CC BY
1021. Maike T., Tereza C., et al. Effect of refrigeration and frozen storage on the Campylobacter jejuni recovery from naturally contaminated broiler carcasses. In: Braz. J. Microbiol., 2010, vol. 41, no. 2. http://dx.doi. org/10.1590/S1517-83822010000200034
22. Regulamentul (UE) 2017/1495 al Comisiei din 23 august 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 în ceea ce priveste Campylobacter în car-casele de pui pentru îngrâsare. https://publications.eu-ropa.eu/en/publication-detail/-/publication/218f322f-8890-11e7-b5c6-01aa75ed71a1/language-ro
23. Norma sanitar-veterinarâprivind reducereaprevalent anumitor serotipuri de Salmonella în efectivele de carne de pui: anexa nr. 6 la HG nr. 398 din 11.06.2012.
24. Commission Regulation (EU) 2017/1495 of 23 August 2017 amending Regulation (EC) No 2073/2005 as regards Campylobacter in broiler carcases. https:// eur-lex.europa.eu/eli/reg/2017/1495/oj
25. HG nr. 264/2011: Regulamentul privind monitoriza-rea zoonozelor si a agentilor zoonotici. In: Monitorul Oficial, nr. 59-62 din 15.04.2011, art. 301.
26. Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea si raportarea rezistentei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice si comensale (2013/652/EU). https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ R0/TXT/PDF/?uri=0J:L:2013:303:FULL&from=HU
27. Decizia Comisiei din 19 iulie 2007 privind o contribute financiarä din partea Comunitätii pentru efectuarea, în statele membre, a unui studiu privind raspândirea si rezistenta antimicrobianä a Campylobacter spp. în rân-dul efectivelor de pui broiler, precum si raspândirea Campylobacter spp. si a Salmonella spp. în carcasele de pui broiler (2007/516/CE). https://eur-lex.europa. eu/legal-content/R0/ALL/?uri=CELEX:32007D0516
Ala Halacu, sef directie, Agenda Na^ionalä pentru Sänätate Publicä, tel.: 022 574629; 069582044, e-mail: ala.halacu@ansp.md
ologice si cercetarea componentei contingentului bolnavilor din satele cu situatia nefavorabila privind TB. Obiectul de studiu l-au constituit 26 de localitati din raioanele Ialoveni, Nisporeni, Straseni, Comrat si cohorta bolnavilor cu TB pul-monara primar depistati. Au fost demonstrate importanta studierii particularitatilor situatiei epidemiologice si rolul determinant al parametrilor de baza sociodemografici, care caracterizeaza componenta cohortei. A fost accentuata necesitatea intaririi relatiilor dintre serviciul general si cel specializat, atragerii organizatiilor neguvernamentale. Rezul-tatele obtinute si concluziile formulate pot fifolosite inpentru optimizarea programelor in lupta cu TB la nivelul raionului si al comunitatii.
Cuvinte-cheie: localitati rurale, tuberculoza pulmonara, situatie epidemiologica, acordarea ajutorului medical
Summary
The key problems of clinical and epidemiological issues in rural areas of high priority for tuberculosis in the Republic of Moldova
Despite the advances of the modern medicine, tuberculosis (TBC), as a dangerous infectious disease, still remains a serious threat. The purpose of the study was to identify the peculiarities of the epidemiological situation and the contingent of patients from the villages with a TB high-risk population. The study was conducted in 26 settlements from Ialoveni, Nisporeni, Straseni, Comrat districts and the cohort (173) of newly diagnosed patients with pulmonary TB. It is shown the importance of studying the characteristics of the epidemiological situation and the determining role of the main clinical, socio-demographicparameters that denote the cohort composition. It is underlined the necessity to strengthen the interaction of specialized and general medical services, the involvement of non-governmental organizations. The obtained results of TB control at the district and local levels.
