CC BY
5Masuri de preventie a IAEC
1. Educarea/informarea copiilor de cätre pärinti/profesori/medicul de familie despre pericolul produselor chimice pentru starea lor de sänätate si consecintele nefaste ale acestora.
2. Pästrarea produselor chimice în locuri inac-cesibile pentru copii.
3. Respectarea dozei de folosire si a modului de utilizare indicat în instructiuni.
4. Supravegherea continuä a comportamentu-lui copiilor.
5. Evitarea automedica^iei, iar în caz de suspec-tare a intoxica^iei adresarea urgentä la medic.
6. Implicarea specialistilor-veterinari, inclusiv din farmaciile veterinare, în procesul de informare a popula^iei despre pericolul utilizärii produselor chimice destinate tratamentului animalelor pentru deparazitare, ca antipediculicide si antiscabie la copii.
Bibliografie
1. Cotorobai Lilia, Panainte Vasile, Vasilita Nicoleta. Intoxicafiile acute neprofesionale exogene de etiologie chimicà - pericol iminent pentru sânâtatea si viata oamenilor. 2017. 30 p. https://www.slideshare.net/ centrul_onu_bnrm/intoxicaiile-acute-neprofesiona-le-exogene-de-etiologie-chimic
2. Geta Rîsnoveanu, Gunnar Brunborg. Fundamente legislative si stiinfifice pentru evaluarea sub-stanfelor chimice. Bucuresti, 2016. 515 p. https:// www.researchgate.net/profile/G_Risnoveanu/ publication/318456785_Fundamente_legislati-ve_si_stiintifice_pentru_evaluarea_substantelor_ chimice_Ghid/links/59caaffda6fdcc451d58208b/ Fundamente-legislative-si-stiintifice-pentru-evalua-rea-substantelor-chimice-Ghid.pdf
3. Nicolae Rosca. Actualitatea problemei intoxicatiilor acute neprofesionale exogene de etiologie chimicâ. 14 p. https://www.slideshare.net/centrul_onu_bnrm/ actualitatea-problemei-intoxicaiilor-acute-neprofe-sionale-exogene-de-etiologie-chimic-nicolae-roca
4. David D. Gummin, James B. Mowry, Daniel A. Spyker, et al. Annual Report of the American Association of Poison Control Centers'. National Poison Data System (NPDS): 34th Annual Report, 2016. In: Clinical Toxicology, p. 5. ISSN: 1556-3650. https://aapcc.s3.amazonaws. com/pdfs/annual_reports/2016_AAPCC_NPDS_An-nual_Report.pdf
5. Erhan Zöhre, Cüneyt Ayrik, Seyran Bozkurt, et al. Retrospective Analysis of Poisoning Cases Admitted to the Emergency Medicine. In: Archives of Iranian Medicine, 2015, vol. 18, nr. 2, pp. 117-122. https://pdfs. semanticscholar.org/b023/68bc292530120976b87d 4b14aaf4d9fcd86b.pdf
6. Iurie Pinzaru, Tatiana Manceva, Raisa Sircu, et al. Acute chemical poisonings in the Republic of Moldova. In: Chemistry Journal of Moldova. General, Industrial and Ecological Chemistry, 2017, nr. 12(1), pp. 29-36.
7. Lam L.T. Childhood and adolescence poisoning in NSW, Australia: an analysis of age, sex and poison types. In: Inj. Prev., 2003, nr. 9, pp. 338-342.
8. Liyana Hazwani Mohd Adnan, Jahangir Kamaldin, Nasir Mohamad, et al. The Risk of Accidental Chemical Poisoning Cases among Children (<12 Years Old) Admitted to Hospital University Sains Malaysia: 5 Years Review. In: Journal ofClinical Toxicology, 2013, pp. 1-6. ISSN: 2161-0495. https://pdfs.semanticscholar.org/99 2cZ4b1e0d8f53bf939111295f8d6393e0d55d96.pdf
9. Mahmood Haghighat, Hossein Moravej and Maryam Moatamedi. Epidemiology of Pediatric Acute Poisoning in Southern Iran: A Hospital-Based Study. In: Bull. Emerg. Trauma, 2013, nr. 1(1), pp. 28-33.
