CC BY
27publice centrale si celor lócale, a conducátorilor
institutiilor de invátámant preuniversitar, precum si
a specialistilor din domeniul sánátátii publice.
Bibliografie
1. Cárárus S., Vasilos M. Starea sánátátii copiilor din judetul Chisináu si unii factori ce o determiná. In: Materialele Conferintei nationale„Sánátatea ín relatie cu mediul", Chisináu, 2001, pp. 10-15.
2. Gustiuc V. Aspecte ale sánátátii elevilor din institutiile de invátámant preuniversitar din raionul Orhei si fac-torii determinanti. In: Materialele Conferintei nationale „Sánátatea ín relatie cu mediul", Chisináu, 2010, p. 107.
3. Hábásescu I. Igiena copiilor si adolescentilor. Chisináu, 2009. 476 p.
4. Maistrenco Galina. Aspecte medico-sociale ale sánátátii elevilor: tz. dr. st. med., Chisináu, 2005. 150 p.
5. Pinzaru Iu., Tutunaru M., Danilá T. Starea de sánátate a copiilor din institutiile prescolare si preuniversi-tare din Republica Moldova in perioada 2006-2010. In: Sánátate Publicá, Economie si Management ín Mediciná, 2011, nr. 5, pp. 9-14.
6. Tcaci E., Cojocaru Iu., Ostalep T. s.a. Starea de sánátate a copiilor si factorii ce o determiná. In: Materialele Conferintei stiintifico-practice "Profilaxia maladiilor-Garantia sánátátii", Chisináu, 2007, pp. 86-88.
7. Tutunaru M., Zepca V., Iziumov N., Manole V. Morbidi-tatea cronicá a elevilor din institutiile de invátámant profesional conform datelor examenului medical. In: Materialele Conferintei stiintifico-practice cu participare internationalá "CMP Chisináu: trecut, prezentsi viitor", 2009, pp. 129-135.
8. Tulchinsky T., Varavicova E. Noua sánátate publicá: introducereín sec. XXI. Chisináu: Ulysse, 2003. 744 p.
9. Брехман И.И. Валеология - наука о здоровье. М.: ФиС, 1990.
10. Зулькарнаев Т.Р., Тимербулатов И.Ф., Ахметшина Р.А. и др. Комплексная оценка условий обучения в общеобразовательных учреждениях различного типа. В: Гигиена и санитария, 2009, № 2, с. 85-87.
11. Зулькарнаева А.Т., Тимербулатов И.Ф., Зулькарнаев Т.Р. и др. Гигиеническая оценка внутришкольной среды в средних общеобразовательных учреждениях при традиционной и инновационной формах обучения в условиях мегаполиса. В: Профилактическая Медицина, 2010, с. 19-22.
12. Кучма В.Р., Милушкина О.Ю. Подходы к оценке уровня санитарно-эпидемиологического благополучия образовательных учреждений для детей и подростков. В: Гигиена и санитария, 2004, № 3, с. 47-50.
13. Онищенко Г.Г. 85 лет государственной санитарно-эпидемиологической службе России. В: Мат. Все-рос. практ. конф. «Госсанэпидслужба России 80 лет: реальность и перспектива», Москва, 2007, с. 21-34.
14. Петрова Н.Ф., Горовая В.И. Современная школа и проблема здоровья учащихся. В: Успехи современного естествознания, 2005, № 11, с. 73-75.
15. Сухарев А.Г., Каневсекая Л.Я. Комплексная оценка условий воспитания и обучения детей и подростков в образовательном учреждении. Методическое пособие. Москва, 2002.