Keywords: rural communities, pulmonary tuberculosis, epi-demiological situation, medical assistance
CZU: [616.24-002.5-036.22+614.4+614.79](478)
problemele-cheie ale situatiei epidemiologice NEFAVORABILE în localitätile rurale cu prioritate pentru tuberculozä din republica moldova
Constantin IAVORSCHI12, Valentina BOLOTNICOVA1, Albina BRUMARU1, Nina IONITA3, Gheorghe DAMASCHIN4, Ilie CERNEnCo5, Anastasia TURCAN6,
1IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, 2IP USMF Nicolae Testemiteanu, 3IMSP Spitalul raional Nisporeni, 4IMSP Spitalul raional
Straseni,
5IMSP Spitalul raional Ialoveni, 6IMSP Spitalul raional Comrat Rezumat
În pofida realizärilor medicinei contemporane, tuberculoza (TB) continuä sä prezinte un mare pericol. Scopul studiului efectuat a fost depistarea particularitätilor situatiei epidemi-
Резюме
Ключевые проблемы клинико-эпидемиологического неблагополучия в сельских населенных пунктах высокого приоритета по туберкулезу в Республике Молдова
Несмотря на достижения современной медицины, туберкулез (ТБ), являясь опасным инфекционным заболеванием, по-прежнему представляет серьёзную угрозу. Целью исследования было выявить особенности эпидемиологической ситуации и состава контингента больных в неблагополучных по ТБ селах. Объектом исследования были 26 населенных пункта из Яловенского, Ниспоренского, Страшенского, Комратского районов и когорта (173) впервые выявленных больных ТБ легких. Показана значимость изучения особенностей эпидемиологической ситуации и детерминирующей роли основных клинических, социально-демографических параметров, характеризующих состав когорты. Сделан
акцент на необходимость усиления взаимодействия специализированной и общей лечебной служб, привлечения негосударственных организаций. Полученные результаты и выводы могут быть использованы при разработке и оптимизации программ борьбы с ТБ на районном и местном уровне.
Ключевые слова: сельский населённый пункт, туберкулез легких, эпидемическая ситуация, медицинская помощь
Introducere
Conform concluziilor multor autori strâini si autohtoni, tuberculoza (TB), fiind o infectie pericu-loasâ, în special MDR/XDR MBT, si una din cele 10 cauze principale de deces, râmâne una dintre pro-blemele cele mai importante în ocrotirea sânâtâtii în lume [2, 4, 7]. Actualitatea problemei TB este conditionatâ si de faptul câ aproximativ a treia parte din populatia globului pâmântesc este contaminatâ cu infectia latentâ tuberculoasâ. Aceasta este un rezervor foarte mare de Micobacterium tuberculosis - agentul patogen al tuberculozei [8]. Totodatâ, este necesar de mentionat câ TB este o povarâ grea, determinând pierderi medico-sociale si cheltuie-lile majore de resurse ale ocrotirii sânâtâtii. Însâ monitoringul si controlul râspândirii tuberculozei, aprecierea sistematicâ a situatiei epidemiologice sunt probleme prioritare nu dar pentru organele ocrotirii sânâtâtii [1, 5].
Indicii epidemiologici de bazâ care determinâ notiunea de „povarâ a tuberculozei" sunt incidenta, prevalenta si mortalitatea din cauza acestei afectiuni. Dupâ datele Organizatiei Mondiale a Sânâtâtii (OMS), în anul 2015 în lume s-au înregistrat 10,4 mil. bol-navi de TB, ceea ce alcâtuieste 142 cazuri la 100.000 populatie, si 1,8 mil. decese de TB, inclusiv 0,4 mil. printre cei infectati cu HIV. Este cunoscut câ din to-talul de persoane îmbolnâvite de TB, 3,1% au locuit în târile Regiunii Europene a OMS [6].
