CC BY
14unele aspecte ale sanatajii elevilor
In relatie cu factorii de risc din institutive de InvAtAmant preuniversitar
Vasile GU$TIUC,
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Indicatorii de sanatate a elevilor din institutiile de invatamant preuniversitar din Republica Moldova denota o majorare con-siderabila a nivelului morbiditatii elevilor in anii 2014-2018. In structura morbiditatii predomina maladiile sistemului respirator, sistemului nervos si celui osteoarticular, bolile ochiului si anexelor lui s.a. Principalii factori de risc atestati in institutiile de invatamant preuniversitar sunt: calitatea redusa a factorilor fizici in incaperile de studii, suprasolici-tarea programelor de studii, necorespunderea mobilierului varstei si taliei elevilor. Problemele existente dicteaza nece-sitatea conjugarii eforturilor intersectoriale in organizarea si realizarea masurilor de preventie, cu implicarea in acest scop a tuturor factorilor de decizie, inclusiv a autoritatilor publice centrale si a celor locale, a conducatorilor institutiilor de invatamant preuniversitar, precum si a specialistilor din domeniul sanatatii publice
Cuvinte-cheie: elevi, institutii de invatamant preuniversitar, factori de risc, morbiditate
Summary
Some aspects of students' health in relation to risk factors in pre-university educational institutions
Health indicators for the pupils from pre-university educational institutions in the Republic of Moldova significantly increasing in morbidity level during the years 2014-2018. The morbidity structure prevailing respiratory diseases, diseases of nervous and osteoarticular systems, diseases of the eye and annexes. The main risk factors in pre-university educational institutions are: poor quality of physical factors in the study rooms, over-study programs, nonconformance of the furniture to pupils age and height. Current challenges and issues express the urgent need for intersectoral involvement in planning, development and implementation of preventive measures with the involvement in this purpose of all stakeholders, including central and local public authorities, pre-university educational institutions, as well as public health specialists.
Keywords: pupils, pre-university educational institutions, risk factors, morbidity
Резюме
Некоторые аспекты здоровья учащихся в зависимости от факторов риска в доуниверситетских образовательных учреждениях
Показатели здоровья учащихся доуниверситетских образовательных учреждениях Республики Молдова за период с 2014 по 2018 гг. указывают на постоянное повы-
шение уровня заболеваемости среди учащихся. В структуре заболеваемости преобладают заболевания органов дыхательной системы, нервной и костно-суставной систем, заболевания глаз и его придатков. Основными факторами риска, выявленными в доуниверситетских образовательных учреждениях, являются: низкое качество физических факторов в учебных классах, перенапряжение учебных программ, несоответствие мебели возрасту и росту учащихся. Существующие проблемы диктуют необходимость участия в планировании, разработке и реализации профилактических мероприятий с привлечением всех заинтересованных сторон, в том числе центральные и местные органы публичной власти, руководителей до университетских образовательных учреждений, а также специалистов общественного здоровья.
Ключевые слова: учащиеся, доуниверситетские образовательные учреждения, факторы риска, заболеваемость
Introducere
Tânâra generatie de astâzi este viitorul societâtii de mâine, de aceea grija fatâ de sânâtatea copiilor si a tinerilor constituie o prioritate politicâ de o importantâ majorâ, dreptul la sânâtate, la dezvoltare fizicâ si psihicâ armonioasâ constituind unul dintre drepturile fundamentale înscrise în Conventia cu privire la Drepturile Copilului, adoptatâ de Adunarea Generalâ a Organizatiei Natiunilor Unite la 29 no-iembrie 1989.
Pe parcursul ultimelor decenii, se micsoreazâ catastrofal cota copiilor de vârstâ scolarâ sânâtosi [1, 12]. Datele obtinute de diferiti cercetâtori rele-vâ faptul câ, în ultimii ani, aparent sânâtosi pot fi considerati nu mai mult de 10% din elevi [4, 13]. Totodatâ, un numâr mare de elevi sunt plasati „între sânâtate si boalâ". La ei se observâ anumite deficiente functionale, care nu au atins pragul de boalâ, însâ persistâ riscul sporit de dezvoltare a stârilor morbide [11].