10. Management of Poisoning. MOH Clinical Practice Guidelines Dec/2011. Singapore 16 College Road, Medicine. 344 p. ISBN: 978-981-08-9904-2. http:// www.moh.gov.sg/cpg
11. Margie Peden, Kayode Oyegbite, Joan Ozanne-Smith, et al. World report on child injury prevention. World Health Organization, 2008. 25 p. ISBN: 978-92-4-156357-4. https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/43 851/9789241563574_eng.pdf;jsessionid=03F0952FF BFD04506F644E19CCDE6F04?sequence=
12. Jerome D. Levin, Joseph Culkin, Richard S. Perrotto. Introduction to chemical dependency counseling. Nort-hvale, N.J., 2001. 391 p. ISBN: 978-0-7657-0289-0.
13. Ramazan Koylu, Zerrin Defne Dundar, Oznur Koylu, et al. The Experiences in a Toxicology Unit: A Review of 623 Cases. I n: Journal of Clinical Medicine Research, 2014, vol. 6(1), pp. 59-65. PMC 3881991. https://www. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3881991/
14. Stanley J. Swierzewski. Causes and Risk Factors for Poisoning. Remedys health communities.com. 2008. http://www.healthcommunities.com/poisoning/ causes.shtml
Tatiana Manceva, cercetätor stiintific, Agenda Nationalä pentru Sänätate Publicä, tel.: 022 574 502
CZU: 613.955:314.622.4+614.212
STAREA DE SÄNÄTATE A ELEVILOR DIN FAMILII TAMPORAR DEZINTEGRATE CONFORM ADRESABILITÄTII LA PUNCTUL MEDICAL §COLAR
Vergil MANOLE,
Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä
Rezumat
În studiu au fost inclusi elevi din cíasele I-XII, în total 2292 de elevi, inclusiv 1172 de sex masculin si 1120 de sex feminin. Din numärul total, 33,1% le constituie elevii din familii temporar dezintegrate. Un nivel mai sporit de adresabilitate a fost înregistrat anume la elevii din asemenea familii, un nivel mai înalt atestându-se la sexul feminin. Nivelul morbiditätii pe clase a elevilor din familii temporar dezintegrate si din familii complete denotä o corelatie slabä între fenomene, dar nivelul morbiditätii pe parcursul anului a elevilor din familii
temporar dezintegrate si din familii complete denota o corelatie puternica intre fenomene.
Cuvinte-cheie: adresabilitate, elevi, familii temporar dezintegrate
Summary
Health condition of students in temporarily disintegrated families according to the addressability to the school health offices
The study group comprised of students in the 1-12 grades, in total 2292 students, including 1172 males and 1120 females. From the total number of students 33,1% constitute students in temporarily disintegrated families. A higher level of addressability was registered with students in temporarily disintegrated families, gender-wise a higher level with females. Morbidity level per grade of students in temporarily disintegrated and complete families denotes a weak correlation between the phenomenon's, although morbidity level during the year of students in temporarily disintegrated and complete families don'ts a strong correlation between the phenomenon's.
Keywords: addressability, students, temporarily disintegrated families
Резюме
Состояние здоровья учащихся из дезинтегрированных семей в соответствии с обращаемостью в школьный медицинский пункт
В исследовании принимали участие учащиеся 1-12 классов, всего 2292ученика, из которых 1172 мужского пола и 1120 женского пола. Из общего количества учащихся 33,1% составляют учащиеся из временно неполных семей. Большее количество обращений приходится на детей из временно неполных семей, по половому признаку большее количество женского пола. Уровень заболеваемости по классам обучения учащихся из временно неполных семей и полных семей частично отличаются по признакам, а уровень заболеваемости на протяжении года у учащихся из временно неполных семей и полных семей указывает на существенные отличия по половому признаку.
Ключевые слова: обращения, учащиеся, временно неполные семьи
Introducere
Adresabilitatea la medic cu scopul de a face un control in lipsa aparenta a unei boli este un indicator al culturii medicale si un factor important pentru depistarea la timp a unor maladii.