Luând în consideratie neomogenitatea celor 51 de târi ale Regiunii Europene si aprecierea aspecte-lor de bazâ ale situatiei epidemiologice pentru TB, mentionâm câ în componenta acestei regiuni se aflâ 9 târi din cele 30 din lume cu o povarâ MDR-TB nu prea mare si 18 târi cu cea mai mare povarâ a tuberculozei, printre care si Republica Moldova. Conform ultimelor date, în 40% din toate cazurile de deces de maladii infectioase în Regiunea Europeanâ cauza este TB si decesul are loc cel mai frecvent la persoanele cu HIV [3].
În acest context, este necesar de amintit che-mârile OMS de a activa mai intensiv si a accelera îndeplinirea Strategiei de lichidare a tuberculozei
STOP TB (END TB), de a atinge obiectivul de a stopa epidemia TB câtre 2030, care a fost sustinutâ de medicina autohtonâ si si-a gâsit întruchiparea în politica de stat a Republicii Moldova în domeniul ocrotirii sânâtâtii.
În Moldova, desi se înregistreazâ o scâdere mo-destâ a incidentei TB si existâ tendinta de stabilizare a indicilor epidemiologici, situatia totusi râmâne încordatâ. Conform rapoartelor pe anii 2016-2017, incidenta bolnavilor primar depistati a alcâtuit 70,5 si, respectiv, 66,7 cazuri la 100.000 populatie, mortalitatea - 9,3 si 7,8 la 100.000 populatie. Ne în-grijoreazâ variabilitatea potentialului epidemiologic în localitâtile rurale, în special pozitiile prioritare ale unui sir de sate în clasamentul conform indicilor care oglindesc situatia epidemiologicâ. În legâturâ cu aceasta, studierea insuficientâ a acestei probleme medicale si datele aduse mai sus au servit drept bazâ pentru efectuarea cercetârii stiintifice.
Scopul acestei cercetâri a fost depistarea particularitâtilor situatiei epidemiologice din localitâtile rurale cu cea mai mare contaminare cu infectia tuberculoasâ, precum si analiza contingen-telor bolnavilor de TB pulmonarâ primar depistati în anii 2015-2016 în aceste localitâti si optimizarea ajutorului medical în diferite etape printr-o abordare multisectorialâ.
Material si metode
t
În urma efectuârii analizei în baza cartografierii a 4 raioane din zonele centrale si de sud de pe malul drept al Nistrului din R. Moldova, a clasamentului teritoriilor dupâ indicii privind situatia epidemio-logicâ pentru tuberculozâ si a componentelor de bazâ ale mâsurilor antituberculoase, a fost deter-minatâ grupa localitâtilor rurale cu prioritate înaltâ pentru TB. Aceasta a necesitat o analizâ sistemicâ a problemelor si solutionarea situatiilor concrete întru lichidarea neegalitâtilor în ceea ce priveste sânâtatea în localitâtile unde acestea se mai observâ.
Obiectul cercetârii multicentrice prospective si studiului de cohortâ au fost 26 din cele 134 de localitâti rurale si urbane ale raioanelor nominalizate si cohorta bolnavilor cu TB pulmonarâ - cetâteni ai acestor sate.
Au fost analizate datele anuale din formula-rele de dare de seamâ statisticâ pe 10 teritorii din raionul laloveni, 8 din Nisporeni, 5 din Strâseni si 3 din Comrat. A fost studiatâ documentatia medicalâ la 173 de bolnavi primar depistati cu TB pulmonarâ în 2015-2016. Au fost studiate actiunea factorilor medico-biologici si medico-organizatorici legati cu riscul de îmbolnâvire cu TB pulmonarâ, eficacitatea tratamentului si consecintele maladiei.
Rezultate si discutii
* *
Experienta a trei ani de lucru in monitoringul si aprecierea situatiei epidemiologice pentru TB pul-monará la nivelul raionului a arátat cá in r. laloveni, cele mai multe cazuri de TB si indici ai incidentei mai inalti decat media pe raion (68,5 la 100.000 locuitori) s-au inregistrat in 10 localitáti: Cárbuna - 159,4, Suruceni - 151,0, Ulmu - 132,1, Zambreni - 114,9, Nimoreni - 111,0, Dánceni - 107,9, Horesti - 95,7, Vásieni - 80,4, Molesti - 72,6, Rusestii Noi - 70,2.
