CC BY
8Concluzii
1. Indicii înalti ai morbiditätii populatiei adulte prin leziuni în República Moldova reprezintä o problemä majorä pentru sistemul de sänätate pu-blicä, fiind un argument stiintific puternic ce trebuie studiat în detaliu, cu elaborarea interventiilor de prevenire.
2. Dinamica accidentelor rutiere pentru perioa-da studiatä a scos în evidentä o usoarä tendintä de crestere a numärului lor si al persoanelor traumatizate în urma producerii accidentelor de circulatie.
3. Analiza accidentelor rutiere, repartizate pe sectoarele municipiului, denotä cä cele mai multe s-au produs în sectorul Botanica, iar numärul de decese este mai semnificativ în sectorul Râscani.
4. Existä o nevoie stringentä de a dezvolta în continuare actiuni de prevenire a traumatismelor rutiere si de a fortifica eforturile multidisciplinare ale tuturor actorilor din diferite organisme si structuri competente.
5. Având în vedere dificultätile întâmpinate la colectarea datelor, se impune crearea unei baze de date performante la nivel national, care sä genereze rapoarte complexe pentru cercetare si viitoarele strategii de sigurantä rutierä.
Bibliografie
1. Ciobanu G. Morbiditatea populatiei Republicii Moldova prin urgente traumatologice: actualitäti si tendinte. In: CurierulMedical, 2005, nr. 3(285), p. 27.
2. Ciobanu G. Traumatismele prin accidente rutiere în República Moldova si màsurile de interventie pentru diminuarea consecinteloracestora. 2011. 25 p.
3. Cociu S., Cebanu S., Palanciuc M. Injuries morbidity and mortality in the Republic of Moldova. In: Abstract book: Conference "Contemporary Issues in Preventive Medicine", Erevan, Armenia, 21-23 May, 2018. ISBN 978-9939-65-204-7.
4. Etco C., Morosanu M. Traumatismul - problemä medico-socialä majorä pentru Republica Moldova. In: Sànàtate Publicà, Economie si Management în Medicinà, 2014, nr. 2(53), pp. 21-24.
5. Baciu Gh., Bondari Gh. Referitor la traumele rutiere cu consecinte letale. In: Anale Stiintifice. Vol. I:Probleme Medico-Biologice, Farmaceutice, de Sànàtate Publicà si Management, editia IV, Chisinäu, 2003, p. 199.
6. Glavan A., Gornea F. Politraumatismul în structura generalä a traumatismelor în Republica Moldova. In: Sànàtate Publicà, Economie si Management în Medicinà, 2012, nr. 3(42), pp. 61-63.
7. Global status report on road safety: time for action. Geneva, World Health Organization. who.int/vio-lence_injury_prevention/road_safety_ status/2009
8. Lvovsky E., Lvovsky N. Mortalitatea populatiei în Europa. In: Sànàtate Publicà, Economie si Management în Medicinà, 2013, nr. 2(47), pp. 36-50.
9. Hotärärea de Guvern nr. 1214, 2010. In: Monitorul Oficial al R. Moldova. http://lex.justice.md/viewdocp hp?action=view&view=doc&id=337883&lang=1
10. Palanciuc M., Cobâleanu Z., Plopa M. s.a. Mortalitatea prin maladiile prioritare netransmisibile în populatia Republicii Moldova. In: Sànàtate Publicà, Economie si Management în Medicinà, 2013, nr. 3(48), pp. 62-65.
11. Palanciuc M., Cemîrtan V. Epidemiologia traumatismelor rutiere în Republica Moldova. In: Sànàtate Publicà, Economie si Management în Medicinà, 2015, nr. 3(60), pp. 39-41.
12. Palanciuc M., Plopa M. Influenta mortalitatii populatiei asupra situatiei demografice din Republica Moldova. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiinte Medicale, 2012, nr. 1(33), pp. 109-111.
13. Politica Nationala de Sanatate. Hotarârea Guvernului nr. 886 din 6 august 2007. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 127-130/931 din 17 august 2007.
