CC BY
10clasament: cíasele 5, 6, 7, 2, 4. Nivelul morbiditâtii pe clase în functie de sexul elevilor denotâ o corelatie puternicâ între fenomene, constituind 0,86.
2. S-a stabilit o adresabilitate la punctul medical mult mai sporitâ la elevii de sex masculin.
3. Adresabilitatea pe parcursul anului de studii a elevilor din familiile dezintegrate este mai înaltâ decât adresabilitatea celor din familiile complete. Între zone, adresabilitatea elevilor din familii dezintegrate în Sud, Nord si Centru este la acelasi nivel. La cei din familii complete, acest indicator are urmâtorul plasament între regiuni, în descrestere: Sud, Centru, Nord. Nivelul morbiditâtii pe clase a elevilor din familii temporar dezintegrate si a celor din familii complete denotâ o corelatie puternicâ între fenomene, constituind 0,79.
4. Adresabilitatea la punctul medical în functie de clasâ a elevilor din familii temporar dezintegrate este mai înaltâ decât la elevii din familiile complete, iar la elevii din familii dezintegrate acest indicator este la acelasi nivel în zonele Nord si Sud. La elevii din familii complete, un nivel mai înalt este stabilit în zona Sud, urmatâ apoi de Nord si Centru. În functie de clasâ, adresabilitatea copiilor din familii dezintegrate este mai mare în clasele 9, 6 si 5. În rândul elevilor din familii complete nivelul adresârii are urmâtorul clasament: clasele 5, 2, 7, 8. Nivelul morbiditâtii pe clase a elevilor din familiile temporar dezintegrate si din familii complete denotâ o corelatie slabâ între fenomene, constituind 0,27.
5. În structura adresabilitâtii prevaleazâ urmâ-toarele maladii: în toate zonele republicii, pe I loc se plaseazâ maladiile sistemului respirator, pe locul II - bolile aparatului digestiv, pe locul III - bolile sistemului nervos în Sud si Nord, iar în zona Centru - simptoamele si semnele clinice.
Bibliografie
1. Sânâtate Publicâ si Management (red. responsabil dr. hab. med., prof. univ. D. Tintiuc). Chisinâu, 2007, p. 13.
2. Cojan Adela, Francu Violeta, Domnariu Carmen. Ac-cesibilitatea serviciilor medicale - indicator de evaluare a sânâtâtii comunitare. In: Conferinta Nationalâ de Sânâtate Publicâ cu participare international „Prezent si viitor în sânâtatea publicâ din Romania". 12-14 noi-embrie 2008, Timisoara, 2008, p. 52.
3. Ábrám Zoltan, Domokos Lajos, Gáspárik Ildikó, Tar Gyongyi. The opinion of the population about the medical services. In: Magyar Epidemiológia, 2011, Supplimentum VIII, évfolyam, p. 10.
4. Tutunaru M., Zepca V., Iziumov N., Manole V. Morbidi-tatea elevilor din institutiile de învâtâmânt profesional conform adresabilitâtii. In: Materialele Congresului VI al igienistilor, epidemiologilor si microbiologilor din Republica Moldova. 23-24 octombrie 2008, vol. I. Chisinâu, 2008, p. 121.
5. Victor Zepca, Ion Bahnarel, Vergil Manole. Adresabilitatea la medic a elevilor scolilor profesionale din familiile temporar dezintegrate. In: Sânâtate publicâ, economie si management. ATM, 2011, vol. II, nr. 3, pp. 1-4.
6. Etco C, Buta G, Cobâleanu Z, Scripcari A. Aspectele medico-sociale de organizare, supraveghere si moni-torizare a stärii de sânâtate a copiilor din municipiul Chisinâu în asistenta medicalä primará. In: Sànàtate Publicâ, Economie si Management în Medicinà, 2015. nr. 2(59), pp. 13-16.