În perioada de crestere si dezvoltare, orga-nismul uman se confruntâ cu actiunea unei game variate de factori de mediu nefavorabili, care în cele din urmâ si determinâ starea de sânâtate, provocând diverse stâri morbide, unele din ele având un sfârsit letal [3, 6].
Cercetâtorii rusi Сухарев А.Г., Каневсекая Л.Я. (2002), Зулькарнаев Т.Р, Тимербулатов И.Ф, Ахметшина Р.А s.a. (2007) în lucrârile lor mentioneazâ câ factorii mediului scolar constituie peste 20% din ansamblul factorilor de mediu ce actioneazâ asupra sânâtâtii elevilor [10, 15]. Literatura de specialitate citeazâ printre factorii de risc major pentru sânâta-tea copiilor conditiile sanitar-igienice din institutiile
prescolare si preuniversitare, inclusiv suprasolicitärile în procesul educational-instructiv. Factorii principali ai mediului de instruire cu impact asupra sänätätii sunt: nivelul insuficient al iluminatului, calitatea ae-rului din încâperi, mobilierul scolar necorespunzätor etc. [3, 6].
Este dovedit faptul cä conditiile nefavorabile ale mediului ocupational (parametrii microclimaterici necorespunzätori, continutul sporit de bioxid de carbon, nivelul redus al parametrilor iluminatului natural si celui artificial) duc la obosealä si la scäderea capacitätii de muncä a copiilor [3, 5].
Un alt studiu efectuat de un grup de cerce-tätori din Federatia Rusä a stabilit cä lasä de dorit calitatea factorilor mediului scolar, iar conditiile de instruire în 60,9% din institutiile evaluate au fost considerate moderat periculoase pentru sänätatea elevilor [11].
Conditiile socioeconomice contemporane au favorizat extinderea numärului factorilor din mediul scolar care pot periclita sänätatea elevilor, acestia fiind determinati de intensificarea procesului de studii, inclusiv de implementarea tehnologiilor informational noi [7, 12]. Actiunea acestor factori reduce rezistenta functionalä si imunologicä, retine dezvoltarea fizicä si maturizarea sexualä, determinä dezvoltarea maladiilor sistemului cardiovascular, ale sistemului respirator si sistemului nervos [3].
Scopul studiului realizat a constat în evaluarea aspectelor sänätätii elevilor în relatie cu factorii de risc din institutiile de mvätämänt preuniversitar.
Materiale si metode
t
Au fost studiate rapoartele statistice anuale, aprobate de Ministerul Sänätätii si Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä, cu privire la starea sänätätii elevilor din institutiile de mvätämänt preuniversitar si la caracteristica sanitarä a institutiilor pentru copii si adolescenti, precum si rapoartele statistice privind supravegherea de stat a sänätätii publice (formularul nr. 18-sän), pentru o perioadä de cinci ani (2014-2018).
Au fost efectuate analiza epidemiologicä re-trospectivä a morbiditätii elevilor din institutiile de mvätämänt preuniversitar si evaluarea calitätii unor factori ai mediului scolar, fiind utilizate metodele: de calcul, de analizä statisticä comparativä si docu-mentarä.
Rezultate si discutii
» *
În Republica Moldova, pe parcursul anilor 2014-2018, în cadrul institutiilor de mvätämänt pre-
universitar, anual si-au fäcut studiile circa 335.000 de copii (tabelul 1).
Tabelul 1
Situatia privind numàrul de elevi din institutiile de învàtàmânt preuniversitar din R. Moldova în anii 2014-2018
Anii
2014 2015 2016 2017 2018
Institutii de mvätämänt 1237 1269 1288 1306 1271
Numär de elevi 331371 328495 326932 335857 340219
Analiza stärii de sänätate a elevilor (v. figura) de-notä o tendintä de crestere a morbiditätii generale, care s-a majorat de la 4470,6 cazuri la 10.000 elevi în anul 2014 pänä la 4931,3 cazuri de noi afectiuni patologice la 10.000 elevi în 2018. Cel mai înalt indice al morbiditätii în perioada datä a fost atins în anul 2017, cu 5612,4 cazuri la 10.000 elevi.
