevenire recomandate
1. Pästrarea pesticidelor în mcäperi/mobilier inaccesibile copiilor, etichetate si împachetate co-respunzätor.
2. Utilizarea echipamentului individual de protectie (îmbräcäminte impermeabilä, încältäminte si mänusi, ochelari de protectie, mascä sau respirator).
3. Selectarea si aplicarea corectä a pesticidului, în conformitate cu instructiunile de pe etichetä.
4. Neadmiterea copiilor în lantul de transportare a fiolelor, pachetelor sau a sticlelor cu otravä, pesticide, fertilizanti.
5. Interzicerea depozitärii pesticidelor în ne-mijlocita apropiere cu produsele alimentare, pentru excluderea contaminärii.
6. Pästrarea pesticidelor în ambalaje originale si cu etichete.
7. Instruirea copiilor, pärintilor si profesorilor privind riscul pesticidelor pentru sänätate.
8. Familiarizarea populatiei, prin intermediul mass-mediei, cu riscul pesticidelor pentru sänätatea umanä.
9. Organizarea în comun cu specialistii-veteri-nari, inclusiv din farmaciile veterinare, a informärii populatiei privind riscul utilizärii produselor/ substantelor chimice destinate tratamentului anima-lelor pentru utilizare în deparazitare, inclusiv contra pediculozei si scabiei la copii.
Bibliografie
1. Ciubotaru Valentin, Bucätaru Nicolae, Moldovan Anna s.a. Sistemul de Agriculturá Ecologicá. Manual de instruire pentru formatorisi fermieri. Chisinäu, 2018. 106 p.
2. Elena Banu (Ministerul Muncii, Solidaritätii Sociale si Familiei). Prevenirea intoxicatiilor cu pesticide în activitátile din agriculturá.
3. Mariana Zavtoni. Problema gestionärii si utilizärii pesticidelor si impactul lor asupra stärii de sänätate a populatiei. In: Sánátate Publicá, Economie si Management în Mediciná, 2015, nr. 3(60), pp. 87-89.
4. Nicolae Rosca. Actualitatea problemei intoxicatiilor acute neprofesionale exogene de etiologie chimicá. https:// www.slideshare.net/centrul_onu_bnrm/actualitatea-problemei-intoxicaiilor-acute-neprofesionale-exogene-de-etiologie-chimic-nicolae-roca
5. Tatiana Manceva, lurie Pînzaru. Intoxicatiile acute neprofesionale cu pesticide în Republica Moldova, în perioada 2011-2015. In: Sanatate Publico, Economie si Management în Medicina, 2016, nr. 6(70), pp. 103-106. ISSN: 1729-8687.
6. Abdelhafiz Adam Dahab, Mustapha F.A. Jallow, Mohammed S. Albaho. Environment and Life Sciences Research Center, Kuwait Institute for Scientific Research. In: Kuwait Environmental and Human Health Impacts of Pesticide Use in Agriculture, 2017, Chapter 4, pp. 10-11.
7. Al-Saleh I.A. Pesticides: a review article. In: Journal of Environmental Pathology, Toxicology and Oncology, 1994, nr. 13(3), pp. 151-161.
8. Emma J. Mewa, Prianka Padmanathan, Flemming Kon-radsen, et al. The global burden of fatal self-poisoning with pesticides 2006-15: Systematic review. In: Journal of Affective Disorders, 2007, nr. 219, pp. 93-104. doi: 10.1016/j.jad.2017.05.002
9. International Code of Conduct on the Distribution and Use of Pesticides. Food and Agriculture Organization of the United Nations, 2002.
10. Pinzaru Iu. and Mancheva T. Some aspects of acute poisoning cases in Moldova. In: Sanatate Publico, Economie si Management în Medicina, 2016, nr. 1(65), pp. 41-44.'
11. http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-intoxicatii_1745
12. https://www.who.int/ceh/risks/cehchemicals2/en/ index1.html
13. https://www.who.int/mediacentre/news/notes/2004/ np19/en/
lurie Pînzaru,
Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publica,
tel.: 06945553,
e-mail: iurie.pinzaru@ansp,md
CZU: 613(092)+016:929
GHEORGHE OSTROFET - ILUSTRU MEDIC, SAVANT
SI PEDAGOG
Ovidiu TAFUNI,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Prezentul articol este unul biografic, in care sunt expuse momente ale activitätii profesionale ale profesorului Ghe-orghe Ostrofet. In baza unei analize istorice si descrierii bibliografice sunt elucidate cele mai importante realizäri ale lui Gheorghe Ostrofet - ilustru medic-igienist, savant, peda-gog si personalitate remarcabilä a comunitätii medicale din Republica Moldova. Activitatea profesionalä a fost reflectatä in concordantä cu evenimentele istorice concrete din viata profesorului Gh. Ostrofet.
Cuvinte-cheie: Gheorghe Ostrofet, Bädragii Noi, activitate profesionalä, profesor universitar, comunitate medicalä
