Evoluția morbidității prin boli parazitare în republica Moldova, anii 2001-2018 Текст научной статьи по специальности «Клиническая медицина»

Tabelul 3

Estimarea si distributia cazurilor de tuberculozä pulmonarä conform cailor de depistare

Raionul Definirea cailor,%

Controlul profilactic Adresare cu simptome Post-mortem

laloveni 40,3 53,7 6,0

Nisporeni 28,3 69,5 2,2

Sträseni 2,5 97,5 -

Comrat 31,6 63,1 5,3

Bibliografie

1. Ghid Controlul tuberculozei la nivelul asistentei medi-caleprimare. Chisinau, 2015. 146 p.

2. Global Tuberculosis Report2016. Geneva: World Health Organization; 2016.

htpp: apps.who.int/iris/bitstrim/10665/250441/1/97 89241565394-eng.pdf

3. Podlekareva D.N., Panteleev A.M., Grint D. et al. Short-and long-term mortality and causes of death in HIV/ tuberculosis patients in Europe. In: Jr. Eur. Respir. J., 2014, nr. 43(1).

4. Popa V., Ustian A., Niguleanu A. s.a. Pa rticularitatile decesului bolnavilor de tuberculoza din cauza mala-diilor concomitente. In: Sanatate Publico, Economie si Management in Medicina, 2018, nr. 1-2(75-76), pp. 33-36.

5. Strategia de advocacy, comunicaresi mobilizaresociala in controlul tuberculozei in Republica Moldova (anii 2018-2020). Chisinau, 2017. 43 p.

6. Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe 2016. Stockholm: European Centre for Disease Prevention and Control/WHO Regional Office for Europe: 2016.

http://ecdc.europa.eu/en/publications/ecdc-tuber-culosis-surveillanse- monitoring - Europe -2016.pdf

7. Васильева И.В., Белиловский Е.М., Борисов С.Е., Стерликов С.А. Заболеваемость, смертность и распространенность как показатели бремени туберкулеза в регионах ВОЗ, странах мира и в Российской Федерации. В: Туберкулез и болезни легких, 2017, № 6, том 95, с. 9-20.

8. Равильоне М., Коробицын А.А. Ликвидация туберкулеза - новая стратегия ВОЗ в эру целей устойчивого развития, вклад Российской Федерации. В: Туберкулез и болезни легких, 2016, № 11, том 94, с. 7-15.

Constantin Iavorschi,

IMSP IFP Chiril Draganiuc, tel.: +373 22572204, e-mail: [email protected]

CZU: 616.995.121 evolutia morbiditatii prin boli parazitare

In republica moldova, anii 2001-2018

Vera LUNGU,

Agentia Nationala pentru Sanatate Publica

Rezumat

Actualmente, in Republica Moldova, cele mai frecvente helmintiaze (in ordine descrescanda) sunt enterobioza (oxiuriaza), ascaridioza, echinococoza, tricocefaloza si hi-menolepidoza. In perioada 2001-2018, in republica au fost efectuate, anual, mai bine de jumatate de mil. de investigatii laprezenta oualor de helminti (coprologice si amprente/raclaje perianale la enterobioza). Desi, in conformitate cu cerintele documentatiei normative in vigoare, contingentul-tinta pentru astfel de investigatii sunt copiii, cota lor in investigatiile coprologice s-a aflatputin sub 50,0%; la investigatiile la enterobioza - circa 60,0%. Pe parcursul perioadei de referinta, numarul persoanelor depistate cu diferite specii de helminti s-a aflat in descrestere: de la ~ 44.000 in anul 2001 la ~ 13.000 in 2018. Mai bine de 90% din cazurile depistate le-au revenit copiilor. Frecventa invaziilor cu diferite specii de helminti a scazut de la 7,4% (la copii - 12,4%) in 2001 la 2,3% (la copii - 4,1%) in 2018. S-a imbunatatit si nivelul de acoperire cu tratamente antiparazitare. Astfel, in 2018 acesta a constituit 96,1% (la copii - 96,6%), comparativ cu 68,4% (la copii - 72,9%) in anul 2001. Educafia pentru sanatate, salubrizarea localitafi-lor si imbunatatirea calitatii apei sunt acele masuri care pot contribui esenfial la reducerea acestor afectiuni.