Analiza informatiei colectate referitor la adresa-rile populatiei in institutiile medicale este metoda de baza de studiu al morbiditatii. Datele constatate au un caracter informativ sau de prevenire, preavizare. In baza lor se pot face concluzii privind raspandirea si dinamica relativa a morbiditatii populatie [1].
Accesibilitatea serviciilor medicale reprezintä unul dintre principalii indicatori de evaluare a sänätätii comunitare [2].
Studierea opiniei populatiei prin metoda de chestionare este frecvent utilizatä si permite de a depista neajunsurile existente în acordarea asistentei medicale [3].
Morbiditatea elucidatä prin adresabilitatea elevilor din mvätämäntul secundar general din Republica Moldova a fost studiatä în baza rezultatelor adresärii elevilor pentru acordarea asistentei medicale prin extragerea datelor din registrele punctelor medicale din institutiile luate în studiu [4, 5]. Conform structurii morbiditätii, elevii se adreseazä la punctele medicale cel mai des cu infectii respiratorii virale acute, identice sunt si adresärile la cabinetul medicului de familie [6].
Scopul studiului a constat în evaluarea stärii de sänätate a elevilor din familiile temporar dezintegrate, conform adresabilitätii la punctul medical din scoalä.
Material si metode
t
În studiu au fost inclusi elevi din clasele I-XII, în total 2292, inclusiv 1172 de sex masculin si 1120 de sex feminin. Din numärul total, 33,1% le constituie elevii din familii temporar dezintegrate. Monitoriza-rea adresabilitätii la punctul medical din scoalä a fost realizatä în trei zone ale Republicii Moldova: zona Nord - 591 de elevi, inclusiv 303 fete si 288 bäieti, respectiv 262 din familii dezintegrate si 329 din familii complete; zona Centru - 995 de elevi, inclusiv 518 fete si 477 bäieti, 234 din familii dezintegrate si 761 din familii complete; zona Sud - 706 elevi, inclusiv 351 fete si 355 bäieti, 262 din familii dezintegrate si 444 din familii complete.
Colectarea informatiei referitor la adresabilitatea elevilor la punctul medical al institutiei preuni-versitare a fost realizatä prin selectarea datelor din registrele medicale. Analiza rezultatelor a fost efectu-atä în raport cu anul de studii, cu sexul subiectilor si cu locul de resedintä al elevilor din familii temporar dezintegrate si în comparatie cu datele la elevii din familiile complete.
Rezultate obtinute
Analizând adresabilitatea pe parcursul anului de studii în functie de sexul subiectilor, am constatat cä elevii de sex feminin (781%o) constituie o cotä cu 280% mai mare decât elevii de sex masculin (501%). Frecventa adresärilor la punctul medical în regiunea Sud este mai maltä (1011%) decât în Centru (675%) si Nord (674%).
La nivel de tarä, un numär mai mare de adresäri lunare ale fetelor este înregistrat în lunile: februarie
(132%), martie si aprilie (100%), ianuarie (95%), septembrie (90%). În zona Sud, adresârile sunt mai dese în lunile februarie (172%), aprilie (163%), noiembrie (127%), septembrie (115%) si martie (107%). În Centru - în lunile septembrie (103%), februarie (101%), ianuarie (96%), martie (86%), oc-tombrie (78%), iar în zona Nord - februarie (135%), martie (86%), ianuarie (108%), aprilie (101%), noiembrie (49%).
Analizând datele lunare ale adresârilor elevilor de sex masculin în zonele târii, obtinem urmâtorul clasament: Sud - 570%, Nord - 502%, Centru -454%. În regiunea Sud, adresabilitatea lunarâ în descrestere a bâietilor este urmâtoarea: februarie (108%), aprilie (88%), octombrie (80%), septembrie (60%). În Nord - februarie si decembrie (79%), aprilie (66%), ianuarie (56%), iar în zona Centru - septembrie (77%), martie (71%), februarie (69%), octombrie (52%), ianuarie (50%). Nivelul morbiditâtii între luni în functie de sexul elevilor denotâ o corelatie puternicâ între fenomene, con-stituind 0,86.