Vergil Manole, doctorand,
Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publicâ,
tel.: 022 574-501,
e-mail: [email protected]
CZU: 614.777(282.243.758)
CARACTERISTICA IGIENICÄ A VARIAJIILOR SEZONIERE ALE CALITÄJII APEI DIN RÄUL PRUT
Inga MIRON,
Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä
Rezumat
Procesul de evaluate din punct de vedere calitativ a apelor de suprafatä este unul complex si depinde de o serie de criterii, metode si procedee ce variazä de la o tarä la alta, impunan-du-i astfel un caracter relativ. A fost efectuatä o cercetare si o evaluare in dinamicä, multianualä si sezonierä, a indicilor calitätii apei din raul Prut. In studiu au fost incluse trei localitäti urbane din ecosistemul r. Prut, amplasate pe trase-ul fluviului la intrarea, la mijlocul si la iesirea lui din tarä. Investigatiile au avut un caracter sezonier, determinand 22 de indici sanitaro-chimici. In urma analizei rezultatelor obtinute, am constatat cä apa r. Prut este slab alcalinä, cu valorile medii ale pH-ului de 7,9±0,05; CBO5 - 2,9±0,1 mg/dm3; CCO -19,05±2,8 mg/dm3; alcalinitatea - 3,9±0,1 mg/dm3; duritatea totalä - 5,6±0,380G; mineralizarea - 0,5±0,001 mg/dm3; Ca - 58,02±2,3 mg/dm3; Mg - 27,2±2,2 mg/dm3; continutul de cloruri constituie 43,4±8,6 mg/dm3; sulfati - 106,5±8,7 mg/ dm3; ZK+Na - 64,3±5,7mg/dm3; hidrocarbonati - 238,9±6,8 mg/dm3; amoniac - 0,3±0,1 mg/dm3; Fe - 0,1±0,01 mg/ dm3; nitriti - 0,1±0,03 mg/dm3; nitrati - 5,5±0,8 mg/dm3; detergenti - 0,05±0,001 mg/dm3;produsepetroliere - 0,1±0,01 mg/dm3; fenoli - 0,01±0,005 mg/dm3. Conform datelor obtinute, calitatea apei din raul Prut, in special dupä indicii influentei antropice, tine de clasele II-IV de poluare. In an-samblu, apele r. Prut corespund cerintelor pentru ecosistemele acvatice care pot servi drept sursä de apä potabilä.
Cuvinte-cheie: calitatea apei, indicatori sanitaro-chimici, raul Prut
Summary
Hygienic characteristics of the seasonal variations of water quality from the Рrut river
A research and evaluation were carried out in the dynamics, multiannual and seasonal quality of water quality indicators in the Prut river. In the study, 3 urban localities from
the Prut river ecosystem were selected along the river at the entrance to the middle and at the exit of the river in the country. Investigations were conducted seasonally, determining 22 sanitary-chemical indices. After analyzing the obtained results, we found that Prut water was slightly alkaline, with the averagepH values of 7,9±0,05; CBO5 - 2,9±0,1 mg/dm3; CCO - 19,05±2,8 mg/dm3; alkalinity - 3,9±0,1 mg/dm3; the average total hardness of Prut river water is 5,6±0,380G; mineralization - 0,5±0,001 mg/dm3; Ca - 58,02±2,3 mg/dm3; Mg - 27,2±2,2 mg/dm3; the chloride content is 43,4±8,6 mg/ dm3; sulfates - 106,5±8,7 mg/dm3; IK + Na - 64,3±5,7 mg/ dm3; hydrocarbons - 238,9±6,8 mg/dm3; ammonia - 0,3±0,1 mg/dm3; Fe - 0,1±0,01 mg/dm3; nitrites - 0,1±0,03 mg/dm3; nitrates - 5,5±0,8 mg/dm3; detergents - 0,05±0,001 mg/dm3; petroleum - 0,1±0,01 mg/dm3;phenols - 0,01±0,005 mg/dm3. According to the results obtained, the quality of the water in the Prut river, especially according to the anthropogenic influences, is recognized in class II-IV pollution. On the whole, Prut waters meet the requirements for aquatic ecosystems that can serve as a source of drinking water.