Cuvinte-cheie: helmintiaze, morbiditate, dehelmintizare, profilaxie

Summary

Evolution of parasitic diseases in the Republic of Moldova, 2001-2018

At present, in the Republic of Moldova, the most common helminthiasis (in decreasing order) are enterobiosis (oxyuriasis), ascaridiosis, echinococcosis, trichocephalosis and hymenolepia-sis. In the period from 2001 to 2018, over half a million investigations on the presence of helminth eggs (scatological and perianal prints on enterobiosis) were performed annually in the republic. Although, according to the requirements of the current legislation, the target contingent for such investigations are children, their quota in coprological investigations was just below 50,0%; in enterobiosis investigations ~ 60,0%. During the reference period, the number of people with different species of helminth was decreased: from ~ 44.000 in 2001 to 13.000 in 2018. More than 90% of the cases detected were attributed to children. The frequency of invasions with different helminth species decreased from 7,4% (12,4% - children) in 2001 to 2,3% (4,1% - children) in 2018. The level of coverage with antiparasitic treatment has also improved. Thus in 2018 he constituted 96,1% (96,6% -children), compared with 68,4% (72,9% - children) in 2001. Health education, sanitation of localities and improvement of water quality - are those measures that can essentially influence the reduction of these pathologies.

Keywords: helminthiasis, morbidity, deworming, prevention

Резюме

Эволюция заболеваемости паразитарными болезнями в Республике Молдова в период 2001-2018 гг.

В настоящее время в Республике Молдова наиболее распространенными гельминтозами (в убывающем порядке) являются энтеробиоз (оксиуриаз), аскаридоз, эхинококкоз, трихоцефалёз и гименолепидоз. В период с 2001 по 2018 год в республике ежегодно было проведено более полумиллиона исследований на наличие яиц гельминтов (копрологические и перианальные отпечатки/ соскобы на энтеробиоз). Согласно требованиям действующего законодательства, целевой контингент для таких исследований - дети, однако их доля в ко-прологических исследованиях была чуть ниже 50,0%; в исследованиях на энтеробиоз ~ 60,0%. За отчетный период число людей выявленных с различными видами гельминтов уменьшилось: с ~ 44.000 в 2001 году до ~ 13.000 в 2018 году. Большинство случаев (90%) было выявлено среди детей. Суммарная частота глистных инвазий снизилась с 7,4% (у детей - 12,4%) в 2001 году до 2,3% (у детей - 4,1%) в 2018. Улучшился и уровень охвата противопаразитарным лечением. Так, в 2018 году он составил 96,1% (у детей - 96,6%), по сравнению с 68,4% (у детей - 72,9%) в 2001 году. Санитарное просвещение населения, благоустройство населенных пунктов и улучшение качества воды - это те меры, которые могут существенно повлиять на снижение частоты глистных инвазий.

Ключевые слова: гельминтозы, заболеваемость, дегельминтизация, профилактика

Introducere

Maladiile parazitare sunt stári patologice la om provocate de diferiti paraziti. Conform estimárilor Organizatiei Mondiale a Sánátátii (OMS), peste douá miliarde de oameni de pe glob sunt afectati de geo-helmintiaze, inclusiv mai bine de patru milioane de copiii În Regiunea Europeaná a OMS. Invaziile parazitare au un impact puternic asupra copiilor. Actiunea toxico-alergicá, imunodepresivá, dereglarea sta-tusului nutritional al copiilor sunt doar unele din consecintele provocate de paraziti. Biroul Regional pentru Europa (BRE) al OMS a elaborat Planul strategic global pentru controlul helmintiazelor în regiunea Europeaná a OMS pentru anii2011-2020. Scopul aces-tuia este de a elimina pâná În 2G2G geohelmintiazele ca o problemá de sánátate publicá În rândul copiilor de vârstá scolará. Strategia acestui document este de a asista tárile În eforturile lor de a dezvolta politici si programe nationale, cu consideratia caracteristicilor epidemiologice, sociale, economice si de altá naturá la nivel de teritorii concrete [1, 2].

În República Moldova, cota majoré în structura maladiilor parazitare le revine helmintiazelor. Desi în ultimele doué decenii frecventa lor a scézut esential, ele mai rémân a fi actuale prin faptul cé ponderea lor în structura maladiilor transmisibile este înalté, pro-vocând prejudicii sociale si economice. În structura maladiilor cu mecanism fecalo-oral de transmitere, ele cedeazé doar bolii diareice acute. Actualmente, cele mai frecvente forme nosologice (în ordine des-crescândé) sunt enterobioza (oxiuriaza), ascaridioza, echinococoza, tricocefaloza si himenolepidoza.