14. Safety Road. http://www.who.int/gho/road_safety/ mortality/en/
15. Strategia Nationala de Sanatate Publica pentru anii 2014-2020. In: Monitorul Oficial, nr. 304-310 din 27.12.2013. http://lex.justice.md/index.php7action =view&view=doc&id=350833
16. Vacula I., Cociu S., Cazacu-Stratu A. The attitude ofyoung people towards the risk and motivation of the utilisation of seat belt. In: Abstract book: The 3rd International Conference on Non-Communicable Diseases "Health risk factors and prevention of injures and diseases", Chisinau, Republic of Moldova, 5th-7th June, 2019.
17. WHO. Violence injury prevention. 2015. http://www. who.int/violence_injury_prevention/publications/ road_traffic.
18. WHO. Global status report on road safety: time for action. www.who.int/violence_injury_prevention/ road_safety_status/2009.
Svetlana Cociu, Catedra de igiena, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 079292467,
e-mail: svetlana.cociu@usmf.md
CZU: 614.876(478)
evolutia cercetäriiexpunerii populatiei la radiatii ionizante naturale în republica moldova
Liuba CORETCHI, Ion BAHNAREL, Vasile BALANEL, Alexandra COJOCARI, Angela CAPATINA, Mariana GÎNCU,
Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä
Rezumat
În lucrare sunt prezentate rezultatele principale în domeniul monitoringului surselor de radiatii ionizante naturale, inclusiv radonul, pe teritoriul Republicii Moldova: în locuinte si alte edificii social-culturale, în sol si în apele subterane si de suprafatä. Datele demonstreazä cä în circa 40% din aerul interior din localitätile investigate, concentratia radonului depäsea
nivelurile nationale de referintâ. Concentratia radonului în sol varia în functie de tipul si structura acestuia, iar în diverse tipuri de apâ corespundea normelor nationale si europene. În baza rezultatelor obtinute sepropune elaborarea Strategiei si a Planului national de actiuni în vederea controlului, diminuârii si prevenirii expunerii populatiei la radon.
Cuvinte-cheie: radiatii ionizante naturale, populatie, Republica Moldova
Summary
The development of the national research of population exposure to natural ionizing radiation in the Republic of Moldova
The paper presents the main results in monitoring the sources of natural ionizing radiation, including radon, on the territory of the Republic of Moldova - in dwellings and other social cultural edifices, in soil and groundwater and surface waters. The data show that in about 40% of the indoor air in the investigated localities, the radon concentration exceeded the national reference levels. The concentration of radon in soil varies according to its type and structure, and in different types of water corresponds to national and European standards. Based on the results obtained, it is proposed to elaborate the National Strategy and National Action Plan for controlling, diminishing and preventing the exposure of the population to radon.
Keywords: natural ionizing radiation, population, Republic of Moldova
Резюме
Развитие национального исследования воздействия естественного ионизирующего излучения на население в Республике Молдова
В статье представлены основные результаты мониторинга источников естественного ионизирующего излучения, в том числе радона, на территории Республики Молдова - в жилищах и других объектах социально-культурного назначения, в грунтах, подземных и поверхностных водах. Данные показывают, что примерно в 40% воздуха в помещениях в исследованных населенных пунктах концентрация радона превышала национальные контрольные уровни. Концентрация радона в почве варьировала в зависимости от его типа и структуры, а в разных типах воды соответствует национальным и европейским стандартам. На основании полученных результатов предлагается разработать Национальную стратегию и Национальный план действий по контролю, уменьшению и предотвращению воздействия радона на население.
Ключевые слова: естественное ионизирующее излучение, население, Республика Молдова
Introducere
Expunerea populatiei la sursele radioactive naturale se datoreazä in primul rand radonului (222Rn), acesta constituind peste 50% din expunerea totalä [12]. Radonul este un gaz radioactiv, care este produs in mod continuu de 222Ra, descendent al uraniului. Radonul este elementul cu numärul de ordine 86 din
tabelul periodic, fâcând parte din grupa a Vlll-a, deci este un gaz inert, care odatâ format prin dezintegra-rea elementelor grele din crusta terestrâ, difuzeazâ în gazele din sol sau din apâ si apoi este emanat în atmosferâ. Radonul migreazâ spre suprafatâ prin spatiile porilor din sol, prin fisuri etc.