Stabilind frecventa lunarâ a adresârii fetelor la punctele medicale scolare, am stabilit câ în zona Sud ceasta prevaleazâ în urmâtoarele clase, în descrestere: clasa a 9-a (1868%), clasa a 3-a (1579%), a 8-a (1225%), a 5-a (1212%) si clasa a 2-a (1098%). În zona Nord: clasa a 5-a (1500%), a 6-a (1462%), a 9-a (1063%), clasa a 3-a (722%) si a 7-a (559%), respectiv în Centru: clasa a 10-a (2333%), a 2-a (1000%), a 5-a (939%), clasa 1-a (814%) si a 7-a (740%).
Frecventa lunarâ a adresârii bâietilor la punctele medicale este urmâtoarea: în zona Sud - clasa a
5-a (1357%), clasa 1-a (735%), a 7-a (688%), a 6-a (677%) si a 3-a (552%); în zona Nord - clasa a 5-a (1310%), a 6-a (1150%), a 2-a (800%), a 7-a (61%5) si a 8-a (500%); în zona Centru - clasa a 5-a (729%), a 11-a (588%), a 2-a (551%), clasa a 7-a (533%) si a
6-a (489%). Nivelul morbiditâtii între clase în functie de sexul elevilor denotâ o corelatie puternicâ între fenomene, constituind 0,86.
Adresabilitatea elevilor pe parcursul anului de studii ne dezvâluie urmâtorul tablou: numârul adresârilor în familiile dezintegrate (708%) este cu 104% mai mare decât în familiile integrate (604%). S-au adresat mai des copii din familiile dezintegrate din zona Centru a târii (844%), adresabilitatea este la acelasi nivel în zonele Sud (653%) si Nord (648%). Analizând adresârile elevilor din familiile dezintegrate în total lunar, am constatat câ un nivel mai sporit s-a înregistrat în februarie (129%), aprilie (101%), martie (89%) si ianuarie (81%). În Centru, adresabilitatea este mai înaltâ în lunile februarie (152%), noiembrie (125%), ianuarie (112%),
aprilie (94%). În zona Sud morbiditatea este mai sporitä în aprilie (111%), februarie (107%), martie si octombrie (84%). În Nord adresârile prevaleazâ în lunile februarie (133%), martie si aprilie (98%), decembrie (91%).
Adresârile copiilor din familii integrate sunt mai frecvente în lunile februarie (97%), martie (81%), aprilie (71%), septembrie (85%). Comparând zonele tärii, s-a constatat cä adresabilitatea predominä în Sud (878%), urmând apoi zonele Centru (476%) si Nord (175%). Pe parcursul anului de studiu, la sudul republicii a fost o adresabilitate mai intensä în lunile februarie (161%), aprilie (136%), septembrie (106%), noiembrie (115%). În centrul tärii adresabilitatea e mai sporitä în lunile septembrie (91%), ianuarie (61%), februarie (66%), martie (78%). La nord, cel mai mare numär de adresäri s-a atestat în lunile martie (32%), februarie (28%), ianuarie (27%). Nivelul morbiditätii între luni (figura 1) a elevilor din familiile temporar dezintegrate si din cele complete denotä o corelatie puternicä între fenomene, constituind 0,79.
120 100 H-
SO 'ê 60
40
20 0 1
1 2 3 4 9 10 11 12
■ 0%. 64 97 81 71 34 85 60 65 50
«¡1 81 128 129 100 32 62 66 75 69
■
LUNILE anului
Figura 1. Dinamica adresabilitâtii lunare a elevilor din familiile complete (0) si din cele dezintegrate (!)