Scopul cercetérii efectuate a fost elucidarea evolutiei morbiditétii prin boli parazitare în Republica Moldova în anii 2001-2018

Materiale si metode

t

Ca materiale de studiu au fost folosite rapoartele statistice 1-sén Raport statistic privind bolile parazitare si combaterea dipterelor hematofage, 2-sén Privind bolile infectioase si parazitare si 18-sén Privind supra-vegherea de stat a sánátátii publice în raion, municipiu pentru perioada de referinté. Au fost utilizate metode statistice si epidemiologice, cu aplicare programelor Microsoft Word 2010 si Microsoft Excel 2010.

Rezultate si discutii

» *

Pe parcursul perioadei de referinté, în republicé au fost efectuate, anual, mai bine de jumétate de mil. de investigatii coproparazitologice (tabelul 1). Desi, în conformitate cu cerintele documentatiei normative în vigoare, contingentul-tinté pentru astfel de investigatii sunt copiii [3, 4], cota lor în investigatiile coprologice s-a aflat putin sub 50,0%, iar în investigatiile privind enterobioza - circa 60,0%. Cu consideratia faptului cé cea mai frecventé invazie în republicé este enterobioza (=85%), lasé mult de dorit cota investigatiilor respective, care n-a fost mai mare de 38,9% (a. 2016).

În perioada 2001-2018, numérul persoanelor depistate cu diferite specii de helminti s-a aflat în descrestere de la = 44.000 în anul 2001 pâné la = 13.000 în 2018. Mai bine de 90% din cazurile depistate le-au revenit copiilor. Frecventa invaziilor cu diferite specii de helminti a scézut de la 7,4% (la copii - 12,4%) în 2001 la 2,3% (la copii - 4,1%) în 2018.

S-a îmbunététit si nivelul de acoperire cu tratamente antiparazitare. Astfel, în 2018 acesta a constituit 96,1% (la copii - 96,6%), comparativ cu 68,4% (la copii - 72,9%) în 2001 (tabelul 2).

Pe toaté perioada de referinté, de regulé, cea mai frecventé invazie a fost enterobioza, cota céreia a constituit în medie 80,0-85,0%, urmaté de ascaridi-ozé - 15,0-20,0%. Alte helmintiaze s-au întâlnit mult mai rar, cu o frecventé sub 1,0% (v. figura).

Structura etiologicá a helmintiazelor, anul 2018

Situatia conform nosologiei

Enterobioza. Numarul de cazuri inregistrate a scazut de la 36.081 in anul 2001 pana la 10.317 in 2018. Frecventa invaziei a constituit 4,6% (la copii -7,0%) in 2018, comparativ cu 14,2% (la copii - 18,4%) in 2001. Indicele de morbiditate a fost de 290,4 la 100.000 populatie in 2018, comparativ cu 993,7 in 2001. La 1000 de copii indicele a constituit 14,0 in anul 2018 versus 42,2 in 2001.

In anul 2005, in republica a fost desfasurata o campanie de dehelmintizare cu genericul Copii sanatosi fara helminti. Evenimentul a cuprins 19 ra-ioane ale tarii. In total, 216.229 de persoane au primit tratament pentru enterobioza: 55.254 prescolari, 141.667 elevi din clasele gimnaziale si 19.308 persoane din focarele de enterobioza. In aspect epidemiologic, este important de mentionat ca tratamentul a fost aplicat concomitent atat in institutiile pentru copii, precum si la domiciliu, in focarele concrete. Ca urmare, frecventa invaziei in raioanele in care s-au aplicat aceste tratamente a scazut cu 38,9%.

Ascaridioza. Numarul de cazuri inregistrate s-a diminuat de la 7093 in anul 2001 pana la 2499 in 2018. Frecventa invaziei a constituit 0,7% (la copii -1,4%) in 2018, comparativ cu 1,5% (la copii - 3,2%) in 2001. Indicele de morbiditate in anul 2018 a constituit 70,4 la 100.000 populatie versus 195,3 in 2001. La copii, indicele de morbiditate a constituit 3,2 la 1000 de copii in 2018, comparativ cu 7,9 in 2001.