Radonul poate pâtrunde în case datoritâ diferentei de presiune din clâdire si fundatia sa din sol. Gazul migreazâ prin fisurile din pereti, canale de scurgere, conducte de comunicatii, materiale de constructie si apâ potabilâ [6] (figura 1).
Figura 1. Sursele si cáile de pátrundere a radonului în íncáperi
Aportul radonului si al toronului în expunerea interna si externa a populatiei consta în aceea ca acestia, pe de o parte, produc un sir întreg de alti izotopi radi-oactivi, iar pe de alta parte, ca gaze inerte pot ajunge în orice parte a organismului, fiind mai cu seama implicate în afectarea sistemului respirator [6].
Radonul este considerat o substanta toxica din mediul ambiant si prezinta riscuri pentru sanatate, ceea ce a condus la cresterea gradului de constientizare a populatiei, efectuându-se cercetari extinse de evaluare a concentratiei de radon din locuinte [10, 14]. Radonul din interiorul încaperilor sporeste riscul de dezvoltare a cancerului bronhopulmonar, pozitionându-se pe locul doi dupa fumatul activ, care reprezinta cel mai mare risc de aparitie a cancerului pulmonar. Mai mult de 85% din decesele cauzate de aceasta maladie sunt printre fumatori [6, 7, 10].
Studiile epidemiologice si ecologice efectuate recent demonstreaza impactul radonului asupra dezvoltarii cancerului bronhopulmonar. Riscul creste în functie de durata expunerii si de concentratia radonului din interior. Expunerea totala la radon consta din expunerea în locuinte, la scoala, la locul de munca si în localurile de agrement în timpul liber [11, 15].
Scopul lucrarii consta în cuantificarea riscului expunerii populatiei la surse naturale de radiatii ionizante, inclusiv radonul, prin utilizarea tehnologiilor performante.
Material si metode
Criteriul de selectare a punctelor de màsura-re a concentratiei de 222Rn. Punctele de masurare a concentratiei de 222Rn în aerul interior au fost selectate
nemijlocit din zonele incluse în studiu: Nord, Centru si Sud. Locuintele si/sau încâperile în care s-au efectuat intens mäsurätori ale concentratiei de 222Rn au fost identificate preponderent în zonele cu risc sporit (subsol, demisol, parter, cariere de extragere a pietrei) si în baza criteriilor de includere/excludere. Au fost examinate datele din chestionarul completat de stäpänul locuintei privind: constructia locuintei (tip nou sau vechi), anul constructiei, tipul materialelor de constructie si de fini-sare utilizate, adresa, prezenta/lipsa fundamentului.
În vederea implementärii Directivei CE nr. 2013/59/ [5] si estimärii igienice a nivelului de ex-punere a populatiei Republicii Moldova la sursele naturale de radiatii ionizante si pentru elabora-rea mäsurilor profilactice, în perioada 2010-2015 specialistii ANSP au efectuat circa 2982 de mäsurätori ale concentratiilor de 222Rn:
• 1779 de mäsurätori ale concentratiei de 222Rn în aerul de interior (case de locuit, grädinite, scoli, institutii medico-sanitare publice (expunerea ocupationalä), blocuri noi locative date în exploatare etc.);
• 891 de mäsurätori ale concentratiei de 222Rn în diverse surse de apä potabilä, inclusiv în apele din sonde si fântâni de minä;
• 3 1 2 mäsurätori ale concentratiei de 222Rn la exhalarea acestuia din sol.