Vasile Gustiuc, director adjunct, Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá, tel.: 078801200;
e-mail: [email protected]
CZU: 615.9-053.2:632.95.024.391(478)
CARACTERISTICA CONSECINJELE INTOXICATIILOR ACUTE DE ETIOLOGIE CHIMICA LA COPII IN REPUBLICA MOLDOVA
Tatiana MANCEVA1, Oleg LOZAN2, Rodica GRAMMA2, Iurie PINZARU1,
'Agenda Nationala pentru Sanatate Publica, 2Scoala de Management in Sanatate Publica
Rezumat
Acest studiu reprezinta o sinteza a cazurilor de intoxicatii acute de etiologie chimica la copii in Republica Moldova pentru perioada 2012-2018. Un pericol iminentpentru sanatatea si via^a copiilor il constituie utilizareaproduselor chimice cu alt scop decat celpentru care este destinatprodusul, care ulterior poate avea ca urmare nedorita intoxicatia acuta de etiologie chimica. Datele studiatepentru anii 2012-2018 au demonstrat ca incidenta prin intoxicatiile acute de etiologie chimica la copii a atins cota maxima in anul 2015, fiind inregistrate 23,6 cazuri la 10.000 copii, cu o tending de descrestere catre anul 2018, cand acestea au constituit 11,1 cazuri la 10.000 copii.
Cuvinte-cheie: intoxicatii acute, copii, produse chimice, afec-tafi, cauze, masuri de preventie
Summary
Characteristics and consequences of acute intoxications of chemical etiology in children in the Republic of Moldova
This study represents the cases of acute poisonings of chemical etiology of children during the period 2012-2018. An imminent danger to children's health and life is the use of chemical products for a purpose other than that for which the product is intended, which may subsequently result in unwanted - the acute chemical poisoning. The data studied during the period 2012-2018 in the Republic of Moldova showed that the incidence of acute chemical poisonings of children in 2015 constituted 23,6 cases per 10.000 children with a trend of decrease until 2018 to 11,1 cases 10 thousand children.
Keywords: acute poisonings, children, chemical products, affected, prevention measures
Резюме
Особенности и последствия острых отравлений химической этиологии у детей в Республике Молдова
Данная работа представляет синтез острых отравлений химической этиологии у детей, зарегистрированных в Республике Молдова, в период 2012-2018 гг. Особую опасность для здоровья и жизни детей представляет использование химических продуктов с другой целью, нежели для которой предназначен сам продукт, который впоследствии может привести к нежелательному результату - острое отравление химической этиологии. Данные, изученные за период 2012-2018 гг. в Республике Молдова, показали, что максимальное количество от-
равлений было зарегистрировано в 2015 году - 23,6 случаев на 10.000 детей с тенденцией к снижению до 11,1 случаев на 10.000 детей в 2018 году.
Ключевые слова: острые отравления, дети, химические продукты, пострадавшие, причины, меры предотвращения
Introducere
Intoxicatiile acute constituie o problema majo-rä de sänätate publica la nivel mondial si sunt una dintre cauzele principale ale internärii pacientului in sectiile de urgentä si in unitätile de terapie intensivä, in special in tärile in curs de dezvoltare. Intoxicatia este cea mai frecventä cauzä de comä netraumaticä inainte de 35 de ani [5]. Datele statistice din Rapor-tul anual al Asociatiei Americane privind datele nationale despre intoxicatiile acute din anul 2016 au demonstrat cä primele cinci clase de substante implicate cel mai frecvent in toate expunerile umane au fost medicamentele din grupele analgezice, care au constituit 11,2%, urmate de produsele chimice de uz casnic (7,54%), produsele cosmetice si/sau produsele de ingrijire personalä (7,20%), medicamentele sedative/antipsihotice (5,84%) si antidepresive (4,74%) [4].
Intoxicatiile acute de etiologie chimicä (IAEC) ocupä un loc de frunte in structura morbiditätii generale la copii, ce reprezintä mai mult de 1 milion de cazuri raportate anual in Sistemul de Supraveghere a Expunerii Toxice (Toxic Exposure Surveillance System) al Asociatiei Americane a Centrelor de Control al Intoxicatiilor (American Association of Poison Control Centers). IAEC constituie cea de-a treia cauzä de urgentä in practica pediatricä, determinand
0 povarä socialä si economicä semnificativä [9]. Per ansamblu, aproximativ o treime din intoxicatiile acute se inregistreazä la copii. Cei mai expusi la acest tip de patologie sunt copiii cu varsta cuprinsä intre
1 si 6 ani [12].
Deoarece multi copii la aceastä varstä mai sunt incä neinstitutionalizati, circa 90% din intoxicatiile acute de etiologie chimicä apar in conditii casnice, iar substantele care provoacä cel mai frecvent intoxicatii sunt: medicamentele, alcoolul, pesticidele, gazele (monoxidul de carbon), unele produse chimice de uz casnic [1, 7, 9].