2014 2015 2016 2017 2018
|_Morbiditatea generala — —Morbiditatea crónica
Figura 1. Morbiditatea elevilor din institutiile de învàtàmânt preuniversitar din R. Moldova în perioada 2014-2018
Totodatâ, a fost atestatâ si o tendintâ de crestere a morbiditâtii cronice, care în perioada 2014-2017 s-a majorat de la 1303,3 cazuri la 10.000 de elevi în anul 2014 pânâ la 1924,2 cazuri înregistrate în 2017, ates-tându-se o scâdere bruscâ a morbiditâtii în anul 2018, fiind înregistrate 1196,5 cazuri la 10.000 elevi.
Morbiditatea în perioada de referintâ este diferi-tâ pentru diverse grupe de maladii. Ea are un caracter ondulatoriu si manifestâ o tendintâ de diminuare pentru morbiditatea determinatâ de maladiile sistemului circulator, maladiile sângelui si ale organelor hematopoietice, bolile pielii si ale tesutului celular subcutanat etc., precum si o tendintâ de majorare a maladiilor sistemului digestiv, bolilor endocrine de nutritie si de metabolism etc.
În acelasi timp, pe parcursul perioadei 20142018 a fost determinatâ o evolutie practic constantâ, cu mici devieri, pentru morbiditatea prin maladiile urechii si apofizei mastoidiene, prin traume, tulbu-rârii mintale si de comportament (tabelul 2).
Tabelul 2
Morbiditatea elevilor din institutiile de învàtàmânt preuniversitar prin prisma principalelor grupe de maladii
Analiza indicilor extensivi ai morbiditátii generale pentru anii 2014-201B denotá cá pe primul loc se plaseazá maladiile sistemului respirator cu o cotá de 34,7%, pe locul doi - maladiile aparatului digestiv cu 13,1%, pe locul trei - bolile ochiului si anexelor sale cu 10,4%, fiind urmate de afectiunile sistemului nervos si celui osteoarticular cu б,5% si, respectiv, 5,9%, alte patologii constituind 29,4%.
În unele studii publicate anterior, autorii remarcá faptul cá mentinerea la un nivel Înalt a morbiditátii so-matice printre copii este conditionatá În mare parte de influenta factorilor mediului de instruire [3, б, 15].
Conform datelor din Rapoartele privind característica sanitarà a institutiilor pentru copii sí adolescent supuse analizei, pentru perioada 2014-201B s-a evidentiat prezenta anualá a unui numár destul de mare de institutii de învátámânt preuniversitar În
care sunt atestate abateri de la cerintele normelor sanitar-igienice În vigoare dupá parametrii micro-climatului si ai iluminatului. Astfel, cota obiectivelor cu abateri de la normele În vigoare dupá parametrii microclimaterici a variat Între 10,7% În 2014 si B,0% În 2017; În aceeasi perioadá, cota obiectivelor unde au fost atestate abateri de la normativele În vigoare dupá nivelul iluminatului a variat Între 1б,0% (2014) si 12,9% (201B).
De rând cu calitatea redusá a factorilor fizici din mcáperile de studii, au fost evidentiati si alti factori cu impact vádit asupra stárii de sánátate a elevilor, si anume: necorespunderea mobilierului taliei elevilor; suprarncárcarea programelor de studii; organizarea nesatisfácátoare a alimentatiei; lipsa lucrátorilor medicali În scoli etc.
Astfel, cota institutiilor de învátámânt preuniversitar unde mobilierul nu a corespuns taliei elevilor În perioada de referintá a variat Între 44,7% (2014) si 34,4% (201B), iar numárul scolilor cu o organizare nesatisfácátoare a alimentatiei a variat Între б3,5% (2014) si б1,3% (2017).
În acelasi timp, cota institutiilor scolare cu o suprarncárcare a programelor de studii s-a majorat de la 11,б% În anul 2014 pâná la 17,1% În anul 2017 (tabelul 3).
Tabelul 3
Ponderea obiectivelor ce n-au corespuns normelor sani-tar-igienice conform calitàtii unor factori ai mediului de instruire (%)
Factorii mediului de instruire Anii
2014 2015 2016 2017 2018
Microclimat 10,7 B,3 7,б б,б B,0
Iluminat 1б,0 14,5 13,B 14,2 12,9
Mobilier scolar 44,7 41,7 43,3 37,5 34,4
Alimentatie incorectá б3,5 б0,4 б1,1 б1,3 -
Suprarncárcarea programelor de studii 11,б 12,7 12,4 17,1 -
Rezultatele obtinute În cadrul prezentului studiu sunt comparabile cu alte studii analogice realizate pe parcursul ultimelor decenii În Republica Moldova, fiind evidentiate tendinte similare, care necesitá o cercetare mai aprofundatá [2, б].