Tricocefaloza. Numarul de cazuri inregistrate a scazut de la 438 in 2001 pana la 23 in anul 2018. Frecventa invaziei a constituit 0,007% (la copii -0,01%) in 2018, comparativ cu 0,12% (la copii - 0,2%) in 2001. Indicele de morbiditate in 2018 a fost de 0,6 la 100.000 populatie, in comparatie cu 12,1 in anul 2001. La 1000 de copii, indicele a constituit 0,02 in 2018 versus 0,4 in 2001.

Ascaridioza si tricocefaloza sunt doua geo-helmintiaze cu cicluri evolutive identice: aceleasi conditii necesare pentru embrionarea oualor in sol, aceiasi factori de transmitere. Identice sunt schemele de tratament, precum si metodele de profilaxie [3, 5]. In acest context apare intrebarea: de ce pe par-

cursul perioadei de evaluare numárul cazurilor de tricocefalozâ înregistrate a scázut de 20 de ori, iar al celor de ascaridiozâ numai de 3 ori? Sâ nu uitâm câ, începând cu anul 1998, Republica Moldova, prin intermediul Centrului pentru Politici si Analize în Sânâtate (Centrul PAS), a fost printre primele tári din Regiunea Europeana a OMS care au implementat initiativa de Conduitâ Integratâ a Maladiilor la Copii (CIMC) ca cea mai rentabilâ strategie de îmbunâtâtire a sânâtâtii mamei si copilului. Conform CIMC, toti copiii cu vârsta intre 2 si 5 ani care vizitau medicul de familie primeau în scop profilactic 500 mg meben-dazol / 400mg de albendazol, în cazul în care acest preparat nu a fost folosit de ei în ultimele sase luni. Acest tratament se administra de douâ ori pe an si era compensat din fondurile Companiei Nationale de Asigurâri în Mediciná (CNAM).

De retinut: doar pentru geohelmintiaze (!) OMS recomandâ tratamentele profilactice cu albendazol 400 mg sau mebendazol 500 mg, în prizâ unicâ la copii, indiferent de faptul dacá au fost examinati sau nu, dacá frecventa acestor invazii constituie 20-50%. Dacá frecventa lor este mai micá de 20%, se aplicá tratament antiparazitar individual doar la persoa-nele diagnosticate pozitiv [5-8]. De obicei, aceastá practicá se aplicá cu succes în tárile din Africa, Asia de Sud-Est, unde invaziile parazitare sunt foarte frecvente, inclusiv invaziile mixte.

Cu consideratia faptului cá frecventa geohel-mintiazelor în tará, la acel moment, era foarte joasá (în 2001 la copii - 4,0%), a fost stabilitá o conduitá de tratare a invaziilor parazitare la copii, usor spus, ne-mtemeiatá. Evaluarea eficacitátii acestor tratamente a stabilit o valoare a coeficientului de corelatie de (-0,19). O valoare a coeficientului atât de micá, cu directia asocierii invers proportionalá, indicá lipsa totalá a eficientei acestor tratamente neorganizate. Astfel, la faptul cá din fondurile CNAM s-au cheltuit fárá rost sume considerabile (între 1-2 mil. lei anual), s-au adáugat si adeváratele„atacuri chimice", suportate de copiii de várstá fragedá. Dupá ce în anul 2016 problema a fost pusá în discutie la Colegiul Ministe-rului Sánátátii, aceastá practicá a fost anulatá.

Si totusi, dupá atâta „chimizare", de ce au scázut drastic doar cazurile de tricocefalozá (de la 438 la 23), dar nu si cele de ascaridiozá? Studiind statistica cazurilor de ascaridiozá pe teritorii administrative, s-a constatat cá în anii 2006-2008 majoritatea cazurilor, în medie 30,0%, proveneau dintr-un singur raion. Evaluárile efectuate în acest teritoriu, precum si în alte laboratoare clinico-diagnostice ale IMSP din republicá, pe parcursul anilor 2008-2016 au elucidat faptul cá se produc erori de laborator în masá, motivul fiind neprofesionalismul colaboratorilor de laborator la acest compartiment. De ce se produc aceste erori numai în cazul ascaridiozei? Cauza este cá stadiile propagative ale A. lumbricoides

posedä un polimorfism, motiv din care pot fi confundate cu alte structuri ce nu sunt de genezä parazitarä. Astfel, evaluarea rapoartelor statistice prezentate de institutiile medico-sanitare publice (IMSP) si centrele de sänätate publicä (CSP) teritoriale denotä un decalaj mare În extensivitatea acestei invazii. (tabelul 3).