Keywords: water quality, sanitary-chemical indicators, Prut river
Резюме
Гигиеническая характеристика сезонных вариаций качества воды в реке Прут
Проведено исследование и оценка динамики, многолетних и сезонных показателей качества воды в реке Прут. В ходе исследования были отобраны три городских населенных пункта из экосистемы реки Прут, расположенных вдоль реки на входе в стране, в середине и на выходе ее. Исследования проводились сезонно, определяя 22 санитарно-химических показателя. Проанализировав полученные результаты, мы обнаружили, что вода Прута является слабощелочной, со средним значением рН 7,9±0,05; CBO5 - 2,9±0,1 мг/дм3; CCO - 19,05±2,8 мг/ дм3; щелочности - 3,9±0,1 мг/дм3; общей жесткости воды - 5,6±0,3800G; минерализации - 0,5±0,001 мг/дм3; кальция - 58,02±2,3 мг/дм3; магния - 27,2±2,2 мг/дм3; хлоридов - 43,4±8,6 мг/дм3; сульфатов - 106,5±8,7 мг/ дм3; ХК + Na - 64,3±5,7мг/дм3;углеводородов - 238,9±6,8 мг/дм3; аммиака - 0,3±0,1 мг/дм3; Fe - 0,1±0,01 мг/дм3; нитритов - 0,1±0,03мг/дм3; нитратов - 5,5±0,8мг/дм3; моющих средств - 0,05±0,001 мг/дм3; нефтепродуктов - 0,1±0,01 мг/дм3; фенолов - 0,01±0,005мг/дм3. Согласно полученным данным, качество воды в реке Прут, особенно в соответствии с антропогенными воздействиями, относится ко II-IV классу. В целом вода реки Прут отвечает требованиям к водным экосистемам, которые могут служить источником питьевой воды.
Ключевые слова: качество воды, санитарно-химические показатели, река Прут
Introducere
Principala sursa de aprovizionare a populatiei cu apa potabila este raul. Suprafata totala a rauri-lor de pe glob constituie 0,30-0,56% [3]. Pentru a
analiza calitatea apei din rau, au fost selectate trei localitäti urbane din ecosistemul r. Prut, amplasate pe traseul fluviului la intrarea, la mijlocul si la iesirea lui din tarä.
Calitatea apelor depinde de mai multi factori naturali, dar si antropici, care influenteazä direct sau indirect apa de suprafatä [5]. Continutul mineral al apelor naturale este strans legat de factorii meteo-rologici si cei climatologici [1].
Scopul studiului efectuat a fost cercetarea si evaluarea in dinamicä, multianualä si sezonierä, a indicilor calitätii apei din raul Prut.
Material si metode
t
ín scopul determinärii particularitätilor interferentelor chimice ale calitätii apei din r. Prut, in cadrul studiului au fost efectuate investigatii de laborator ale 359 de probe de apä (investigarea indi-cilor sanitaro-chimici, 10.873 determinäri) colectate si investigate sezonier din trei sectoare ale fluviului: la intrare in republicä - or. Lipcani, r-nul Briceni; la mijlocul traseului parcurs de fluviu in republicä - or. Ungheni; la iesirea din tarä - or. Cahul. Variatiile multianuale ale indicilor calitätii apei au fost determinate si analizate in baza rezultatelor din registrele centrelor de sänätate publicä (CSP) teritoriale.
Rezultate si discutii
* *
Conform datelor lui Nikanorov A.M. et al. (UNESCO), compozitia chimicä a apelor naturale este determinatä in functie de principalii ioni: anionii (Cl-, SO4-, HCO3-, CO32-) si cationii (Ca+, Na+, Mg2+, K+) [2], de gaze dizolvate, substante biogene, substante organice, microelemente si poluanti. Toate substantele continute in apä ii determinä urmä-toarele proprietäti: salinitate, alcalinitate, duritate, aciditate si corozivitate.
ín urma analizei rezultatelor obtinute, am constatat cä apa r. Prut este slab alcalinä, cu valorile medii ale pH-ului de 7,9±0,05. Rezultatele cercetärii denotä cä dependentele teritoriale ale valorii acestui indice estimat nu sunt semnificative. Valoarea cea mai mare a pH-ului a fost inregistratä in perioada de primävarä (pH=8,2±0,08). Conform indicilor pH-ului, calitatea apei din r. Prut apartine clasei I.
Unul dintre indicii de bazä ai calitätii apei este turbiditatea, care se datoreazä existentei in apä a particulelor de dimensiuni mici, de origine organicä sau anorganicä, ce se aflä in suspensie si nu se sedi-menteazä in timp. Turbiditatea este o caracteristicä importantä a apei, deoarece poate constitui un suport pentru germenii patogeni.