Concluzii
Morbiditatea generalá a elevilor din institutiile de învátámânt preuniversitar din Republica Moldova se mentine la un nivel destul de Înalt, având o tendintá de crestere continuá.
Situatia creatá dicteazá necesitatea organizárii si realizárii másurilor de preventie În institutiile de învátámânt preuniversitar, cu implicarea În acest scop a tuturor factorilor de decizie, inclusiv a autoritátilor
Denumirea patologiilor Anii
2014 2015 2016 2017 2018
Maladii infectioase 10B,2 B6,1 B3,1 30б,9 140,5
Maladiile sistemului respirator 1б9б,б 17б4,2 995,2 1736,B 1б92,1
Bolile sistemului digestiv 31B,3 34B,2 312,2 1679,B 9б9,0
Maladiile sistemului nervos 34б,4 342,б 220,B 11B,1 255,1
Bolile ochiului si anexelor sale 502,7 511,4 344,1 395,2 472,б
Tulburari mintale si de comporta-ment 6B,2 71,3 4B,1 100,5 5б,9
Maladiile sângelui, organelor hemato-poietice, tulburari ale mecanismului imunitar 122,B 133,4 126,B 172,5 115,0
Boli endocrine, de nutritie si metabolism 171,7 1B0,6 135,7 2B3,B 175,5
Bolile pielii si tesutului celular subcutanat 71,5 71,5 57,B 63,B б3,3
Maladiile sistemului genitourinar 226,B 211,3 125,2 191,0 152,2
Bolile sistemului osteoarticular, ale muschilor si tesutului conjunctiv 305,б 306,B 152,4 175,2 270,б
Maladiile sistemului circulator 145,4 140,3 94,0 50,2 121,1
Traume 95,3 9B,1 71,2 б1,1 B5,4
Maladiile urechii si apofizei mastoidi-ene 5б,0 55,1 1012,0 53,0 53,9
publice centrale si celor locale, a conducátorilor
institutiilor de învàtàmânt preuniversitar, precum si
a specialistilor din domeniul sánátátii publice.
Bibliografie
1. Cárárus S., Vasilos M. Starea sánátátii copiilor din judetul Chisináu si unii factori ce o determiná. In: Materialele Conferintei nationale„Sanatatea în relatie cu mediul", Chisináu, 2001, pp. 10-15.
2. Gustiuc V. Aspecte ale sánátátii elevilor din institutiile de Ínvátámánt preuniversitar din raionul Orhei si fac-torii determinants In: Materialele Conferintei nationale „Sanatatea în relatie cu mediul", Chisináu, 2010, p. 107.
3. Hábásescu I. Igiena copiilor si adolescentilor. Chisináu, 2009. 476 p.
4. Maistrenco Galina. Aspecte medico-sociale ale sanatatii elevilor: tz. dr. st. med., Chisináu, 2005. 150 p.
5. Pînzaru lu., Tutunaru M., Danilá T. Starea de sánátate a copiilor din institutiile prescolare si preuniversi-tare din Republica Moldova în perioada 2006-2010. In: Sanatate Publica, Economie si Management în Medicina, 2011, nr. 5, pp. 9-14.
6. Tcaci E., Cojocaru Iu., Ostalep T. s.a. Starea de sánátate a copiilor si factorii ce o determiná. In: Materialele Conferintei stiintifico-practice "Profilaxia maladiilor-Garantia sanatatii", Chisináu, 2007, pp. 86-88.
7. Tutunaru M., Zepca V., Iziumov N., Manole V. Morbiditatea cronicá a elevilor din institutiile de Ínvátámánt profesional conform datelor examenului medical. In: Materialele Conferintei stiintifico-practice cu participare international "CMP Chisinau: trecut, prezentsi viitor", 2009, pp. 129-135.