Exceptie nu face nici mun. Chisinäu, unde În anul 2015 acest decalaj a fost de peste 200 de ori! Prin urmare, În republicä se produce o hiperdiagnos-ticä colosalä a ascaridiozei. Situatia se explicä prin faptul cä În laboratoarele CSP activeazä laboranti-parazitologi care posedä o calificare net superioarä la acest compartiment.

Himenolepidoza. Numärul de cazuri Înregistra-te a scäzut de la 205 În anul 2001 pânä la 12 În 2018. Pânä În anul 2012, majoritatea cazurilor proveneau din douä raioane sudice - Comrat si Ceadâr-Lunga, unde ani În sir persistau focare de himenolepidozä. Ulterior, aceastä situatie se mai pästreazä numai În r. Ceadâr-Lunga. Frecventa invaziei a constituit 0,004% (la copii - 0,008%) În 2018, comparativ cu 0,06% (la copii - 0,1%) În 2001. Indicele de morbiditate În 2018 a fost de 0,3 la 100.000 populatie, În comparatie cu 5,6 În 2001. La copii, indicele de morbiditate a constituit 0,02 la 1000 de copii În anul 2018 versus 0,2 În 2001.

Echinococoza. Numärul de cazuri chirurgicale Înregistrate a scäzut de la 203 În anul 2001 pânä la 40

Volumul investigatiilorparazitologice efectuate în republicà,

în 2018. Dacä e sä comparäm peisajul distributiei raioa-nelor endemice în perioadele 2001-2010 si 2011-2018, el s-a modificat foarte putin: în listä nu se mai regäsesc raioanele Fälesti si Floresti, ele fiind substituite cu r-le Donduseni si Drochia. Indicele de morbiditate în 2018 a constituit 1,0 la 100.000 populatie, comparativ cu 4,8 în 2001. La 1000 de copii, acest indicator a fost de 0,01 în anul 2018 versus 0,02 în 2001. Este mgrijorätor faptul cä, în diferiti ani, pänä la 20,0% din cazuri revin pe seama copiilor, fapt ce confirmä prezenta agentului cauzal în mediu si transmiterea activä a invaziei.

Concluzii

1. Morbiditatea prin helmintiaze, pe parcursul ultimelor douä decenii, se aflä într-o descrestere continuä. Frecventa sumarä a invaziilor cu helminti a scäzut de la 7,4% (la copii - 12,4%) în anul 2001 pänä la 2,3% (la copii -4,0%) în 2018.

2. În republicä se produce o hiperdiagnosticä a ascaridiozei, fapt ce impune fortificarea activitätilor de instruire continuä a colaboratorilor de laborator la compartimentul parazitologie medicalä.

3. Educatia pentru sänätate, salubrizarea localitätilor si nrnbunätätirea calitätii apei sunt acele mäsuri care pot contribui esential la reducerea aces-tor afectiuni.

Tabelul 1

anii 2001-2018

Anul Examene coprologice Cota copiilor 0% Examene la enterobiozà Cota copiilor 0% Cota investigatiilor la enterobiozà, %

Total Copii 0-17 ani Total Copii 0-17 ani

2001 362704 166532 45,9 226746 162742 71,8 38,5

2002 389737 164475 42,2 241016 168477 69,9 38,2

2003 439746 188369 42,8 250170 163661 65,4 36,3

2004 403414 187644 46,5 248679 162446 65,3 38,1

2005 452965 214637 47,4 253956 153873 60,6 35,9

2006 553515 250224 45,2 272202 106743 39,2 33

2007 557094 251896 45,2 314710 197557 62,8 36,1

2008 556834 253085 45,5 300972 182003 60,5 35,1

2009 512691 241304 47,1 274889 172372 62,7 34,9

2010 508521 238436 46,9 285380 179915 63 35,9

2011 534506 259007 48,6 290440 188125 64,8 35,2

2012 518144 239863 46,3 281887 184706 65,5 35,2

2013 470482 219031 46,6 276983 166140 60 37,1

2014 473144 205248 43,4 302552 169206 55,9 39

2015 438474 190430 43,4 283625 166700 58,8 39,3

2016 397298 184075 46,3 263056 161242 61,3 39,8

2017 399723 179757 45 257362 159587 41,2 39,2

2018 342574 156240 45,6 223540 137972 61,7 39,5

Notà: Pânä În a. 2003 pentru copii a fost utilizatä categoria de vâ^ 0-14 ani, ulterior - 0-17 ani.