ín raionul Nisporeni, unde indicele mediu pe raion al incidentei prin TB pulmonará a alcátuit 88,0 la 100.000, cele mai nefavorabile teritorii le-au con-stituit 8 localitáti: Bácseni - 524,1, Várzáresti - 319,7, Siscani - 224,5, Milesti - 134,8, Zberoaia - 134,6, Brá-tuleni - 133,6, Bálánesti - 115,0, Cioresti - 110,8.
ín raionul Stráseni, unde indicele mediu pe raion este de 60,0 la 100.000, cele mai multe cazuri noi de imbolnávire de TB pulmonará si cel mai inalt indice extensiv al incidentei s-au atestat in 5 teritorii: Onesti - 570,0, Voinova - 188,1, Recea - 159,7, Sco-reni - 99,2, Zubresti - 84,5.
O situatia epidemiologicá mai buná s-a observat in acesti ani in raionul Comrat. Numai in 3 localitáti s-au inregistrat cele mai inalte cifre absolute ale cazurilor noi de TB pulmonará si indicele statistic al incidentei, care era mai inalt decat media pe raion (39,0 la 100.000): Dezghingea - 56,6, Chirsova - 54,1, Avdarma - 47,5.
La studierea indicelui mortalitátii in teritoriile cercetate s-au observat aceleasi tendinte. Astfel, in raionul laloveni au decedat 9 persoane, in Nisporeni -5, in Stráseni - 1, in Comrat - 4, in total - 19 persoane. Asupra situatiei epidemiologice privind TB in aceste localitáti a influentat de asemenea particularitátile de varstá si de sex, caracteristica medico-socialá a celor 173 bolnavi cu TB pulmonará. Tabloul medico-social al bolnavilor primar depistati cu TB pulmonará si influenta lui asupra indicilor epidemiologici ai TB sunt oglindite in tabelul 1.
Datele prezentate in tabelul 1 ne demonstreazá o componentá a contingentului de bolnavi cu un tabloul nesatisfácátor din punct de vedere medico-social. Acesta poate fi argumentat prin vulnerabili-tatea la TB a bolnavilor compromisi epidemiologic (persoane care fac abuz de alcool, narcotice, care au stat in penitenciare, migranti, someri, boschetari, pensionarii, invalizi).
Este indiscutabil faptul cá asupra incidentei prin TB si a situatiei epidemiologice create au influentat si comorbiditátile (la 66 din 173 de bolnavi). O le-gáturá stransá s-a observat intre TB si asa patologii ca HIV/SIDA, diabetul zaharat, maladiile psihice si multimorbiditátile. Este necesar de subliniat ca
sinergismul mecanismelor patogenice si ingreuna-rea decurgerii TB si a maladiilor comorbide au creat mari probleme in tratamentul acestor bolnavi si au inráutátit prognoza. La stratificarea dupá sex si varstá s-a determinat cá incidenta TB a fost cu mult mai inaltá printre bárbati si in categoria de varstá 39-49 de ani. Distribuirea bolnavilor primar depistati cu TB pulmonará dupá formele clinice si cáile de depistare sunt prezentate in tabelele 2 si 3.
Conform datelor din tabelele 2 si 3, un procent foarte mare (63%) l-au alcátuit cazurile de tubercu-lozá pulmonará depistate tardiv (tuberculoza infiltra-tivá, diseminatá, cu prezenta distructiei pulmonare, cazurile de TB depistate post-mortem). Toate acestea caracterizeazá calitatea joasá a depistárii si diagnosti-cárii cazurilor noi de TB in localitátile respective, mai concret - deficientele in efectuarea screeningului sistematic si in cercetárile de diagnosticare a per-soanelor din grupele de risc (grupele cu risc sporit si vigilentá privind tuberculoza).