Metoda de determinare a concentratiilor de radon în componentele mediului ambiant. Pentru efectuarea mäsurätorilor concentratiilor de radon si ale descendentilor säi de viatä scurtä - 220Rn,218Po, 214Pb, 214Bi si 214Po - în principalele componente ale mediului ambiant, precum si în aerul din interiorul locuintelor, a fost utilizat dispozitivul german al Com-paniei SARAD - radonometrul RTM 1688-2 (figura2).
Mäsurätorile de lungä duratä, perioada de expozitie 90 de zile, s-au efectuat cu detectoare pasive RADTRAC2 (figura 3).
Figura 2. Radonometrul RTM 1688-2
Figura 3. Detector RADTRAC2 de másurare a concentratiilor de 222Rn in locuinte pe termen lung - de la 2 luni pana la 1 an
Rezultate si discutii
* »
Tn conformitate cu Normele fundamentale de radioprotectie, cerinte si reguli igienice (NFRP-2000) si cu Regulamentul si normele igienice privind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale [8, 9], nivelul national de referintä a 222Rn a fost stabilit la o concentratie de 100 Bq/m3 pentru clädirile noi si de 150 Bq/m3 pentru clädirile existente.
Tn cazul depistärii concentratiilor sporite (peste 200 Bq/m3) trebuie sä fie intreprinse mäsuri de radioprotectie, indreptate spre diminuarea pätrun-derii 222Rn in aerul spatiilor locative si ameliorarea ventilärii incäperilor. Strämutarea locatarilor (cu acordul acestora) si reprofilarea incäperilor, edifici-ilor pot avea loc in cazurile in care este imposibilä diminuarea activitätii echivalente medii anuale de echilibru pe o unitate de volum a 222Rn panä la valori mai mici de 300 Bq/m3.
Tn Republica Moldova, studierea 222Rn se efectueazä de circa 15 ani. Initial (2004-2006) au fost efectuate mäsurätori in galeriile subterane de vinuri din Cricova si Milestii Mici de cätre experti international^ inclusiv Compania SARAD din Germania. Au fost depistate concentratii ale 222Rn in limitele 1200-1800 Bq/m3.
Ulterior, cercetärile 222Rn au fost realizate in ca-drul proiectelor de cercetare institutionale cu suport financiar de la Guvernul Republicii Moldova:
1. Proiectul Stabilirea corelatiilor dintre tipul de sol si concentratiile de radon (2010-2011), codul 264 1ND (consultant L. Coretchi).
2. Proiectul Stabilirea riscurilor pentru sana-tate cauzate de poluarea mediului cu radionuclizi si elaborarea tehnologiilor de bioremediere a solurilor radiocontaminate (2011-2014), cod 534 INST (director L. Coretchi).
3. Proiectul Stabilirea riscului pentru sánátate cauzat de actiunea radiatiilor ionizante si elaborarea unor másuri de reducere a expunerii populatiei (20152018), cod 15.817.04.05A (director I. Bahnarel).
Rezultatele cercetárilor aratá cá probabilitatea unei locuinte cu concentratii sporite de radon in interior a fost cea mai mare in zona Nord a tárii, in special in r. Soroca, unde persistá piatra tare de Cosáuti, si in r. Cantemir. Aceasta tine, probabil, de conditiile geologice a localitátilor mentionate. Totodatá, a fost stabilitá concentratia medie anualá pentru: casele de locuit existente, beciuri, locuri de muncá (parter/ subsol), locuri de trai (et. 1-7), scoli/g rádinite si gale-riile subterane (cariere de extragere a pietrei), care a constituit respectiv: 160 Bq/m3, 465 Bq/m3, 143 Bq/ m3, 108 Bq/m3, 148 Bq/m3 si 1333 Bq/m3.
Studiul concentratiei radonului in aerul interior al diferitor tipuri de locuinte a evidentiat nivelurile de referintá si localitátile cu concentratii sporite. Au fost depistate valori majorate ale radonului in peste 40% din punctele investigate, unde s-au propus másuri de radioprotectie, indreptate spre evitarea pátrunderii gazului in aerul incáperilor: ermetizarea dusumelei incáperilor parterului, ventilatia eficientá a spatiului deasupra dusumelei, utilizarea materialelor imper-meabile pentru acoperirea peretilor si ameliorarea gradului de ventilare a incáperilor.