ín urma analizei datelor, s-a constatat cä turbiditatea medie a apei creste in directia cursului raului, astfel cele mai inalte valori medii au fost atestate in
regiunea or. Cahul (37,8±10,2 mg/dm3), urmat de órasele Ungheni cu 15,6±4,005 mg/dm3 si Lipcani cu 2,65±0,4 mg/dm3. Valorile maximale medii ale turbiditätii au fost inregistrate in perioada de varä - 30,05±6,7 mg/dm3, fapt conditionat de variatiile extremelor termice inregistrate la momentul studiu-lui. Toamnele secetoase au conditionat micsorarea la limitä a indicelui estimat in acest anotimp, media constituind 13,1±2,2 mg/dm3.
Continutul mineral al apelor naturale este strans legat de factorii meteorologici si cei climatologici. Astfel, in perioadele cu precipitatii sau in cele de topire a zäpezilor, apele curgätoare isi reduc mi-neralizarea, datoritä diluärii lor cu ape cu continut mineral foarte särac. ín aceste situatii, de exemplu, in Romania apele raului Dambovita au o mineralizare de 100-120 mg/l, iar cele ale Argesului - de 80-100 mg/l. ín perioada de iarnä, cand apele de suprafatä sunt alimentate in special de izvoare subterane, mi-neralizarea acestora este mai crescutä, constituind 200-250 mg/l [3].
Ca rezultat al analizei retrospective a indicelui mineralizärii sumare a apei din r. Prut, am constatat (figura 1) cä, in perioada 2007-2018, valoarea estima-tä in general poartä un caracter constant (de la 0,46 panä la 0,5 g/dm3), dar in anii 2011-2013 manifestä o crestere, valoarea maximä fiind de 0,66 g/dm3 in anul 2012.
0,7 0,6 0,5 0,4 0J
<u 0,1 0
0,63
0,46 0,47
-——
0,66
0,43
0,44
y --7E-17X+ 0,4967 RJ - IE 29
Figura 1. Dinamica indicelui mineralizárii sumare a apei din r. Prut în perioada 2007-2018 (g/dm3)
Analiza datelor obtinute în cadrul investigatiilor a confirmat tendinta clasica de majorare a gradului de mineralizare a apei pe parcursul râului. Valorile cele mai mari ale indicelui mineralizárii apei au fost constatate în regiunea or. Cahul (0,54±0,02 g/dm3), iar cele mai mici - în sectoarele or. Ungheni si Lipcani (0,5±0,01 si, corespunzator, 0,48±0,02 g/dm3).
Este de mentionat o sporire a indicelui mineralizárii sumare în perioada de iarná si de primávará, care a constituit aceeasi valoare - 0,52±0,01 g/dm3. În perioada de vara si de toamna, indicele estimat a alcatuit, respectiv, 0,49±0,03 g/dm3. Acest fapt se explica, în primul rând, prin gradul diferit de poluare a r. Prut în diferite anotimpuri, în al doilea rând, prin încetinirea proceselor de autopurificare a apei în perioada rece a anului.
Mineralizarea apei din r. Prut este repre-zentata preponderent de continutul de sulfati, hidrocarbonati, cloruri, al ionilor de sodiu si potasiu (v. tabelul).
Concentratiile medii ale unor indicatori ai mineralizarii apei din r. Prut
Zonele Cloruri (mg/dm3) Sulfati (mg/dm3) I Na+K (mg/dm3) Hidrocarbonati (mg/dm3)
Nord 33,93±1,9 105,32±7,51 66,14±5,1 246,6±12,7
Centru 40,7±2,1 96,5±4,6 56,0±2,5 221,5±3,5
Sud 57,8±21,9 124,2±22,7 78,1±14,5 270,6±16,6
Astfel, concentratia sulfatilor a variat în limitele de 105,32±7,51 si 124,2±22,7 mg/dm3, concentratia sumei ionilor de sodiu si potasiu - 66,14±5,1 si 78,1±14,5 mg/dm3, hidrocarbonatilor - 246,6±12,7 si 270,6±16,6 mg/dm3, iar concentratia clorurilor a variat de la 33,93±1,9 pânâ la 57,8±21,9 mg/dm3. Cele mai înalte valori ale acestor indici s-au înregistrat în perioada caldâ a anului. Este de mentionat câ indicii elucidati prezintâ aceleasi legitâti teritorial si sezoni-er dependente. Se observâ o tendintâ de sporire a anionilor si cationilor de la nord spre sud.
