CC BY
113. Începând cu anul 2017, incidenta este în descrestere - 2,8 cazuri la 100.000 populatie, iar în 2018 - 2,5/100.000.
4. Studiul realizat a demonstrat cá predominé ponderea cazurilor de IANEP accidentale - 65%. Tentativele de suicid rámán a fi o problemá majoré de sánátate publicá, având o valoare semnificativá de 35%.
5. Copiii în várstá de páná la 18 ani sunt cea mai vulnerabilá grupá si au riscul cel mai sporit de a face intoxicatii datoritá curiozitátii Ínnáscute si conflictelor apárute în viatá personalá sau scolará.
Másurile de prevenire recomandate
1. Pástrarea pesticidelor în încáperi/mobilier inaccesibile copiilor, etichetate si împachetate co-respunzátor.
2. Utilizarea echipamentului individual de protectie (îmbrácáminte impermeabilá, mcáltáminte si mánusi, ochelari de protectie, mascá sau respirator).
3. Selectarea si aplicarea corectá a pesticidului, în conformitate cu instructiunile de pe etichetá.
4. Neadmiterea copiilor în lantul de transportare a fiolelor, pachetelor sau a sticlelor cu otravá, pesticide, fertilizanti.
5. Interzicerea depozitárii pesticidelor în ne-mijlocita apropiere cu produsele alimentare, pentru excluderea contaminárii.
6. Pástrarea pesticidelor în ambalaje originale si cu etichete.
7. Instruirea copiilor, párintilor si profesorilor privind riscul pesticidelor pentru sánátate.
8. Familiarizarea populatiei, prin intermediul mass-mediei, cu riscul pesticidelor pentru sánátatea umaná.
9. Organizarea în comun cu specialistii-veteri-nari, inclusiv din farmaciile veterinare, a informárii populatiei privind riscul utilizárii produselor/ substantelor chimice destinate tratamentului anima-lelor pentru utilizare în deparazitare, inclusiv contra pediculozei si scabiei la copii.
Bibliografie
1. Ciubotaru Valentin, Bucátaru Nicolae, Moldovan Anna s.a. Sistemul de Agricultura Ecologicá. Manual de instruire pentru formatorisi fermieri. Chisináu, 2018. 106 p.
2. Elena Banu (Ministerul Muncii, Solidaritátii Sociale si Familiei). Prevenirea intoxicatiilor cu pesticide în activitátile din agricultura.
3. Mariana Zavtoni. Problema gestionárii si utilizárii pesticidelor si impactul lor asupra stárii de sánátate a populatiei. In: Sánátate Publica, Economie si Management în Medicina, 2015, nr. 3(60), pp. 87-89.
4. Nicolae Rosca. Actualitatea problemei intoxicatiilor acute neprofesionale exogene de etiologie chimicá. https:// www.slideshare.net/centrul_onu_bnrm/actualitatea-problemei-intoxicaiilor-acute-neprofesionale-exogene-de-etiologie-chimic-nicolae-roca
5. Tatiana Manceva, lurie Pînzaru. Intoxicatiile acute neprofesionale cu pesticide în Republica Moldova, în perioada 2011-2015. In: Sanatate Publico, Economie si Management în Medicina, 2016, nr. 6(70), pp. 103-106. ISSN: 1729-8687.
6. Abdelhafiz Adam Dahab, Mustapha F.A. Jallow, Mohammed S. Albaho. Environment and Life Sciences Research Center, Kuwait Institute for Scientific Research. In: Kuwait Environmental and Human Health Impacts of Pesticide Use in Agriculture, 2017, Chapter 4, pp. 10-11.
7. Al-Saleh I.A. Pesticides: a review article. In: Journal of Environmental Pathology, Toxicology and Oncology, 1994, nr. 13(3), pp. 151-161.
8. Emma J. Mewa, Prianka Padmanathan, Flemming Kon-radsen, et al. The global burden of fatal self-poisoning with pesticides 2006-15: Systematic review. In: Journal of Affective Disorders, 2007, nr. 219, pp. 93-104. doi: 10.1016/j.jad.2017.05.002
9. International Code of Conduct on the Distribution and Use of Pesticides. Food and Agriculture Organization of the United Nations, 2002.
10. Pinzaru Iu. and Mancheva T. Some aspects of acute poisoning cases in Moldova. In: Sanatate Publico, Economie si Management în Medicina, 2016, nr. 1(65), pp. 41-44.'