Valori majorate ale concentratiei radonului (200.. .430 Bq/m3) au fost inregistrate preponderent in incáperile amplasate la subsol/demisol si in depo-zitele lipsite de ventilare [1, 2, 3, 13].
ín baza analizelor clusteriene cu evidentierea distantelor euclidiene si de linkaje, s-a elucidat cá concentratia 222Rn in aerul interior, in special al edi-ficiilor locative, unde omul isi petrece circa 60% din timp, este in stransá dependentá cu factorii exogeni (temperatura solului/umiditatea aerului), tipul mate-rialelor de constructie, tipul solului/rocilor adiacente constructiilor, fundamentul etansat si ventilarea incáperilor.
Cercetarea radonului si a toronului in solurile Republicii Moldova a demonstrat cá concentratia acestora a variat in functie de tipul solului. Astfel, valori sporite au fost detectate in solurile de tip gresie si in cel argilos, in comparatie cu cel nisipos si cel calcaros.
Studiul radioactivitátii radonului in apele subterane si de suprafatá a demonstrat cá concentratia de radon in apele investigate nu a depásit valorile admisibile conform normelor nationale si Directivei 2013/59/Euratom [5, 8].
ín perioada 2013-2014, in Republica Moldova au fost efectuate 149 de investigatii ale concentratiilor de 222Rn in 29 de institutii de educatie timpurie si institutii de invátámant primar, gimnazial si lice-
al din urmatoarele localitati: raioanele Ungheni, Causeni, Leova, Criuleni, Ialoveni, Hâncesti si Comrat. Localitatile reprezinta zonele Nord, Centru si Sud ale tarii. Masuratorile s-au efectuat cu aparatul RTM 1642-2, cu detectori activi de înregistrare a 222Rn. Valoarea medie a concentratiilor de 222Rn pentru institutiile de educatie timpurie a constituit 147,1 Bq/m3, iar pentru institutiile de învâtâmânt primar, gimnazial si liceal - 150,1 Bq/m3. Totodata, rezultatele denota ca în zona Nord a republicii concentratiile de radon în institutiile de educatie timpurie si institutiile de învâtâmânt primar, gimnazial si liceal au variat în limitele 2б-9б Bq/m3, în Centru - 36-607 Bq/m3, iar în Sud - 10-210 Bq/m3. Astfel, putem spune ca în nordul republicii valorile concentratiei de radon nu au depasit normele nationale admisibile. Valori mai sporite ale concentratiei de 222Rn au fost depistate în institutiile de educatie timpurie si de învâtâmânt primar, gimnazial si liceal din centrul si sudul republicii, în special în centru. În aceste localuri au fost propuse masuri de remediere a radonului: sa nu depaseasca 100/150 Bq/m3, respectiv în cladirile noi/vechi [4].
La solicitarea Directiei Sanatatii a Primariei mun. Chisinau, în anul 2015 au fost efectuate investigatii ale concentratiilor de 222Rn în circa 30 IMSP ale mun. Chisinau. În IMSP unde concentratia 222Rn depasea valorile nationale de referinta, s-a propus efectuarea masurilor de remediere.
În anul 2015 a fost prezentat un concept, iar în 2016 a fost elaborat Proiectul national de colaborare a Centrului National de Sanatate Publica cu Agentia International pentru Energie Atomica (AIEA) cu genericul Radon Programme (and strategy) in the Republic of Moldova (codul proiectului M0L9007). Scopul principal al proiectului consta în elaborarea unui sistem eficient (strategia nationala si planul de actiuni) de prevenire si control al riscului expunerii publicului la 222Rn în Republica Moldova. Proiectul dat timp de doi ani (2016-2017) a fost supus ex-pertizei la nivel national (Agentia Nationala pentru Reglementarea Activitatilor Nucleare si Radiologice) si international, inclusiv expertii AIEA. Proiectul M0L9007 este în desfasurare din anul 2018 si se va finaliza la finele lui 2019. În 2018 au fost achizitionate 2500 de detectoare de radon RADTRAC2 de masurare pasiva a radioactivitatii de lunga durata, preconizate pentru investigarea concentratiilor de 222Rn în diverse tipuri de locuinte pe teritoriul Republicii Moldova.