ín acest context, situatia epidemiologicá incor-datá se lámureste si prin eliminarea micobacteriilor de tuberculozá, care a fost inregistratá la 67,6% din bolnavi. ín acelasi timp, in spectrul rezistentei medi-camentoase a MBT a atras atentia in predominarea rezistentei medicamentoase MBT la rifampiciná (TB RR) si a multidrogrezistentei (TB MDR). ín afará de aceasta, ne pune in gardá rata mare (69,4%) de bol-navi care au fost depistati prin adresare. Toti acesti factori sunt foarte periculosi in plan epidemiologic, deoarece printre bolnavii de TB au fost persoane cu o perioadá lungá a maladiei paná la verificarea diagno-zei si inceputul tratamentului. O problemá majorá a fost lipsa accesului la servicii medicale calitative a populatiei unor sate din cauza distantei mari de centrul raional si a deficitului de cadre medicale.
ín legáturá cu aceasta, in contextul politicii europene Sánátate 2020 privind modernizarea sis-temului ocrotirii sánátátii, Programului national de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020 (PNCT), in R. Moldova s-au elaborat másuri multisectoriale de combatere a TB. ín anul 2017 a fost alcátuitá Strategia de advocacy, comunicare si mobilizare socialá in con-trolul tuberculozei (ACSM-TB) pentru anii 2018-2020 si Foaia de parcurs pentru modernizarea serviciului de ftiziopneumologie.
Unul din modelele inovative elaborate pentru acordarea asistentei medicale, orientat la necesitátile oamenilor, a fost Campania nationalá Un doctor pentru tine, inceputá in anul 2018. Esenta acestei campanii a constat in deplasare in teritorii a brigá-zilor mobile compuse din diferiti medici-specialisti. Organizatori ai fost Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Sánátátii, cu sustinerea Universitátii de
Stat de Mediciné si Farmacie Nicolae Testemitanu si a centrelor republicane specializate. Parcursul acestor brigazi a fost prin sate si comune la populatia care era limitata nu numai in accesul la ajutor specializat, ci si in acordarea ajutorului medico-sanitar primar. Realizarea acestei campanii a permis depistarea timpurie a multor cazuri de TB.
ín solutionarea problemelor de control al TB si in realizarea PNCT si ACSM-TB s-au implicat de ase-menea organizatiile neguvernamentale, Asociatia Obsteascá Act For Involvement (AFI), Societatea Mol-dovei impotriva tuberculozei (SMIT) si altele.
Característica clínica siprofilul sociodemografic alpacientii
Concluzii
Rezultatele cercetárilor efectuate au arátat ca in localitátile cu prioritate inaltá pentru tuberculozá, situatia epidemiologicá incordatá si problemele pri-vind controlul si combaterea TB sunt conditionate de un mare numár de determinante si factori de risc.
Pentru ridicarea eficacitátii actiunilor antituber-culoase, este necesar de asigurat consecutivitatea politicilor actuale si abordarea inovationalá mul-tilateralá si integrativá, orientatá spre necesitátile pacientilor, ajutor medical calitativ si profilaxie eficientá.