8. Tulchinsky T., Varavicova E. Noua sanatate publica: introducere în sec. XXI. Chisináu: Ulysse, 2003. 744 p.
9. Брехман И.И. Валеология - наука о здоровье. М.: ФиС, 1990.
10. Зулькарнаев Т.Р., Тимербулатов И.Ф., Ахметшина Р.А. и др. Комплексная оценка условий обучения в общеобразовательных учреждениях различного типа. В: Гигиена и санитария, 2009, № 2, с. 85-87.
11. Зулькарнаева А.Т., Тимербулатов И.Ф., Зулькарнаев Т.Р. и др. Гигиеническая оценка внутришкольной среды в средних общеобразовательных учреждениях при традиционной и инновационной формах обучения в условиях мегаполиса. В: Профилактическая Медицина, 2010, с. 19-22.
12. Кучма В.Р., Милушкина О.Ю. Подходы к оценке уровня санитарно-эпидемиологического благополучия образовательных учреждений для детей и подростков. В: Гигиена и санитария, 2004, № 3, с. 47-50.
13. Онищенко Г.Г. 85 лет государственной санитарно-эпидемиологической службе России. В: Мат. Все-рос. практ. конф. «Госсанэпидслужба России 80 лет: реальность и перспектива», Москва, 2007, с. 21-34.
14. Петрова Н.Ф., Горовая В.И. Современная школа и проблема здоровья учащихся. В: Успехи современного естествознания, 2005, № 11, с. 73-75.
15. Сухарев А.Г., Каневсекая Л.Я. Комплексная оценка условий воспитания и обучения детей и подростков в образовательном учреждении. Методическое пособие. Москва, 2002.
Vasile Gustiuc, director adjunct, Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá, tel.: 078801200;
e-mail: vasile.gustiuc@gmail.com
CZU: 615.9-053.2:632.95.024.391(478)
caracteristica consecinjele intoxicatiilor acute de etiologie chimicä la copii în republica moldova
Tatiana MANCEVA1, Oleg LOZAN2, Rodica GRAMMA2, Iurie PÎNZARU1,
'Agenda Nationalä pentru Sänätate Publicä, 2Scoala de Management în Sänätate Publicä
Rezumat
Acest studiu reprezintä o sintezä a cazurilor de intoxicatii acute de etiologie chimicä la copii în Republica Moldova pentru perioada 2012-2018. Un pericol iminentpentru sänätatea si viaÇa copiilor îl constituie utilizareaproduselor chimice cu alt scop decât celpentru care este destinatprodusul, care ulterior poate avea ca urmare nedoritä intoxicatia acutä de etiologie chimicä. Datele studiatepentru anii 2012-2018 au demonstrat cä incidenta prin intoxicatiile acute de etiologie chimicä la copii a atins cota maximä în anul 2015, fiind înregistrate 23,6 cazuri la 10.000 copii, cu o tendinfä de descrestere cätre anul 2018, când acestea au constituit 11,1 cazuri la 10.000 copii.
Cuvinte-cheie: intoxicatii acute, copii, produse chimice, afec-tafi, cauze, mäsuri de preventie
Summary
Characteristics and consequences of acute intoxications of chemical etiology in children in the Republic of Moldova
This study represents the cases of acute poisonings of chemical etiology of children during the period 2012-2018. An imminent danger to children's health and life is the use of chemical products for a purpose other than that for which the product is intended, which may subsequently result in unwanted - the acute chemical poisoning. The data studied during the period 2012-2018 in the Republic of Moldova showed that the incidence of acute chemical poisonings of children in 2015 constituted 23,6 cases per 10.000 children with a trend of decrease until 2018 to 11,1 cases 10 thousand children.
Keywords: acute poisonings, children, chemical products, affected, prevention measures
Резюме
Особенности и последствия острых отравлений химической этиологии у детей в Республике Молдова
Данная работа представляет синтез острых отравлений химической этиологии у детей, зарегистрированных в Республике Молдова, в период 2012-2018 гг. Особую опасность для здоровья и жизни детей представляет использование химических продуктов с другой целью, нежели для которой предназначен сам продукт, который впоследствии может привести к нежелательному результату - острое отравление химической этиологии. Данные, изученные за период 2012-2018 гг. в Республике Молдова, показали, что максимальное количество от-