La 4 februarie 2019 a avut loc sedinta echipei din ANSP de implementare a Proiectului MOL9007 cu specialistii din cele 10 centre de sanatate publica (CSP) regionale. În cadrul sedintei, specialistii din teritoriu au fost informati despre: riscul expunerii populatiei la radon, particularitatile fizico-chimice ale radonului, patrunderea acestui gaz nociv în
locuinte, másurile de control/prevenire/diminuare a expunerii la 222Rn. Specialistilor din CSP regionale li s-au repartizat cele 2S00 de detectoare, proportional conform numárului de populatie din teritorii. S-a utilizat o schemá de esantionare stratificatá În trei etape. Prima etapá a inclus stratificarea districtelor a 10 CSP regionale, care ulterior au fost umpártite conform numárului de raioane din fiecare CSP regional, iar fiecare raion a fost subdivizat În douá straturi: orase si sate. Numárul de detectoare din fiecare strat a fost determinat În mod randomizat, proportional cu densitatea populatiei.
Totodatá, CSP regionale au primit chestionare de identificare a caracteristicilor locuintelor (dormi-tor/odaie pentru oaspeti) unde au fost amplasate detectoarele; cerintele de amplasate a detectoarele si acordul Încheiat Între echipa de cercetare a rado-nului si gospodarul locuintei.
Perioada de expozitie a detectoarelor a con-stituit 90 de zile (3 luni), dupá ce În perioada mai - iunie au fost colectate de cátre ANSP si transmise În laboratorul de cercetare a radonului RADONOVA din Uppsala, Suedia, pentru prelucrare si citire a informatiei (concentratia radonului).
În baza rezultatelor obtinute se va efectua cartarea concentratiilor de radon În locuinte În ariile rurale si urbane ale principalelor zone ale Republicii Moldova, cu elaborarea Programului national de monitorizare, control si diminuare a expunerii populatiei la radon: strategia, planul de actiuni si comunicarea.
Rezultatele monitorizárii radonului În Republica Moldova În perioada 2010-201S sunt reflectate În teza de doctor În stiinte medicale a cercetátorului Sergiu VÎrlan Estimarea riscului expunerii populatiei Republicii Moldova la sursele naturale de radiatii ionizante.
La finele lunii iunie 2019, În cadrul unei sedinte de lucru a specialistilor din institutiile Republicii Moldova cu competente si atributii În domeniu -ANSP, Ministerul Sánátátii, Muncii si Protectiei Sociale (MSMPS), IP USMF Nicolae Testemitanu, Institutul de Geologie si Seismologie, Institutul de Ecologie si Geografie si Agentia Nationalá de Reglementare a Activitátilor Nucleare si Radiologice (ANRANR), au fost examinate rezultatele stiintifice de bazá privind investigarea radonului În Laboratorul Igiena radiatiilor si radiobiologie al ANSP si conceptia Strategiei pentru controlul, prevenirea/diminuarea expunerii la radon si a Planului de actiuni respectiv (PNAR). Totodatá, au fost abordate problemele stringente ce tin de proiec-tele actelor normative si directive mentionate si a fost examinatá oportunitatea propunerii candidaturilor specialistilor din domeniu pentru constituirea unui grup de lucru specializat pentru coordonare, elaborare si prezentare ulterioará spre aprobare de cátre
entitätile competente.