11. http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-intoxicatii_1745
12. https://www.who.int/ceh/risks/cehchemicals2/en/ index1.html
13. https://www.who.int/mediacentre/news/notes/2004/ np19/en/
lurie Pînzaru,
Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publica,
tel.: 06945553,
e-mail: iurie.pinzaru@ansp,md
CZU: 613(092)+016:929
GHEORGHE OSTROFET - ILUSTRU MEDIC, SAVANT
SI PEDAGOG
Ovidiu TAFUNI,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Prezentul articol este unul biografic, in care sunt expuse momente ale activitatii profesionale ale profesorului Ghe-orghe Ostrofet. In baza unei analize istorice si descrierii bibliografice sunt elucidate cele mai importante realizari ale lui Gheorghe Ostrofet - ilustru medic-igienist, savant, peda-gog si personalitate remarcabila a comunitatii medicale din Republica Moldova. Activitatea profesionala a fost reflectata in concordanta cu evenimentele istorice concrete din viata profesorului Gh. Ostrofet.
Cuvinte-cheie: Gheorghe Ostrofet, Badragii Noi, activitate profesionala, profesor universitar, comunitate medicala
Summary
Gheorghe Ostrofet - illustrious physician, scientist and pedagogue
This work is a biographical article, which show cases moments of professional activity of Professor Gheorghe Ostrofet. Based on an analysis of historical and bibliographic description are illustrated the most important moments in the professional life of Professor Gh. Ostrofet, as illustrated hygienist, physician, scientist, educator/teacher and remarkable personality of medical community from Moldova. Professional activity was reflected in the agreement with concrete historical events in the professional life of Professor Gheorghe Ostrofet.
Keywords: Gheorghe Ostrofet, Badragii Noi, occupation, professor, medical community
Резюме
Георге Острофец - выдающийся врач, ученый и педагог
Эта работа является биографической статьей, которая отражает моменты профессиональной деятельности профессора Георгия Острофец. На основе анализа историко-библиографического описания проиллюстрированы наиболее важные моменты из жизни профессора Г. Острофец как врач-гигиенист, ученый, педагог и известная личность медицинского сообщества в Республике Молдове. Профессиональная деятельность была отражена в статье в соответствии с конкретными историческими событиями из жизни профессора Георгия Острофец.
Ключевые слова: Георге Острофец, Новые Бадражи, профессор, медицинское сообщество
Gheorghe Ostrofet s-a nascut la 5 iunie 1938 in satul Badragii Noi, raionul Edine^, intr-o familie de oameni gospodari de la nordul Moldovei. In 1938 satul se afla in plasa Briceni, judetul Hotin (19181940). Fiind situat pe malul stang al raului Prut, localitatea Badragii Noi apare pentru prima data pe harta judetului Hotin dupa 1812. La recensamantul din 1899 au fost inregistrate 73 de gospodarii cu 187 de barbati si 161 de femei. In 1904, numarul caselor ajunge la 138, iar populatia satului constituie 1012 locuitori.
In 1904, in localitate functioneaza o biserica, pe langa care este deschisa o scoala eparhiala. In anul de studii 1910-1911, la scoala invatau 63 de copii, iar in 1912-1913 - 60 de copii. Actualmente, in satul Badragii Noi functioneaza gimnaziul, in care invata 109 copii, gradinita de copii pentru 60 de locuri, activeaza caminul cultural, centrul medicilor de familie, oficiul postal, biblioteca publica. Exista si un parc public in centrul satului, unde se afla monumentul eroilor cazuti in lupta pentru apararea Patriei.
In anul 2000 a fost deschis un paraclis cu nume-le Sf. Parascheva, care prin contributia crestinilor din
sat si a oamenilor de buná credintá se reconstruieste si se va transforma în timpul apropiat într-o bisericâ. Hramul satului este sârbâtorit la 27 octombrie. La moment, în localitate mai sunt patru persoane cu numele de familie Ostrofet. Profesorul Gh. Ostrofet este unul dintre personalitátile remarcabile ale Re-publicii Moldova originare din acest sat, aláturi de poetul si traducátorul Vasile Romanciuc.