Un alt indicator important al mineralizârii apei este duritatea ei, formatâ preponderent de continutul cationilor de Ca si Mg. Cele mai înalte valori medii au fost înregistrate în anul 201 6 (7,80G), iar cele mai mici - în 2008 (4,370G). În apa r. Prut predominâ cationii de Ca fatâ de cationii de Mg.
Referindu-ne la variatiile sezoniere ale duritâtii totale, am constatat câ nivelurile medii cele mai ridicate au fost caracteristice pentru perioada de iarnâ si primâvarâ (5,7±0,4 si, respectiv, 6,1±0,90G), iar cele mai joase - pentru perioada de varâ si toamnâ (5,3±0,9 si, corespunzâtor, 5,2±0,40G).
De asemenea, au fost studiate principalele biomicroelemente care se contin în apâ în cantitâti mici, dar care au o activitate biologicâ majorâ. În acest sens au fost cercetate concentratiile de fluor, fier si cupru. În consecintâ am constatat câ valorile medii ale concentratiei de fluor în apa r. Prut au variat în limitele de 0,1±0,01 si 0,33±0,08 mg/dm3 (figura 2).
0,35 0,3 0,25 0,2 0,15 0,1 0,05 0
0,33
□ Iarna □Pnmâvara
□ Vara DToamna
0,3
0,2 0,2 0,2
M
0,16
E
0,19 ]
Figura 2. Valorile medii ale concentratiei de fluor (mg/ dm3) în apa r. Prut
Nord
Centru
Cele mai mari concentratii medii ale fluorului pe parcursul anului s-au înregistrat în portiunea de nord a râului, iar cele mai mici - în portiunea de centru. Dinamica multianualä a concentratiei de fluor în r. Prut nu a suferit modificäri esentiale, însâ au fost înregistrate unele variatii sezoniere dependente. Concentratii maxime ale fluorului s-au înregistrat în special în perioada de iarnä în zona nordicä a tärii (0,33±0,08 mg/dm3), iar cele mai mici - toamna în zona centralä (0,1±0,01 mg/dm3).
Particularitätile teritoriale ale variatiilor continutului de fier si cupru în apa r. Prut practic prezintä aceleasi legitäti. Astfel, cele mai mari concentratii medii s-au înregistrat în partea de nord si în cea de sud (0,16±0,02/0,16±0,03 si, respectiv, 0,06±0,01/0,05±0,003 mg/dm3), iar cele mai mici -în regiunea de centru (0,1±0,01 si, corespunzätor, 0,02±0,002 mg/dm3).
Calitatea si componenta chimicä a apei sunt conditionate în mare mäsurä de continutul de oxi-gen dizolvat, de consumul biochimic si consumul chimic de oxigen, care indirect determinä gradul de poluare organicä a apei. Analiza indicatorilor mentionati (figura 3) aratä cä cele mai mici valori medii ale oxigenului dizolvat în apä au fost caracte-ristice pentru portiunea de sud a râului Prut (9,68±0,3 mg/dm3), iar cele mai mari - pentru portiunea de centru (11,0±0,2 mg/dm3). În nord indicele estimat a constituit 10,29±0,38 mg/dm3. Aceste variatii ne vor-besc despre o poluare permanentä a apei pe traseul râului. Totodatä, e necesar de mentionat cä valorile oxigenului dizolvat înregistrate aratä cä mcärcätura poluantilor organici nu depäseste capacitatea de autopurificare a fluviului.
Centru
□ Oxigen dizolvat DCBO5
Sud
Figura 3. Valorile anuale medii ale indicilor regimului de oxigen (mg/dm3)
Valorile medii ale CBO5 descresc de la portiunea de nord (3,2±0,2 mg/dm3) spre centru (2,7±0,1 mg/ dm3), iar de la centru spre sud acestea se majoreazä (3,01±0,17 mg/dm3). Aceastä situatie se datoreazä cresterii în apä a cantitätilor de deseuri menajere si substante în suspensie. Practic, aceeasi legitate este caracteristicä si pentru consumul chimic de oxigen, doar cä descresterea are loc pe întreg traseul fluviului de la nord spre sud.