De comun acord, participantii la sedintä au concluzionat cä rezultatele de bazä ale investigatiilor radonului, in conditiile actuale ale Republicii Moldova, denotä cä radonul constituie un factor de risc iminent pentru sänätatea populatiei si necesitä monitorizare/studiere permanentä de comun cu toate institutiile cu tangentä la asigurarea sänätätii publice - MSMPS si ANSP, Institutul de Geologie si Seismologie cu atributii in geologia solului, Universi-tatea Tehnicä din Moldova, responsabilä de instruirea specialistilor in domeniul constructiilor, Institutul de Ecologie si Geografie cu atributii specifice de cartare a factorilor de risc, inclusiv a radonului, ANRANR cu competente si atributii in reglementarea activitätilor radiologice/nucleare, Ministerul Economiei si Infras-tructurii si Ministerul Finantelor cu competente de decizie referitor la finantarea mäsurilor de implemen-tare a PNAR etc. Astfel, elaborarea si implementarea Strategiei si a Planului de actiuni in controlul, prevenirea/diminuarea expunerii la radon, care necesitä si armonizare economicä si financiarä, sunt strict necesare si bine-venite.
Concluzii
Rezultatele studiului indicä necesitatea imple-mentärii mäsurilor de supraveghere si preventie, prin monitorizarea continuä a surselor naturale de radiatii ionizante, inclusiv radonul, pentru reducerea si/sau eliminarea impactului radiatiilor ionizante asupra sänätätii populatiei.
Studiul concentratiei 222Rn in aerul interior al diferitor tipuri de locuinte a identificat nivelurile nationale de referintä si zonele cu concentratii spori-te. Au fost depistate valori majorate ale 222Rn in peste 40% din aerul interior din punctele investigate, unde s-au propus mäsuri de radioprotectie.
S-a elucidat cä concentratia 222Rn in aerul interior, in special al edificiilor locative, unde omul isi petrece circa 60-80% din timp, se aflä in stransä dependentä de factorii exogeni (temperatura solului/umiditatea aerului), de tipul materialelor de constructie, tipul so-lului/rocilor adiacente constructiilor, de fundamentul etansat si ventilarea incäperilor.
Determinarea concentratiei 222Rn in principa-lele componente ale mediului ambiant (sol, apä) a stabilit unele particularitäti de räspandire a gazului radioactiv mentionat. Concentratia radonului in sol a variat in functie de tipul acestuia. Valori sporite ale radonului au fost detectate in solurile de tip gresie si in cel argilos. Studiul radioactivitätii radonului in apele subterane si in cele de suprafatä denotä cä concentratiile de 222Rn in apele investigate nu au depäsit valorile admisibile conform normelor nationale si Directivei 2013/59/Euratom.
Bibliografie
1. Avetisyan A., Beishenkulova R., Bjelica V. et al. Status ofRadon Related Activities in Member States Participating in Technical Cooperation Projects in Europe. IAEA-TECDOC-1810, International Atomic Energy Agency Vienna, 2017. 184 p. ISBN 978-92-0-100617-2 ISSN 1011-4289.
2. Bahnarel Ion, Coretchi Liuba, Balanel Vasile. Aspecte primordiale ale activitatii Laboratorului Igiena Radiatiilor si Radiobiologie. In: Evolutia radioprotectiei în Romania ultimilor 100deani. Conferinta Nationala, SRRp, 2018, pp. 191-198. ISBN 978-973-1985-36-7.
3. Coretchi L. s.a. Probleme actuale si tehnologii de reducere a impactului negativ al concentratiilor avan-sate de radon (222Rn) în mediul ambiant. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei, 2012, nr. 4(36), pp. 181-186. ISSN '1857-0011.
4. Coretchi L., Bahnarel I., Cojocari A. s.a. Metodologia monitorizârii radonului în institutiile de educatie timpurie si institutiile de învâtâmânt primar, gimnazial si liceal. Aprobat prin Ordinul Ministrului Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale nr. 1344 din 26.XI.2018. Chisinau, 2018. 45 p.
5. Council Directive 2013/59/Euratom. In: Official Journal of the EU, 2014.
6. Fran Medaglia. Exposure to radon increases your risk for lung cancer. Mass Public Health Blog. Promoting public health & wellness in Massachusetts, 2017 https:// blog.mass.gov/publichealth/environmental-health/ exposure-to-Radon-increases-your-risk-for-lung-cancer/ (vizitat 08.07.2019).