Gheorghe Ostrofet si-a început calea spre târâ-mul cunostintelor atunci când a cálcat pragul scolii primare din satul natal, unde a mvátat în perioada 1946-1953, înarmându-se cu vointá, întelepciune si dragoste de carte. Finalizând studiile primare cu brio, îsi stabileste alte scopuri legate de dezvoltarea personalá: alege un domeniu nobil, ce tine de dá-ruirea de sine pentru oameni - cel al medicinei, al salvatorului de vieti. Drumul în mediciná îl începe în anul 1953 cu examenele de admitere la Scoala de Felceri si Moase din orasul Bálti, pe care o absolveste cu succes în 1956. În decurs de sapte ani profeseazá în calitate de ajutor al medicului-sanitar la Centrul de Mediciná Preventivá din orasul Edinet.
Caracterul puternic, dorinta de muncá si perseverenta l-au ghidat spre un univers al cunoasterii de sine, dar si al marilor descoperiri în ceea ce priveste omul si modul sánátos de viatá. Astfel, în anul 1963 devine student la Institutul de Stat de Mediciná din Chisináu. Cunostintele obtinute pe parcursul celor sase ani de studii asidue l-au determinat sá se anga-jeze, în anul 1969, în functia de asistent universitar la Catedra de igiená generalá a Institutului de Stat de Mediciná din Chisináu.
Încurajat, ajutat si ghidat de specialist remar-cabili din domeniul igienei, face primii pasi în stiintá, care s-au soldat cu succes. Astfel, din 1976 pâná în 1988 activeazá în calitate de lector superior.
În anul 1978 sustine teza de doctor în stiinte medicale, specialitatea Igiená, cu tema Evaluarea igienicá complexá a conditiilor de muncá în tutunárit, care prezenta un interes deosebit pentru RSSM, în special pentru populatia ruralá. Dupá obtinerea gradului stiintific de doctor în stiinte medicale, Gheorghe Ostrofet se implicá în activitatea managerialá si pedagogicá.
În perioada 1989-1991 activeazá în calitate de secretar responsabil al Comisiei de Admitere. În 1992 este numit sef al Catedrei de igiená generalá si îndeplineste cu iscusintá aceastá functie timp de 17 ani, pâná în 2009. Totodatá, în anii 1992-1998 este vicedecan al Facultátii Mediciná Preventivá.
Domnia Sa, având o intuitie stiintificá deosebitá, dezvoltá o directie nouá de cercetare pentru Republica Moldova în domeniul igienei muncii lucrátorilor de la videoterminale, dar si foarte necesará, deoarece se începuse o perioadá de dezvoltare si aplicare
acceleratá a mijloacelor informationale. Cercetarea complexá se finalizeazá cu sustinerea tezei de doctor habilitat in anul 2000 cu tema Evaluarea complexa a conditiilor de munca ale operatoarelor terminalelor video si elaborarea principiilor fiziologo-igienice ale regimurilor de munca si odihna.
Dupá sustinerea cu succes a tezei de doctor habilitat, ulterior a fost cáláuzá inteleaptá a discipolilor sái. Astfel, sub conducerea profesorului Gheorghe Ostrofet au fost sustinute patru teze de doctor in mediciná, dupá cum urmeazá:
1. Tafuni Ovidiu: Evaluarea complexa a influentei conditiilor de munca asupra sistemului cardiovascular al operatorilor la terminale video, masurile de profila-xie. 14.00.07 - Igiená. Chisináu, 2003.
2. Tihon Aliona: Estimarea fiziologo-igienica a conditiilor de munca cu computerele a angajatilor din telecomunicatii la diferite etape ale ciclului de munca. 14.00.07 - Igiená. Chisináu, 2008.
3. Croitoru Cátálina: Evaluarea fiziologo-igienica a instruirii elevilor la lectiile de informatica. 14.00.07 -Igiená. Chisináu, 2012.
4. Ciobanu Elena: Estimarea igienica a impactului unor factori de mediu asupra morbiditatii populatiei rurale prin osteoartroza. 14.00.07 - Igiená. Chisináu, 2012.
Profesorul Gheorghe Ostrofet fiind un om altruist de naturá, a avut si o activitate obsteascá destul de vastá, fiind secretar responsabil al Comisiei de Admitere a USMF Nicolae Testemitanu. ín anul 2000 este ales membru al Comisiei Metodice Centrale a Universitátii, paralel este numit si membru al Con-siliilor de redactie ale revistelor Sanatate Publica, Economie si Management in Medicina si Analele Stiintifice.