În urma analizei particularitätilor temporale ale indicilor estimati, am constatat cä cele mai mari valori medii ale oxigenului dizolvat s-au înregistrat în perioada de iarnä (11,3±0,4 mg/dm3) si de primä-varä (11,03±0,2 mg/dm3), datoritä aeratiei naturale ca rezultat al topirii zäpezilor si al precipitatiilor mai abundente. Cele mai mici valori medii s-au atestat în perioadä de varä (8,8±0,4 mg/dm3), când tempera-turile înalte intensificä procesele de descompunere a substantelor organice.
Consumul biochimic de oxigen a prezentat valori medii mai mari în perioada de primävarä (3,2±0,2 mg/dm3), ca urmare a cresterii mcärcäturii poluantilor organici, rezultati din topirea zäpezilor. Valorile cele mai mici de CBO5 s-au înregistrat în perioada de toamnä (2,6±0,1 mg/dm3).
Variatiile indicilor regimului de oxigen au fost caracteristice pentru clasa I de calitate a apei flu-viului.
O altä grupä de indicatori studiati ce determinä gradul de poluare organicä a fluviului au fost cei biogeni: amoniacul, nitritii si nitratii. Continutul acestor substante este legat de procesul descom-punerii substantelor organice, deci si de activitatea organismelor si microorganismelor. Concentratiile cele mai înalte ale amoniacului si azotatilor au fost caracteristice pentru zona de sud (0,6±0,2 si, respectiv, 7,02±2,1 mg/dm3), iar cele mai joase - ale amoniacului în zona de nord (0,25 ±0,04 mg/dm3) si ale azotatilor în regiunea de centru a tärii (3,9±0,2 mg/dm3).
Concentratiile maximale ale amoniacului în apa r. Prut (figura 4) au fost înregistrate în perioada de toamnä si iarnä (0,43±0,4 si, respectiv, 0,41±0,2 mg/dm3) datoritä precipitatiilor abundente. Concentratiile minimale s-au înregistrat primävara (0,2±0,04 mg/dm3).
0,5 0,45 0,4 0,35 0,3 0,25 0,2 0,15 0,1 0,05 0
0,41
0,43
0,38
0,28
0,07
0,1
0,2
0,15
Primâvara □ Amoniac
Vara □ Azotiti
Figura 4. Concentratiile medii sezoniere ale amoniacului si ale azotitilor in apa r. Prut (mg/dm3)
Fluctuatiile sezoniere ale concentratiei azotitilor in apa r. Prut sunt caracterizate prin valori mai mici iarna si primávara (0,07±0,02 si, corespunzátor,
15
10
Iarna
Toamna
0,1+0,06 mg/dm3) si valori mai mari vara si toamna (0,2+0,1 si, respectiv, 0,15+0,05 mg/dm3). Pe lungi-mea fluviului de la nordul tárii spre centru, continutul de azotiti scade de la 0,22+0,06 mg/dm3 pâná la 0,1+0,04 mg/dm3, apoi spre partea de sud creste pâná la 0,15+0,09 mg/dm3.
Cele mai mici concentratii de nitrati s-au Înregistrat toamna (4,6+0,7 mg/dm3), iar cele mai mari - În perioada de primávará si vará (6,3+0,4 si, respectiv, 6,2+2,5 mg/dm3). Este de mentionat cá În functie de valorile concentratiei compusilor de azot Înregistrate, apa r. Prut se referá la clasele II-III de calitate.
Dezvoltarea transportului, diversificarea ramuri-lor economiei nationale din ultimii ani conditioneazá o poluare a mediului, inclusiv a apelor de suprafatá, cu produse petroliere si fenoli. În apa r. Prut, cele mai Înalte concentratii medii de produse petroliere au fost Înregistrate În centul republicii (0,2+0,005 mg/dm3), iar cele mai mici - la intrarea si la iesirea fluviului din tará (0,12+0,009 si, corespunzátor, 0,16+0,03 mg/dm3). Concentratiile medii de fenoli În apa cercetatá au fost mai mari În portiunea de nord (0,02+0,01 mg/dm3) si mai mici În cele de centru si de sud (0,001+0,0001 mg/dm3).