Tabelul 2

Dinamica invaziilor cu helminti, anii2001-2018

Anul Persoane infectate, total Cota copiilor <17 ani Frecventa, % ' Inclusiv copii <17 ani Persoane tratate, % Inclusiv copii <17 ani

2001 43817 92,9 7,4 12,4 68,4 72,9

2002 40115 92,3 6,4 11,1 73,3 73,9

2003 35601 92,1 5,2 9,3 77,5 76,9

2004 33903 96,7 5,2 9,4 80,6 77,7

2005 30925 96,0 4,4 8,1 92,5 90,2

2006 29639 92,9 3,6 7,7 84,9 84,5

2007 31093 91,8 3,6 6,4 86,9 87,1

2008 25562 92,6 3 5,4 83,7 84,4

2009 22993 93,2 2,9 5,2 89,7 90,6

2010 21334 94,1 2,7 4,8 90,9 91,3

2011 21440 93,6 2,6 4,5 88,5 87,8

2012 20019 92,7 2,5 4,4 92,8 93,3

2013 17066 93,9 2,3 4,2 96,2 95,3

2014 16589 93,6 2,1 4,1 97,1 97,6

2015 15030 94,3 2,1 4 97,5 97,2

2016 15081 93,6 2,3 4,1 97,4 98,1

2017 14653 92,3 2,2 4 99 99,9

2018 12851 92,1 2,3 4 96,1 96,6

Tabelul 3

Frecventa ascaridiozei in laboratoarele republicii

Anul Frecventa ascaridiozei in laboratoarele parazitologice din ' CSP(%) Frecventa ascaridiozei in laboratoarele clinico-diagnostice ' din IMSP (%)

RM mun. Chisinäu RM mun. Chisinäu

2015 0,1 0,004 0,8 0,9

2016 0,1 0 0,9 0,9

2017 0,1 0 0,9 0,6

Bibliografie

1. Soil-Transmitted Helminthiases. Eliminating soil-transmitted helminthiases as a public health problem in children. Progress report 2001-2010 and strategic plan 2011-2020. World Health Organization, 2012.

2. Рамочная программа контроля и профилактики геогельминтозов в Европейском регионе ВОЗ, 20162020 гг. Копенгаген: Европейское региональное бюро ВОЗ, 2016.

3. Ordin nr. 36 din 23.01.2006 Cu privire la optimiza-rea supravegherii epidemiologice si sporirea eficientei másurilor de prevenire si combatere a helmintiazelor ín Republica Moldova. http://ansp.md/wp-content/ uploads/2017/04/0rd-36-din-23-01-2006-1.pdf

4. Ordin nr. 1000 din 08.10.2012 Cu privire la aprobarea Standardelor de supraveghere a copiilor ín conditii de ambulatoriu si a Carnetului de dezvoltare a copilului, anexa nr. 1, cu modificarea din 08.06.2017. http:// old2.ms.gov.md/sites/default/files/legislatie/or-dinul_nr._1000_din_08.10.2012.pdf

5. Владимир Давидянц, Евгения Черникова, Вера Лунгу. Контроль и профилактика геогельминтозов в странах Европейского региона ВОЗ. ВОЗ, 2017, с. 7-12; 75-83; 97-98.

6. Prevention and control of schistosomiasis and soil-transmitted helminthiasis. Report of a WHO Expert Committee. Geneva, World Health Organization, 2002.

7. Deworming for health and development. Geneva: World Health Organization, 2005.

8. Дегельминтизация детей школьного возраста. Справочникдля руководителей программ по борьбе с гельминтозами. Второе издание. Всемирная Организации Здравоохранения, 2012. 18 с.

Vera Lungu, dr. st. med., sef sectie, Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, tel.: +(373)69335012, e-mail: [email protected]