Din anul 2001 paná in prezent este presedinte al Comisiei metodice la disciplinele igienice, iar in 2005 devine membru al senatului USMF Nicolae Testemitanu. ín 2006 devine de asemenea membru al Consiliului Stiintific. Tot atunci este numit si membru al Consiliului Stiintific al Centrului National de Sánátate Publicá.
Anul 2007 il aduce in functia de presedinte al Comisiei universitare de concurs, presedinte al Comisiei de Atestare a medicilor-igienisti din Republica Moldova, iar in 2008 este ales presedinte al Comisiei de Experti a Consiliului National pentru Acreditare si Atestare.
Pe parcursul activitátii stiintifice si pedagogice, Gheorghe Ostrofet a publicat peste 280 de lucrári, este autor sau coautor a opt manuale si compendii pentru studenti si rezidenti, autor a patru monografii cu tematici actuale in igiená.
íncepand cu anul 2013, Gheorghe Ostrofet con-tinuá sá activeze pe táramul medicinei in functia de
profesor consultant, astfel transmitând experienta sa bogatä în domeniul medicinei profilactice discipolilor sái si întregii comunitäti medicale din Moldova. Actualmente, profesorul Gh. Ostrofet este cäläuza noasträ în activitätile desfäsurate de catedrä, un mentor erudit, cu o bogatä experientä profesionalä si de viatä demnä de urmat.
Asemenea lui Danko din povestea scrisä de M. Gorki, în pofida multiplelor räni provocate de per-turbärile vietii, în ciuda stärii sale de sänätate uneori dificilä, Gheorghe Ostrofet nu a si-încetat activitatea profesionalä, iar la moment este implicat în câteva proiecte metodico-didactice si nu refuzä niciodatä pe cineva care are nevoie de îndrumare si suport.
Profesorul Gheorghe Ostrofet a parcurs un lung si frumos drum în viatä, ajungând astäzi la o värstä onorabilä, a fost si este un ilustru medic-igi-enist, savant, pedagog si personalitate remarcabilä a comunitätii medicale din Republica Moldova. A demonstrat cu däruire de sine talentul unui medic, cercetätor si dascäl mnäscut, päsind pe toate treptele ierarhice posibile: asistent universitar, lector superior, conferentiar universitar, profesor universitar, implicându-se creativ în cele mai diverse domenii ale medicinei.
A condus cu mäiestrie Catedra de igienä ge-neralä, dând dovadä de calitätile unui conducätor iscusit. A fost si râmâne, în esentä, un om de ome-nie, promotor al medicinei preventive, fiind gata în orice clipä sä ajute celor care au nevoie, formând si educând generatii de medici.
Faptul cä Gheorghe Ostrofet astäzi activeazä printre noi demonstreazä cä este un adevärat igienist si maestru al profilaxiei, în pofida tuturor greutätilor întâlnite în viatä.
Bibliografie
1. Lista primarilor alesi în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie2015. Comisia Electoralä Centralä a Republicii Moldova. 2015. [accesat 15 iunie 2019]
2. Rezultatele Recensämântului Populatiei si al Locuintelor din 2014: Caracteristici - Populatie (populatia pe comune, religie, cetâtenie) (XLS). Biroul National de Statisticä. 2017. [accesat 1 iulie 2019]
3. Coduri postale - Republica Moldova. Posta Moldovei. [accesat 1 iulie 2018]
4. Populatia pe nationalitâti si localitâti, în profil tentorial (XLS). Biroul National de Statisticä al Republicii Moldova. 2004. [accesat 2 iulie 2019]
5. Generator de Infografice. Recensamant.statistica.md/ ro/profile/421 [accesat 8 iulie 2019]
6. Primârii Moldova: Primâria Satului Bâdragii Noi. Prima-rii.casata.md/index.php?l=ro&action=viewprimarie& id=4117 [accesat 8 iulie 2019]
7. Savanti-medici ilustri. Gheorghe Ostrofet. Chisinäu: CEP „Medicina", 2008.
8. Savanti-medici ilustri. Gheorghe Ostrofet. Chisinäu: CEP „Medicina", 2018.
9. Gheorghe Ostrofet: între vis si realitate. In: Sânâtate Publico, Economie si Management în Medicinâ, 2018, nr. 3(77), p. 70. ISSN: 1729-8687.