În functie de anotimpuri, cele mai Înalte valori ale concentratiei de produse petroliere au fost caracteristice pentru perioada de toamná, constituind 0,2+0,03 mg/dm3. Acest fapt este conditionat de precipitatiile abundente. Cele mai mici valori ale concentratiei produselor petroliere s-au atestat În perioada de primávará si de vará, constituind 0,15+0,008 si, corespunzátor, 0,15+0,01 mg/dm3.
În privinta concentratiei medii de fenoli se constatá aceleasi legitáti ca si În cazul produselor petroliere. Valori mai mari ale acestora s-au Înregistrat toamna - 0,02+0,01 mg/dm3. În perioada de iarná si de vará s-au atestat cele mai mici medii ale fenolilor - 0,001+0,0001 mg/dm3. Concentratiile de produse petroliere si fenoli Înregistrate În apa r. Prut nu au depásit nivelurile caracteristice pentru clasele III-IV de calitate.
În ansamblu, apele râului Prut corespund cerintelor pentru ecosistemele acvatice care pot servi drept sursá de apá potabilá.
Concluzii
Calitatea apei din râul Prut, În special dupá indicii influentei antropice, se referá la clasele II-III de poluare. Indicii calitátii apei manifestá un sir de caracteristici variabile din punct de vedere teritorial si sezonier. În ansamblu, apele r. Prut corespund cerintelor pentru ecosistemele acvatice care pot servi drept surse de apá potabilá.
Bibliografie
1. Ceana D., Tarcea M., Szasz S., Ureche R. Impactul mediului asupra calitatii apei râului Mures. Evaluarea parametrilor chimici. In: Revista românâ de medicinâ de laborator, 2007, vol. 9, pp. 53-58.
2. Chidya R.C.G., Sajidu S.M.I., Mwatseteza J.F., Masamba W.R.L. Evaluation and assessment of water quality in Likangala River and its catchment area. In: Physics and Chemistry of the Earth, 2011, vol. 36, pp. 865-871.
3. Dascalita (Nituc) Ecaterina. Cercetarea prezentei nitritilor si nitratilor în unele elemente de mediu din judetul Neamt: rez. tz. doc., Iasi, 2010. 39 p.
4. Downing J.A., Cole J.J., Duarte C.A., et al. Global abundance and size distribution of streams and rivers. In: Journal of the International Society of Limnology, 2012, vol. 2, № 4, pp. 229-236.
5. Iordachescu C., Popister I., Pica E.M., Abraham B. Influenta factorilor poluanti asupra calitatii apei sub-terane din localitatea Dezmir din judetul Cluj. In: A Xl-a Conferintâ Nationalâ multidisciplinarâ cu participare international "Profesorul Dorin Pavel - fondatorul hid-roenergeticii românesti". Sebes, 2011, pp. 497-502.
6. Nikanorov A.M., Brazhnikova L.V. Water chemical composition of river, lakes and wetlands. In: Types and Proprieties of Water. Vol. II. UNESCO-EOLSS Samples Chapters. ISSN: 2153-649X. doi:10.5251/ ajsir.2014.5.1.1.6
Inga Miron, cercetâtor stiintific stagiar, Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, tel.: 069447948; 022-574-656, e-mail: [email protected]
FACTORII PREDISPOZANTI IN APARITIA GUSII TIROIDIENE: REPERE TEORETICE
Mihaela MUNTEANU, Elena CIOBANU,
IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Conform numeroaselor studii din ultimii ani, bolile glandei tiroide sunt unele dintre cele intalnite cel mai frecvent. De-reglarea activitätii glandei tiroide afecteazä in mod negativ metabolismul din organism, ceea ce se resimte in activitatea multor sisteme vitale ale intregului organism. Se considerä cä lipsa de iod in corpul uman este cauza principalä a tuturor bolilorglandei tiroide. Se stie cä iodul este implicat in formarea anumitor hormoni necesari pentru functionarea normalä a glandei. Cauzele bolii tiroidiene sunt diferite dupä natura lor: factori genetici, stres psihologic si emotional, dietä nesä-nätoasä, mediu nociv, prezenta bolilor cronice, stilul de viatä necorespunzätor, lipsa de iod in organism. Mentinerea unui stil de viatä sänätos si respectarea unei alimentatii adecvate,