In Republica Moldova, intoxicatiile acute de etiologie chimicä la copii räman in continuare o preocupare importantä pentru sistemul de sänätate publicä din cauza frecventei si gravitätii acestora [6]. Multiplele cazuri de IAEC au loc din diverse motive, printre care mentionäm: nivelul redus de cunostinte ale populatiei despre pericolul real al utilizärii inco-recte a subtantelor chimice; informarea insuficientä
a copiilor de cätre pärinti si profesori despre riscurile iminente pentru starea lor de sänätate; accesul liber al copiilor la diferite produse chimice, fiind läsati färä supravegherea celor maturi; nerespectarea dozelor de folosire (la medicamente) indicate pe ambalaje; utilizarea substantelor chimice cu scop suicidal [8].
Scopul acestui studiu este evaluarea cazurilor de intoxicatii acute de etiologie chimicä înregistrate în rândul copiilor din Republica Moldova, în perioada 2012-2018, si elaborarea mäsurilor de prevenire a acestora.
Material si metode
t
Pentru a realiza scopul trasat, a fost planificat un studiu descriptiv, retrospectiv, observational. Criteri-iledeincludere: bäiat/fatä cu vârsta de 0-18 ani; copii intoxicati cu medicamente, alcool, gaze, pesticide, produse chimice de uz casnic, pärinti/tutori care au semnat acordul informat pentru participare în stu-diu. Criteriile de excludere: copii cu intoxicatii acute de altä etiologie (intoxicatii alimentare, cu ciuperci, etnobotanice etc.), pärintii/tutorii care nu au semnat consimtämäntul informat, persoanele lipsite de auz si/sau grai, copiii internati cu diagnosticul clinic prezumtiv de IAEC, dar la care dupä investigarle de laborator s-a stabil alt diagnostic clinic final.
În cercetare au fost aplicate urmätoarele instrumente: a) pentru analiza epidemiologicä a IAEC au fost colectate si analizate datele statistice pentru anii 2012-2018 din Formularul statistic f.18-sän. Darea de seamà privind supravegherea de stat a sànàtàpi publice la capitolul "intoxicatiile acute neprofesionale exogene de etiologie chimicä", fisele de notificare urgentä privind IAEC (f. nr. 058-3/e), registrul de evidentä a persoanelor cu intoxicatii (f. nr. 360-1/e), Rapoartele Nationale ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sänätätii Publice; b) pentru determinarea cauzelor de IAEC a fost elaborat si aplicat un chestionar pe un esantion reprezintativ de 91 de persoane, totodatä au fost analizate fisele medicale ale copiilor spitalizati cu IAEC în sectia de hemodializä si toxicologie din cadrul Institutului Mamei si Copilului din municipiul Chisinäu.
Rezultate si discutii
# *
Produsele chimice (medicamentele, pesticidele, alcoolul, detergentii, solubile de uz personal/casnic etc.) folosite în viata cotidianä de fiecare dintre noi prezintä un pericol iminent pentru starea de sänätate a populatiei, inclusiv a copiilor. În cazul manipulärii incorecte, aceasta pot provoca stäri nefaste sau intoxicatii acute, cu consecinte grave asupra sänätätii, uneori chiar soldate cu deces [10, 3].
Numärul mare de copii afectati este atribuit curiozitätii lor, în special a celor cu vârsta mai micä
de sase ani, de a palpa lingual, a gusta sau a înghiti diverse lucruri ce prezintä interes [9]. Din tendinta copiilor de a pune în guritä totul, ingestia este cea mai frecventä cale de intoxicare mtälnitä la copii, reprezentând circa 80% din cazurile înregistrate la nivel mondial [9].