Ovidiu Tafuni, conferentiar universitar, IP USMF Nicolae Testemitanu, e-mail: [email protected]
ACCIDENTELE LA LOCUL DE MUNCA (REVIZIE A LITERATURII)
Aliona TIHON,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemifanu
Rezumat
Pe langa vietile pierdute si suferintele lucratorilor si ale fami-liilor acestora, accidentele afecteaza afacerile si societatea in ansamblu. Maiputine accidente inseamna maiputine buletine medicale, ceea ce duce la costuri mai mici si la intreruperi mai mici ale procesului de productie. De asemenea, angajatorii reduc cheltuielile de recrutare si instruire a noilor angajati si se poate reduce costul pensionarii anticipate si al platilor de asigurare. Pentru a preveni accidentele la locul de munca, angajatorii trebuie sa stabileasca un sistem de management al sigurantei, care sa includa proceduri de evaluare si moni-torizare a riscurilor.
Cuvinte-cheie: angajat, angajator, accidente la locul de munca
Summary
Accidents at work (Literature review)
As well as the cost in terms of lost lives and suffering to workers and their families, accidents affect business and society as a whole. Fewer accidents mean fewer sick leaves, which result in lower costs and less disruption of the production process. It also saves employers the expense of recruiting and training new staff and can cut the cost of early retirement and insurance payouts. To prevent accidents occurring in the workplace, employers should establish a safety management system that incorporates risk assessment and monitoring procedures.
Keywords: employee, employer, accidents at the workplace Резюме
Несчастные случаи на производстве (oбзор литературы)
Наряду с потерянными жизнями и страданиями рабочих и их семей, несчастные случаи затрагивают бизнес и общество в целом. Меньшее количество несчастных случаев означает меньшее количество больничных ли-
стов, что приводит к снижению затрат и меньшему нарушению производственного процесса. Это также экономит работодателям затраты на набор и обучение новых сотрудников и может снизить стоимость досрочного выхода на пенсию и выплаты по страхованию. Для предотвращения несчастных случаев на рабочем месте работодатели должны создать систему управления безопасностью, которая включает в себя процедуры оценки рисков и мониторинга.
Ключевые слова:работник, работодатель, несчастные случаи на производстве
Introducere
Medicina muncii este o componentâ esentialâ a sânâtâtii ocupationale. În acest context mentionâm un element de fond, si anume conditiile de muncâ, care sunt susceptibile de a provoca atingeri ale sânâtâtii prin:
- accidente de muncâ, inclusiv intoxicatii acute,
- boli profesionale,
- maladii legate de locul de muncâ [9].
Pânâ în prezent, s-au înregistrat acumulâri uriase cantitative si salturi calitative în toate sferele activitâtii umane. S-au realizat cercetâri tot mai adân-ci în cunoasterea macro- si microcosmosului - de la descifrarea norilor galactici si a antimateriei pânâ la intimitatea intracelularâ a mecanismelor genetice. Cu toate acestea, zilnic, în fiecare tarâ, existâ muncitori care nu se mai întorc seara la câminele lor din cauza accidentelor de muncâ si a bolilor profesionale.
Scopul studiului realizat constâ în revizuirea literatului privind accidentele la locul de munca.
Materiale si metode
t
Materialul luat în studiu este reprezentat de datele informative biografice si medicale, care permit corelarea consecintelor sociale cu problematica medicinei muncii legate de victimele accidentelor la locul de muncâ.
Rezultate si discutii
» *
„Accidentele de muncâ fac mai multe victime în fiecare an decât râzboaiele", sustine Guy Ryder, directorul general al Organizatiei Internationale a Muncii (OIM). Cu toate acestea, bolile profesionale nu sunt mentionate nicâieri în rapoartele anuale ale Organizatiei Mondiale a Sânâtâtii (OMS) privind primele zece boli mortale din lume [12].
Statisticile elaborate de Organizatia International a Muncii si raportate la data de 29 iunie 2008 cu ocazia celui de-al XVIII-lea Congres mondial cu privire la securitatea si sânâtatea în muncâ, organi-zat la Seul (Coreea de Sud) împreunâ cu Asociatia International pentru Securitate Socialâ (ISSA) si Agentia Coreeanâ pentru Securitate si Sânâtate