Adresabilitatea elevilor din familiile dezintegrate pe clase indicâ o variabilitate înaltâ între regiuni, si anume un nivel mai sporit în zonele Sud (653%) si Nord (648%), urmând apoi zona Centru (190%). La elevii din familiile dezintegrate, în total pe regiuni avem un nivel mai înalt în clasele a 9-a (1080%), a
6-a (1033%), a 5-a (1000%), a 7-a (729%), a 10-a (645%). În Sud acest indice are urmâtoarea structurâ: clasa a 3-a (1833%), a 9-a (1118%), a 5-a (1000%), a
7-a (714%). În zona Nord, morbiditatea determinatâ prin adresabilitate între clase prevaleazâ în clasa a 6-a (2063%), urmatâ de a 5-a (938%), a 9-a (870%) si a 11-a (714%). În Centru se adreseazâ mai frecvent copiii din clasele a 9-a (1278%), a 10-a (1200%), a 5-a (1133%) si a 2-a (1000%),
Adresabilitatea elevilor din familiile complete în functie de clase între zonele târii aratâ un nivel mai sporit în Sud (878%), urmând apoi zonele Nord
(535%o) si Centru (3690%o). ín total pe tará este mai frecventá adresabilitatea copiilor din cíasele a 5-a (1181%), a 2-a (813%), a 7-a (712%) si a 8-a (615%). ín zona Sud, morbiditatea este mai inaltá in clasele a 5-a (1425%), a 9-a (1140%), a 7-a (1042%), a 2-a (978%) si in clasa 1-i (906%). ín zona Nord predomi-ná clasele a 5-a (2095%), a 2-a (900%), a 7-a (593%), a 6-a (529%) si a 9-a (523%). ín regiunea de centru a republicii, morbiditatea determinatá dupá adresa-bilitate este mai sporitá in clasele a 10-a (1000%), a 5-a (742%), a 2-a (681%), a 11-a (622%) si a 4-a (554%). Nivelul morbiditátii in functie de clasá (figura 2) a elevilor din familiile temporar dezintegrate si din cele complete denotá o corelatie slabá intre fenomene, constituind 0,27.
Structura adresabilitàtii la punctul medical scolar
1400 1200 1000 800
I II
I lllll
123456789 10 11 12 10 96o 455 813 382 479 1181 508 712 615 569 342 477 538 l%c 539 429 768 487 1000 1033 729 636 1080 633 645 409
Figura 2. Dinamica adresabilitátii in functie de clasá a elevilor din familiile complete (0) si din cele dezintegrate (1)
Prin analiza structurii adresabilitátii (v. tabelul) la punctul medical al scolii s-a constatat cá:
• pe I loc se plaseazá bolile aparatului respirator in toate cele trei zone ale republicii: Nord - 50%, Centru - 30,16,%, Sud -28,09%;
• pe locul II se aflá bolile aparatului digestiv: Centru - 28,55%, Sud - 21,29%, Nord - 15,9%;
• locul III este ocupat de maladiile sistemului nervos: Sud - 18,25%, Nord - 8,96%, iar in zona Centru - simptome si semne clinice cu 13,11%;
• pe locul IV, in zona Sud se plaseazá bolile pielii si ale tesutului celular subcutanat -15,74%, in Nord - maladiile sistemului osteoarticular, ale mucoaselor tesutului conjunctiv - 6,65%, in zona Centru - leziunile traumatice, apoi otrávirile si alte consecinte ale cauzelor externe - 6,10%;
• pe locul V, in Sud se situeazá bolile aparatului genitourinar - 8,94%, in Centru - maladiile sistemului nervos - 5,75%, iar in zona Nord
- bolile pielii si ale tesutului celular subcutanat -4,91%;
• pe locul VI, in zona Centru se aflá bolile pielii si tesutului celular subcutanat - 5,03%, in Nord -bolile infectioase si parazitare - 4,62%, iar in Sud
- maladiile aparatului circulator cu 3,22%.
N/ o CENTRU NORD SUD
1 Bolile aparatului respirator, 30,16%o Bolile aparatului respirator, SG% Bolile aparatu-lui respirator, 2B,G9%
2 Bolile aparatului digestiv, 28,55% Maladiile apa-ratului digestiv, 1S,9% Maladiile apa-ratului digestiv, 21,29%
3 Simptome si semne clinice, 13,11% Bolile sistemului nervos, 8,96%o Bolile sistemului nervos, 1B,2S%
4 Leziuni traumatice, otraviri, alte consecinte ale cauzelor externe, 6,10% Bolile sistemului osteoarticu-lar, muschilor, tesutului conjunctiv, 6,6S% Bolile pielii si tesutului celular subcutanat, 1S,74%
S Maladiile sistemului nervos, 5,75% maladiile pielii si ale tesutului celular subcutanat, 4,91% Maladiile aparatului genitourinar, B,94%
б Bolile pielii si tesutului celular subcutanat, 5,03% Bolile infectioase si parazitare, 4,62% Bolile aparatului circulator, 3,22%
Discutii
Datele obtinute în studiul efectuat sunt originale si unice pentru Republica Moldova, confirmând o datä în plus impactul medico-social negativ al dezintegrärii familiilor asupra copiilor. La elevii din aceste familii au fost stabilite legäturi strânse între starea lor de sänätate si vârstâ, sex, conditiile de trai. Adresabilitatea în functie de sex a constatat un nivel mult mai înalt la elevii de sex masculin (501%) versus cel feminin (280%).