Potrivit datelor OMS, în anul 2004, intoxicaba acutä a cauzat mai mult de 3,9% de decese la copii si tinerii sub 20 de ani din totalul traumelor accidentale pe plan global [11]. În baza unui studiu efectuat în Iran, în anii 2009-2010, s-a constatat cä copiii în vârsta cuprinsä între 21 de zile si 18 ani cel mai frecvent se intoxicä cu medicamente (analgezice, antidepresive, antihipertensive, antibiotice, antihistamine etc.) - 553 de afectati, urmate de intoxicaba cu opiu - 222 de pacienti, hidrocarburi - 60; cu alcool au fost afectati 42 de copii, cu detergenti - 40, cu pesticide - 32 [9]. Cauza principalä care a declansat intoxicatia a fost accesul liber la agentul toxic, ce s-a identificat la 387 de persoane. De asemenea, în baza studiului realizat în Iran, s-a dovedit cä problemele personale si/sau familiale au fost al doilea factor de risc, în special pentru tentativele de suicid, care au fost identificate la 298 de copii. Distractia si ignorarea efectelor secundare ale alcoolului au fost gäsite drept cauze la 61 de persoane [9].
Studiul respectiv a evidentiat cä mai multi factori sunt asociati cu intoxicatii acute la copii, inclusiv componenta familiei, starea socioeconomicä, atentia si îngrijirea copiilor de cätre pärinti, rude. De asemenea, anumite stäri de sänätate mintalä (de exemplu, depresie, tulburäri de anxietate generalä) si de disfunctie familialä cresc riscul intoxicatiilor voluntare [14].
Un alt studiu a demonstrat cä la copiii cu vârsta sub cinci ani predominä intoxicarle involuntare (8590%), iar la cei mai mari de 10 ani si la adolescenti - intoxicatiile voluntare, realizate sub formä de ten-tativä de suicid (10-15%) [1].
Rezultatele unui studiu au demonstrat cä existä diferente în aparitia intoxicatiilor în functie de vârstä, etiologie, sex, locatie [13]. De asemenea, a fost dovedit cä supradozarea unor medicamente este una dintre cauzele principale ale intoxicatiilor la sugari. În rândul adolescentilor, intoxicatiile acute apar mai frecvent în scop suicidal, acest mecanism fiind favorizat atât de modificärile caracteristice vârstei, cât si de conditiile de mediu precare (familii dezorganizate, stäri conflictuale, insecuritate etc.). Abuzul de substante se considerä al doilea factor de risc pentru suicid, dupä depresia majorä [12].
Analiza datelor statistice a demonstrat cä rata incidentei IAEC în Republica Moldova, în anul 2012 a constituit 12,8 cazuri la 10.000 copii, iar în 2015 a atins nivelul maxim de 23,6 la 10.000 copii. Dupä anul 2016 se observä o tendintä de descrestere a
numarului de copii pana la 15,1 cazuri la 10.000 copii, 12,9 cazuri in anul 2017 si 11,1 in 2018, datorita implementarii in activitatea sistemului medical si a celui pedagogic a Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 906 din 30.11.2015 Cu privire la notificarea si cer-cetarea cazurilor de intoxicafii acute neprofesionale exogene de etiologie chimica, care din 19.03.2019 a fost inlocuit cu Ordinul Ministerului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale nr. 348 din 19.03.2019 Cu privire la notificarea, cercetarea si monitorizarea cazurilor de intoxicapi acute neprofesionale exogene de etiologie chimica in Republica Moldova (figura 1).
«♦— Incidents IAEC
Figura 1. Morbiditatea prin IAEC la copiiîn R. Moldova, anii 2012-2018 (la 10.000 copii)
Analiza structurii intoxicatiilor acute de etiologie chimicá la copii denotá cá cea mai mare pondere (44,5%) o constituie cazurile provocate de medicamente. Ca rezultat al anchetárii persoanelor afectate, s-a dovedit cá intoxicarle cu medicamente apar din cauza accesului liber atât al copiilor lásati fárá supraveghere, cât si al adolescentilor, care le folosesc din curiozitate, repetá ac^iunile adul^ilor ori cu scop suicidal (adolescent), si din cauza pástrárii incorecte (pe suprafete deschise sau în dulapuri neîncuiate). O altá cauzá este automedicatia si nerespectarea dozei de folosire.
Pe locul doi se plaseazá intoxicatiile cu alcool, care au constituit 14%. Rezultatele chestionárii au demonstrat cá copiii consumá báuturi alcoolice din curiozitate, în scop de relaxare si recreere, sau repetá ac^iunile adul^ilor/párin^ilor.