Tabelul 1
cu tuberculozá pulmonará primar depistati
Frecventa
Parametru laloveni Nisporeni Stráseni Comrat
n= b/ n= 4b n= 41 n= 19
Abs. % Abs. % Abs. % Abs. %
Sexul:
masculin 51 76,1 36 78,3 30,0 73,2 16 84,2
feminin 16 23,9 10 21,7 11 26,8 3 15,8
Vársta, ani:
18-29 16 23,9 4 8,7 7 17,1 2 10,5
30-49 35 52,2 20 43,5 20 48,8 9 47,4
50+ 16 23,9 22 47,8 14 34,1 8 42,1
Ocupatie:
angajat ín cámpul muncii 5 7,4 3 6,5 1 2,4 4 21,1
neangajat 52 77,6 33 71,7 31 75,6 6 31,6
student 4 6,0 - - 2 4,8 - -
invalid 2 3,0 3 6,5 4 9,6 6 31,6
pensionar 4 6,0 7 15,3 3 7,6 3 15,7
Studii:
primare 48 71,6 35 76,1 34 82,9 14 73,7
medii 13 19,4 6 13,0 7 17,0 4 211
medii specializate 3 4,5 2 4,3 - - 1 5,3
superioare 3 4,5 3 6,5 - - - -
Migratie in anamnezá 9 13,4 7 15,3 10 24,4 2 10,5
Detinut in inchisoare 1 1,5 - - - - - -
Conditii de trai:
favorabile 24 35,8 10 21,7 8 19,5 13 68,4
nefavorabile 43 64,2 36 78,3 33 80,5 6 31,6
Fárá adápost - - - - - - - -
Comorbiditáti 22 32,8 24 52,2 11 26,8 9 47,4
Tabelul 2
Structura clínica si característica epidemiologicá a cazurilor de tuberculozá pulmonará
Forma si faza procesului TB Raioanele
laloveni Nisporeni Stráseni Comrat Total
n (%) n (%) n (%) n (%) n (%)
Nodulara 1 (1,5) 1 (2,2) 1 (2,4) 1 (5,3) 4 (2,3)
Infiltrativa 57 (85,1) 38 (82,6) 33 (80,5) 16 (84,2) 144 (84,4)
Diseminata 4 (6,0) 7 (15,2) 4 (9,8) 2 (10,5) 17 (9,8)
Fibrocavitara 5 (7,4) - 1 (2,4) - 6 (3,5)
Cu prezenta distructiei/CV 22 (32,8) 17 (36,9) 11 (26,8) 7 (36,8) 57 (32,9)
TB MBT (+) 38 (60,3) 33 (73,3) 33 (80,5) 13 (68,6) 117 (67,6)
TB RR/MDR 13 (19,4) 5 (10,9) 5 (12,2) 5 (26,3) 28 (16,2)
TB cu polirezistenta 3 (4,5) 3 (6,5) 1 (2,4) 2 (10,5) 8 (4,6)
Cu prezenta contact. cu TB 16 (23,9) 8 (17,4) 5 (12,2) 2 (10,5) 31 (17,9)
Total 67 (100) 46 (100) 41 (100) 19 (100) 173 (100)
Tabelul 3
Estimarea si distributia cazurilor de tuberculozá pulmonarä conform cáilor de depistare
Raionul Definirea cäilor,%
Controlul profilactic Adresare cu simptome Post-mortem
laloveni 40,3 53,7 6,0
Nisporeni 28,3 69,5 2,2
Sträseni 2,5 97,5 -
Comrat 31,6 63,1 5,3
Bibliografie
1. Ghid Controlul tuberculozei la nivelul asistentei medícale primare. Chisináu, 2015. 146 p.
2. Global Tuberculosis Report2016. Geneva: World Health Organization; 2016.
htpp: apps.who.int/iris/bitstrim/10665/250441/1/97 89241565394-eng.pdf
3. Podlekareva D.N., Panteleev A.M., Grint D. et al. Short-and long-term mortality and causes of death in HIV/ tuberculosis patients in Europe. In: Jr. Eur. Respir. J., 2014, nr. 43(1).
4. Popa V., Ustian A., Niguleanu A. s.a. Pa rticularitátile decesului bolnavilor de tuberculozá din cauza mala-diilor concomitente. In: Sánátate Publica, Economie si Management in Mediciná, 2018, nr. 1-2(75-76), pp. 33-36.
5. Strategia de advocacy, comunicare si mobilizare socialá in controlul tuberculozei in Republica Moldova (anii 2018-2020). Chisináu, 2017. 43 p.