Adresabilitatea elevilor din familiile dezintegrate indicä o variabilitate înaltâ între zonele tärii, si anume un nivel mai mare se atestä în Sud (653%) si Nord (648%), comparativ cu zona Centru (190%). Structura adresabilitätii la punctul medical a elevilor din familiile dezintegrate constatä urmätoarele: pe I loc se plaseazä bolile aparatului respirator, pe locul II - bolile aparatului digestiv, pe locul III - maladiile sistemului nervos, pe locul IV - cele ale pielii si tesutului celular subcutanat, iar pe locul V - bolile aparatului genitourinar.
Concluzii
1. Adresabilitatea lunarä este mai maltä în lunile februarie, martie, aprilie, ianuarie la elevii de sex feminin, iar la cei de sex masculin - în lunile februarie, martie, septembrie si octombrie. Nivelul morbiditätii elevilor pe luni ale anului în functie de sex denotä o corelatie puternicä între fenomene, constituind 0,86. Conform claselor, s-a constatat cä elevii de sex feminin din clasele 5, 9, 7, 1, 2 au o adresabilitate mai maltä, iar la elevii de sex masculin avem urmätorul
clasament: cíasele 5, 6, 7, 2, 4. Nivelul morbiditâtii pe clase în functie de sexul elevilor denotâ o corelatie puternicâ între fenomene, constituind 0,86.
2. S-a stabilit o adresabilitate la punctul medical mult mai sporitâ la elevii de sex masculin.
3. Adresabilitatea pe parcursul anului de studii a elevilor din familiile dezintegrate este mai înaltâ decât adresabilitatea celor din familiile complete. Între zone, adresabilitatea elevilor din familii dezintegrate în Sud, Nord si Centru este la acelasi nivel. La cei din familii complete, acest indicator are urmâtorul plasament între regiuni, în descrestere: Sud, Centru, Nord. Nivelul morbiditâtii pe clase a elevilor din familii temporar dezintegrate si a celor din familii complete denotâ o corelatie puternicâ între fenomene, constituind 0,79.
4. Adresabilitatea la punctul medical în functie de clasâ a elevilor din familii temporar dezintegrate este mai înaltâ decât la elevii din familiile complete, iar la elevii din familii dezintegrate acest indicator este la acelasi nivel în zonele Nord si Sud. La elevii din familii complete, un nivel mai înalt este stabilit în zona Sud, urmatâ apoi de Nord si Centru. În functie de clasâ, adresabilitatea copiilor din familii dezintegrate este mai mare în clasele 9, 6 si 5. În rândul elevilor din familii complete nivelul adresârii are urmâtorul clasament: clasele 5, 2, 7, 8. Nivelul morbiditâtii pe clase a elevilor din familiile temporar dezintegrate si din familii complete denotâ o corelatie slabâ între fenomene, constituind 0,27.
5. În structura adresabilitâtii prevaleazâ urmâ-toarele maladii: în toate zonele republicii, pe I loc se plaseazâ maladiile sistemului respirator, pe locul II - bolile aparatului digestiv, pe locul III - bolile sistemului nervos în Sud si Nord, iar în zona Centru - simptoamele si semnele clinice.
Bibliografie
1. Sânâtate Publicâ si Management (red. responsabil dr. hab. med., prof. univ. D. Tintiuc). Chisinâu, 2007, p. 13.
2. Cojan Adela, Francu Violeta, Domnariu Carmen. Ac-cesibilitatea serviciilor medicale - indicator de evaluare a sânâtâtii comunitare. In: Conferinta Nationalâ de Sânâtate Publicâ cu participare international „Prezent si viitor în sânâtatea publicâ din Romania". 12-14 noi-embrie 2008, Timisoara, 2008, p. 52.