Inhalarea gazelor de diversá provenientá a declansat intoxicatii la 10% persoane, fiind cauzate mai ales de defectele surselor de Íncálzire si de ma-nipularea în sálile de clase a recipientelor cu gaze lacrimogene si de altá destinare.
Intoxicatiile cu pesticide au constituit 3,5% în structura intoxicatiilor, fiind cauzate de accesul liber al copiilor la aceste substante pástrate în alte locuri decât cele recomandate.
Intoxicatiile cu nitrati constituie 1% din totalul cazurilor de IAEC la copii si survin, de cele mai multe ori, accidental din motivul prezentei sporite a nitratilor în apá, sol, produse alimentare. Totusi, un procent mare de intoxicatii la copii (27%) sunt de o altá etiologie decât cele mentionate.
Este dovedit faptul câ gestionarea incorectâ a produselor chimice poate duce la afectarea sistemu-lui nervos central, sistemelor respirator, digestiv, renal, inclusiv la afec^iuni hepatice, la pierderea vederii etc. În cazurile mai grave, aceasta poate duce la deces [2]. Datele statistice au demonstrat câ, pe parcursul anilor 2012-2018, în Moldova au decedat 33 de co-pii, care au constituit 0,4% din totalul cazurilor de intoxicatii acute de etiologie chimicâ (v.. tabelul).
Cazurile de intoxicatii acute de etiologie chimicâ la copii (afectati/decedati) în R. Moldova, anii 2012-2018
Anul Cazuri absolute/afectati Decedati
2012 1003 7
2013 1113 4
2014 1277 4
2015 1742 4
2016 1101 3
2017 938 3
2018 787 8
Total 7961 33
Studiul realizat a demonstrat cä cele mai frec-vente cazuri de intoxicatii acute de etiologie chimicä (49%) au loc la copiii cu varsta cuprinsä intre 13 si 18 ani, majoritatea lor sunt expusi in special tentativei de suicid, urmatä de grupa de varstä de la 0 panä la 3 ani cu o pondere de 26,5%, cazuri ce au apärut accidental in rezultatul comportamentului explorator al copiilor, care adeseori sunt läsati färä atentia celor maturi. Grupei de varstä de 8-12 ani ii revin 9,4% de IAEC, iar celei de 4-7 ani - 15,1%.
De asemenea, studiul a evidentiat cä 79% din copiii afectati si internati in Institutul Mamei si Copilului au avut in calitate de persoanä responsabilä unul din pärinti, care din päcate nu au putut supraveghea pe deplin comportamentul copiiilor, pentru a preveni cazurile de intoxicatie. O bunä parte din copiii afectati räman sub responsabilitatea bunicilor (9%), surorilor (6%), prietenilor (4%) si tutorelui (2%) (figura 2).
■ Pärinti
■ Bunici Sora
■ Prietene
■ Tutore
Figura 2. Persoana responsabilä pentru copilul into-xicat (%)
Dupä evaluarea structurii IAEC la copii în functie de sex, s-a stabilit cä 58,6% din copiii afectati au fost de sex feminin si 41,4% - de sex masculin. Acest rezultat se datoreazä, probabil, particularitä^ilor psihoemotionale de dezvoltare mai accentuate în rândul fetelor în perioada adolescentei.
Analiza räspunsurilor respondentilor maturi privind încadrarea în câmpul muncii aratä cä 67% din acestia sunt angajati în câmpul muncii, iar 33% nu activeazä. Mai frecvent IAEC survin la copiii pärintii cärora sunt la serviciu, copiii fiind läsati în grija buni-cilor, surorilor, fragor sau färä supraveghere.
În structura IAEC la copii dupä nivelul de institutionalizare se observä cä 44,4% cazuri revin elevilor, acestia fiind implicati în tentative de suicid. Cea de-a doua grupä de copii afectati este repre-zentatä de micutii care nu frecventeazä grädinita - 27,8%. Copiii neinstitu^ionaliza^i, în lipsa unui supraveghetor, sunt predispusi mai mult contac-tului cu substante chimice, la care au acces liber si care le suscitä interesul pentru a vedea cum sunt la gust, miros, structurä, necunoscând ac^iunea lor realä asupra siguran^ei vieÇii lor. Alte 14,8% le revin copiilor care frecventeazä grädinita, iar studentii constituie 13%.