6. Tuberculosis surveillance and monitoring in Europe 2016. Stockholm: European Centre for Disease Prevention and Control/WHO Regional Office for Europe: 2016.
http://ecdc.europa.eu/en/publications/ecdc-tuber-culosis-surveillanse- monitoring - Europe -2016.pdf
7. Васильева И.В., Белиловский Е.М., Борисов С.Е., Стерликов С.А. Заболеваемость, смертность и распространенность как показатели бремени туберкулеза в регионах ВОЗ, странах мира и в Российской Федерации. В: Туберкулез и болезни легких, 2017, № 6, том 95, с. 9-20.
8. Равильоне М., Коробицын А.А. Ликвидация туберкулеза - новая стратегия ВОЗ в эру целей устойчивого развития, вклад Российской Федерации. В: Туберкулез и болезни легких, 2016, № 11, том 94, с. 7-15.
Constantin lavorschi,
IMSP IFP Chiril Draganiuc, tel.: +373 22572204, e-mail: ciavorschi@gmail.com
CZU: 616.995.121 evolutia morbiditatii prin boli parazitare
In republica moldova, anii 2001-2018
Vera LUNGU,
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Actualmente, in Republica Moldova, cele mai frecvente helmintiaze (in ordine descrescanda) sunt enterobioza (oxiuriaza), ascaridioza, echinococoza, tricocefaloza si hi-menolepidoza. In perioada 2001-2018, in republica au fost efectuate, anual, mai bine de jumatate de mil. de investigatii laprezenta oualor de helminti (coprologice si amprente/raclaje perianale la enterobioza). Desi, in conformitate cu cerintele documentatiei normative in vigoare, contingentul-tinta pentru astfel de investigatii sunt copiii, cota lor in investigatiile coprologice s-a aflatputin sub 50,0%; la investigatiile la enterobioza - circa 60,0%. Pe parcursul perioadei de referinta, numarul persoanelor depistate cu diferite specii de helminti s-a aflat in descrestere: de la ~ 44.000 in anul 2001 la ~ 13.000 in 2018. Mai bine de 90% din cazurile depistate le-au revenit copiilor. Frecventa invaziilor cu diferite specii de helminti a scazut de la 7,4% (la copii - 12,4%) in 2001 la 2,3% (la copii - 4,1%) in 2018. S-a imbunatatit si nivelul de acoperire cu tratamente antiparazitare. Astfel, in 2018 acesta a constituit 96,1% (la copii - 96,6%), comparativ cu 68,4% (la copii - 72,9%) in anul 2001. Educafia pentru sanatate, salubrizarea localitafi-lor si imbunatatirea calitatii apei sunt acele masuri care pot contribui esenfial la reducerea acestor afectiuni.
Cuvinte-cheie: helmintiaze, morbiditate, dehelmintizare, profilaxie
Summary
Evolution of parasitic diseases in the Republic of Moldova, 2001-2018
At present, in the Republic of Moldova, the most common helminthiasis (in decreasing order) are enterobiosis (oxyuriasis), ascaridiosis, echinococcosis, trichocephalosis and hymenolepia-sis. In the period from 2001 to 2018, over half a million investigations on the presence of helminth eggs (scatological and perianal prints on enterobiosis) were performed annually in the republic. Although, according to the requirements of the current legislation, the target contingent for such investigations are children, their quota in coprological investigations was just below 50,0%; in enterobiosis investigations ~ 60,0%. During the reference period, the number of people with different species of helminth was decreased: from ~ 44.000 in 2001 to 13.000 in 2018. More than 90% of the cases detected were attributed to children. The frequency of invasions with different helminth species decreased from 7,4% (12,4% - children) in 2001 to 2,3% (4,1% - children) in 2018. The level of coverage with antiparasitic treatment has also improved. Thus in 2018 he constituted 96,1% (96,6% -children), compared with 68,4% (72,9% - children) in 2001. Health education, sanitation of localities and improvement of water quality - are those measures that can essentially influence the reduction of these pathologies.
Keywords: helminthiasis, morbidity, deworming, prevention