3. Ábrám Zoltan, Domokos Lajos, Gáspárik Ildikó, Tar Gyongyi. The opinion of the population about the medical services. In: Magyar Epidemiológia, 2011, Supplimentum VIII, évfolyam, p. 10.
4. Tutunaru M., Zepca V., Iziumov N., Manole V. Morbidi-tatea elevilor din institutiile de învâtâmânt profesional conform adresabilitâtii. In: Materialele Congresului VI al igienistilor, epidemiologilor si microbiologilor din Republica Moldova. 23-24 octombrie 2008, vol. I. Chisinâu, 2008, p. 121.
5. Victor Zepca, Ion Bahnarel, Vergil Manole. Adresabilitatea la medic a elevilor scolilor profesionale din familiile temporar dezintegrate. In: Sânâtate publicâ, economie si management. ATM, 2011, vol. II, nr. 3, pp. 1-4.
6. Etco C, Buta G, Cobâleanu Z, Scripcari A. Aspectele medico-sociale de organizare, supraveghere si moni-torizare a stärii de sânâtate a copiilor din municipiul Chisinâu în asistenta medicalä primará. In: Sànàtate Publicâ, Economie si Management în Medicinà, 2015. nr. 2(59), pp. 13-16.
Vergil Manole, doctorand,
Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publicâ,
tel.: 022 574-501,
e-mail: manole.vergil@gmail.com
CZU: 614.777(282.243.758)
CARACTERISTICA IGIENICÄ A VARIAJIILOR SEZONIERE ALE CALITÄJII APEI DIN RÄUL PRUT
Inga MIRON,
Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä
Rezumat
Procesul de evaluate din punct de vedere calitativ a apelor de suprafatä este unul complex si depinde de o serie de criterii, metode si procedee ce variazä de la o tarä la alta, impunan-du-i astfel un caracter relativ. A fost efectuatä o cercetare si o evaluare in dinamicä, multianualä si sezonierä, a indicilor calitätii apei din raul Prut. In studiu au fost incluse trei localitäti urbane din ecosistemul r. Prut, amplasate pe trase-ul fluviului la intrarea, la mijlocul si la iesirea lui din tarä. Investigatiile au avut un caracter sezonier, determinand 22 de indici sanitaro-chimici. In urma analizei rezultatelor obtinute, am constatat cä apa r. Prut este slab alcalinä, cu valorile medii ale pH-ului de 7,9±0,05; CBO5 - 2,9±0,1 mg/dm3; CCO -19,05±2,8 mg/dm3; alcalinitatea - 3,9±0,1 mg/dm3; duritatea totalä - 5,6±0,380G; mineralizarea - 0,5±0,001 mg/dm3; Ca - 58,02±2,3 mg/dm3; Mg - 27,2±2,2 mg/dm3; continutul de cloruri constituie 43,4±8,6 mg/dm3; sulfati - 106,5±8,7 mg/ dm3; ZK+Na - 64,3±5,7mg/dm3; hidrocarbonati - 238,9±6,8 mg/dm3; amoniac - 0,3±0,1 mg/dm3; Fe - 0,1±0,01 mg/ dm3; nitriti - 0,1±0,03 mg/dm3; nitrati - 5,5±0,8 mg/dm3; detergenti - 0,05±0,001 mg/dm3;produsepetroliere - 0,1±0,01 mg/dm3; fenoli - 0,01±0,005 mg/dm3. Conform datelor obtinute, calitatea apei din raul Prut, in special dupä indicii influentei antropice, tine de clasele II-IV de poluare. In an-samblu, apele r. Prut corespund cerintelor pentru ecosistemele acvatice care pot servi drept sursä de apä potabilä.
Cuvinte-cheie: calitatea apei, indicatori sanitaro-chimici, raul Prut
Summary
Hygienic characteristics of the seasonal variations of water quality from the Рrut river
A research and evaluation were carried out in the dynamics, multiannual and seasonal quality of water quality indicators in the Prut river. In the study, 3 urban localities from