Concluzii
1. Studiul a demonstrat cä incidenta prin intoxicatii acute de etiologie chimicä la copii, în R. Moldova, a atins cote maxime în anul 2015 (23,6 cazuri la 10.000 copii). Începând cu anul 2016, incidenta este în descrestere (2018 - 11,1 / 10.000), gratie aprobärii Ordinelor MSMPS nr. 906 din 30.11.2015 si nr. 348 din 19.03.2019 Cu privire la notificarea, cercetarea si monitorizarea cazurilor de intoxica¡ii acute neprofesionale exogene de etiologie chimicâ în Republica Moldova.
2. În Moldova anual decedeazä circa 5 copii în rezultatul IAEC.
3. Substantele care au provocat cea mai mare pondere (44,5%) de cazuri de intoxicatii au fost me-dicamentele, urmând apoi alcoolul (14%).
4. Cele mai frecvente cazuri de IAEC (49%) au loc la copiii cu vârsta cuprinsä între 13 si 18 ani, urmatä de grupa de vârstä de la 0 la 3 ani (26,5%).
5. Cercetarea efectuatä a evidentiat cä IAEC au loc mai frecvent la copiii de sex feminin (58,6%) decât la cei de sex masculin (41,4%).
6. Cauzele IAEC la copii sunt: nivelul redus de cunostin^e al pärintilor si al copiilor despre impactul nefast al produselor chimice asupra stärii de sänäta-te; accesul liber al copiilor la diferite produse chimice; nerespectarea dozei de folosire a medicamentelor; utilizarea substan^elor chimice cu scop suicidal etc.
Masuri de preventie a IAEC
1. Educarea/informarea copiilor de cätre pärinti/profesori/medicul de familie despre pericolul produselor chimice pentru starea lor de sänätate si consecintele nefaste ale acestora.
2. Pästrarea produselor chimice în locuri inac-cesibile pentru copii.
3. Respectarea dozei de folosire si a modului de utilizare indicat în instructiuni.
4. Supravegherea continuä a comportamentu-lui copiilor.
5. Evitarea automedica^iei, iar în caz de suspec-tare a intoxica^iei adresarea urgentä la medic.
6. Implicarea specialistilor-veterinari, inclusiv din farmaciile veterinare, în procesul de informare a popula^iei despre pericolul utilizärii produselor chimice destinate tratamentului animalelor pentru deparazitare, ca antipediculicide si antiscabie la copii.
Bibliografie
1. Cotorobai Lilia, Panainte Vasile, Vasilita Nicoleta. Intoxicatiile acute neprofesionale exogene de etiologie chimicâ - pericol iminent pentru sânâtatea si viata oamenilor. 2017. 30 p. https://www.slideshare.net/ centrul_onu_bnrm/intoxicaiile-acute-neprofesiona-le-exogene-de-etiologie-chimic
2. Geta Rîsnoveanu, Gunnar Brunborg. Fundamente legislative si stiinfifice pentru evaluarea sub-stanÇelor chimice. Bucuresti, 2016. 515 p. https:// www.researchgate.net/profile/G_Risnoveanu/ publication/318456785_Fundamente_legislati-ve_si_stiintifice_pentru_evaluarea_substantelor_ chimice_Ghid/links/59caaffda6fdcc451d58208b/ Fundamente-legislative-si-stiintifice-pentru-evalua-rea-substantelor-chimice-Ghid.pdf
3. Nicolae Rosca. Actualitatea problemei intoxicatiilor acute neprofesionale exogene de etiologie chimicâ. 14 p. https://www.slideshare.net/centrul_onu_bnrm/ actualitatea-problemei-intoxicaiilor-acute-neprofe-sionale-exogene-de-etiologie-chimic-nicolae-roca
4. David D. Gummin, James B. Mowry, Daniel A. Spyker, et al. Annual Report of the American Association of Poison Control Centers'. National Poison Data System (NPDS): 34th Annual Report, 2016. In: Clinical Toxicology, p. 5. ISSN: 1556-3650. https://aapcc.s3.amazonaws. com/pdfs/annual_reports/2016_AAPCC_NPDS_An-nual_Report.pdf
5. Erhan Zöhre, Cüneyt Ayrik, Seyran Bozkurt, et al. Retrospective Analysis of Poisoning Cases Admitted to the Emergency Medicine. In: Archives of Iranian Medicine, 2015, vol. 18, nr. 2, pp. 117-122. https://pdfs. semanticscholar.org/b023/68bc292530120976b87d 4b14aaf4d9fcd86b.pdf
6. Iurie Pinzaru, Tatiana Manceva, Raisa Sircu, et al. Acute chemical poisonings in the Republic of Moldova. In: Chemistry Journal of Moldova. General, Industrial and Ecological Chemistry, 2017, nr. 12(1), pp. 29-36.