7. Lantz P., Mendez D., Philbert M. Radon, Smoking, and Lung Cancer: The need to refocus radon control policy. In: American Journal of Public Health, 2013, nr. 103(3), pp. 443-447.
8. Normele fundamentale de radioprotectie, cerinte si reguli igienice (NFRP-2000), nr. 06.5.3.34 din 27.02.2001. In: Monitorul Oficialal Republicii Moldova, nr. 40-41, 2001.
9. RMS nr. 217: Regulament si norme igienice privind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale, nr. 06-5.3.35 din 05.03.2001. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 92 din 03.08.2001.
10. Scott B.R. Residential Radon Appears to Prevent Lung Cancer. In: Dose Response, 2011, nr. 9(4), pp. 444-464.
11. Song G. et al. Indoor Radon levels in selected hot spring hotels in Guangdong, China. In: Science ofTotal Environment, 2005, vol. 339, nr. 1-3, pp. 63-70.
12. UNSCEAR. Volume I. Sources and effects of ionizing radiation. United Nations Scientific Committee on the Effect of Atomic Radiation, 2008. United Nations, New York, 2010.
13. Ursulean I., Coretchi L., Chiruta I., Vîrlan S. Estimation of indoor radon concentrations in the air of residential houses and mines in the Republic of Moldova. In: Romanian Journal of Physics, 2013, vol. 58, pp. 291297.
14. Vuchkov D., Ivanova K., Stojanovska Z., et al. Radon measurement in schools and kindergartens. National Center of Radiobiology and Radiation Protection. In: Romanian Journal of Physics, 2012, vol. 58, pp. 328-335.
15. WHO handbook on indoor radon: a public health perspective. Edited by Hajo Zeeb, and Ferid Shannoun. World Health Organization. 2009. ISBN 978-92-4154767-3.
Liuba Coretchi, dr. hab. st. med., Agentia Nationalä pentru Sänätate Publica, tel.: 069158960,
e-mail: coretchiliuba@gmail.com
relatia dintre incalzirea globala
si sAnAtatea umanA
Catalina CROITORU,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu, Agentia Nationala pentru Sanatate Publica
Rezumat
Incalzirea globala provoaca prejudicii materiale in cele mai diferite domenii ale vietii sociale. Zilele toride sunt o adevarata provocare pentru populatie. Incontestabil ne indreptam catre o crestere continua a temperaturilor si verile vor deveni din ce in ce mai toride. Unul dintre cele zece efecte principale, determinate de incalzirea globala si declarate de OMS, cu impact asupra sanatatii sunt temperaturile extreme. Consecinte probabile ale temperaturilor inaltepot fi: cresterea numarului cazurilor de infectii intestinale, care au manifestare sezoniera considerabila, cu inregistrare periodica in multe tari pe par-cursul ultimilor ani; reaparitia unor maladii grave (malaria, febra galbena etc.); fluctuarea exprimata a morbiditatii zilnice si saptamanale, modificarea frecventelor si a caracterului spitalizarilor in conditiile verilor mai calde; modificarea apre-cierilor calitative si cantitative ale prognozelor morbiditatii, traumatismului. Impactul valurilor de caldura extrema asupra sanatatii populatiei este dependent de nivelul de expunere (frecventa, severitatea si durata), de numarul populatiei si de sensibilitatea acesteia.
Cuvinte-cheie: incalzire globala, valuri de caldura, sanatate Summary
Relationship between global warming and human health
Global warming causes material damage in the most diverse areas of social life. Hot days are a real challenge for the population. Undoubtedly, we are heading towards a steady rise in temperatures and summers will become more and more fierce. One of the ten main effects, caused by global warming with health impact and declared by the WHO, is extreme temperatures. The likely consequences of extreme high temperatures may be: the increase in the number of cases of intestinal infections, which have a considerable seasonal manifestation,