7. Lam L.T. Childhood and adolescence poisoning in NSW, Australia: an analysis of age, sex and poison types. In: Inj. Prev., 2003, nr. 9, pp. 338-342.
8. Liyana Hazwani Mohd Adnan, Jahangir Kamaldin, Nasir Mohamad, et al. The Risk of Accidental Chemical Poisoning Cases among Children (<12 Years Old) Admitted to Hospital University Sains Malaysia: 5 Years Review. In: Journal ofClinical Toxicology, 2013, pp. 1-6. ISSN: 2161-0495. https://pdfs.semanticscholar.org/99 2cZ4b1e0d8f53bf939111295f8d6393e0d55d96.pdf
9. Mahmood Haghighat, Hossein Moravej and Maryam Moatamedi. Epidemiology of Pediatric Acute Poisoning in Southern Iran: A Hospital-Based Study. In: Bull. Emerg. Trauma, 2013, nr. 1(1), pp. 28-33.
10. Management of Poisoning. MOH Clinical Practice Guidelines Dec/2011. Singapore 16 College Road, Medicine. 344 p. ISBN: 978-981-08-9904-2. http:// www.moh.gov.sg/cpg
11. Margie Peden, Kayode Oyegbite, Joan Ozanne-Smith, et al. World report on child injury prevention. World Health Organization, 2008. 25 p. ISBN: 978-92-4-156357-4. https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/43 851/9789241563574_eng.pdf;jsessionid=03F0952FF BFD04506F644E19CCDE6F04?sequence=
12. Jerome D. Levin, Joseph Culkin, Richard S. Perrotto. Introduction to chemical dependency counseling. Nort-hvale, N.J., 2001. 391 p. ISBN: 978-0-7657-0289-0.
13. Ramazan Koylu, Zerrin Defne Dundar, Oznur Koylu, et al. The Experiences in a Toxicology Unit: A Review of 623 Cases. I n: Journal of Clinical Medicine Research, 2014, vol. 6(1), pp. 59-65. PMC 3881991. https://www. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3881991/
14. Stanley J. Swierzewski. Causes and Risk Factors for Poisoning. Remedys health communities.com. 2008. http://www.healthcommunities.com/poisoning/ causes.shtml
Tatiana Manceva, cercetätor stiintific, Agenda Nationalä pentru Sänätate Publicä, tel.: 022 574 502
CZU: 613.955:314.622.4+614.212
STAREA DE SÄNÄTATE A ELEVILOR DIN FAMILII TAMPORAR DEZINTEGRATE CONFORM ADRESABILITÄTII LA PUNCTUL MEDICAL §COLAR
Vergil MANOLE,
Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä
Rezumat
În studiu au fost inclusi elevi din cíasele I-XII, în total 2292 de elevi, inclusiv 1172 de sex masculin si 1120 de sex feminin. Din numärul total, 33,1% le constituie elevii din familii temporar dezintegrate. Un nivel mai sporit de adresabilitate a fost înregistrat anume la elevii din asemenea familii, un nivel mai înalt atestându-se la sexul feminin. Nivelul morbiditätii pe clase a elevilor din familii temporar dezintegrate si din familii complete denotä o corelatie slabä între fenomene, dar nivelul morbiditätii pe parcursul anului a elevilor din familii
