CC BY
13METODE MODERNE DE STUDIU UTILIZATE ÎN CERCETAREA EFECTELOR MEDICO-BIOLOGICE ALE EXPUSILOR LA RADIATII IONIZANTE
CZU: 614.876
Mariana GÎNCU,
Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publica
Rezumat
In vederea cuantificarii schimbarilor la nivel de celula si molecula, in radiobiologie sunt utilizati termenii micro-dozimetrie si nanodozimetrie. Microdozimetria determina schimbarile care au loc sub actiunea radiatiilor ionizante la nivel de celula, iar nanodozimetria - la nivel de molecula, inclusiv ADN. Evaluarea impactului accidentului nuclear de la CAE Cernobil asupra sanatatii umane ii preocupa pe savantii intregii lumi, inclusiv pe cei din tarile care au fost afectate direct: Ucraina, Republica Belarus si Federatia Rusa. Populatia Republicii Moldova de asemenea a suferit in urma acestui accident. Circa 3500 de persoane au participat la di-minuarea consecintelor lui. In lucrarea de fata suntprezentate metodele de studiu al efectelor medico-biologice ale radiatiilor ionizante in cazul cercetarii starii de sanatate a grupelor de risc: participantii la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobil si descendentii acestora de prima si a doua generatie. In acest sens, au un rol considerabil metodele igienice de cercetare, metodele de cercetare a aspectelor clinice, metodele epidemiologice de cercetare, metodele citogenetice de cercetare a aberatiilor cromozomiale si testul micronucle-ilor, utilizate in biodozimetria persoanelor expuse la radiatii ionizante.
Cuvinte-cheie: accidentul nuclear de la Cernobil, radiatii ionizante, metode de studiu al efectelor medico-biologice ale radiatiilor ionizante, aberatii cromozomiale, testul micro-nucleilor
Summary
Modern study methods used in the research of medical-biological effects of ionizing radiation exposures
In order to quantify changes at the cell and molecular level in radiobiology, the terms microdosimetry and nanodosimetry
are used. Microdosimetry determines cellular changes that occur under the action of ionizing radiation, and nanodosimetry - at the molecular level, including DNA. Impact assessment of the Chernobyl nuclear accident is of concern to the world's researchers, including those from the countries directly affected: Ukraine, the Republic of Belarus and the Russian Federation. The population of the Republic of Moldova also suffered as a result of the Chernobyl accident. About 3500 people participated in the mitigation of the consequences of the accident. This paper is intended to expose the methods of study of the medical-biological effects of ionizing radiation in case of research on the health status of the risk groups: the participants in the mitigation of the consequences of the Chernobyl nuclear accident and their descendants of the first and second generations. In this respect, hygienic research methods, research methods of clinical aspects, epidemiological research methods, cytogenetic research methods of chromosomal aber-
rations and micronucleus test, used in ionizing radiation exposure biodosimetry.
Keywords: Chernobyl nuclear accident, ionizing radiation, methods of study of the medical-biological effects of ionizing radiation, chromosome aberrations, micronucleus test
Резюме
Современные методы исследования, используемые для изучения медико-биологических эффектов воздействия ионизирующего излучения
Для количественной оценки изменений на клеточном и молекулярном уровне в радиобиологии используются термины микродозиметрия и нанодозиметрия.
Микродозиметрия определяет изменения, которые происходят под действием клеточного ионизирующего излучения, а нанодoзиметрия - на молекулярном уровне, включая ДНК. Оценка воздействия aварии на Чернобыльской АЭС вызывает обеспокоенность ученых всего мира, в том числе из стран, непосредственно пострадавших: Украины, Республики Беларусь и Российской Федерации. Население Республики Молдова также пострадало в результате Чернобыльской аварии. Около 3500 человек приняли участие в ликвидации последствий аварии. Целью данной работы является раскрытие методов изучения медико-биологических эффектов ионизирующего излучения при исследовании состояния здоровья групп риска: участников ликвидации последствий аварии на Чернобыльской АЭС и их потомков первого и второго поколений. В связи с этим применяются гигиенические методы исследования, методы исследования клинических аспектов, методы эпидемиологического исследования, цитогенетиче-ские методы исследования хромосомных аберраций и микроядерного теста, используемые в биодозиметрии воздействия ионизирующего излучения.
Ключевые слова: aвария на Чернобыльской АЭС, ионизирующее излучение, методы исследования медико-биологических эффектов ионизирующего излучения, хромосомные аберрации, микроядерный тест
Introducere
Politica Nationalâ de Sânâtate reprezintâ un ansamblu de prioritâti si directii de dezvoltare în domeniul sânâtâtii, stabilite prin decizie politicâ pe termen de 15 ani, în scopul fortificârii sânâtâtii populatiei si reducerii inechitâtilor dintre diferite grupuri sociale si regiuni ale târii. Politica Nationalâ de Sânâtate îsi propune crearea conditiilor optime pentru realizarea maximâ a potentialului de sânâtate al fiecârui individ pe parcursul întregii vieti si atin-
gerea unor standarde adecvate de calitate a vietii populatiei. Obiectivele ei generale sunt: majorarea sperantei de viatä la nastere si sporirea duratei de viatä sänätoasä; asigurarea calitätii vietii si redu-cerea diferentelor în termeni de sänätate pentru toate grupurile sociale; consolidarea parteneriatului intersectorial vizând fortificarea sänätätii populatiei; sporirea responsabilitätii individului pentru propria sänätate [1].
Deteriorarea stärii de sänätate a populatiei, determinatä în mare mäsurä de cresterea riscurilor de extindere a bolilor netransmisibile si degradarea stärii mediului ambiant, sporeste indicii morbiditätii, mortalitätii si invaliditätii populatiei Republicii Moldova, ceea ce determinä abordarea complexä a feno-menului întru elaborarea conceptelor si planurilor de actiuni privind combaterea si controlul principalilor factori de risc. Organizatia Mondialä a Sänätätii si centrele stiintifice din Comunitatea Europeanä pro-moveazä, pe parcursul ultimilor ani, actiuni conjugate de modificare a conceptelor bazate pe monitorizarea strictä a bolilor infectioase, stärii mediului, ocrotirii si educatiei pentru sänätate, examinând în profunzime starea populatiei, strategii întruchipate în conceptul Noii Sänätäti Publice. Acest fapt a impus elaborarea actelor legislative si desfäsurarea activitätilor orientate spre monitorizarea si diminuarea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, precum si elaborarea recomandärilor privind eforturile intersectoriale de protectie si de promovare a sänätätii [2, 3].
Evaluarea impactului accidentului nuclear de la Cernobîl (ANC) asupra sänätätii reprezintä un experiment pe termen lung privind efectele expunerii la radiatii ionizante a participantilor la diminuarea consecintelor accidentului, descendentilor acestora, precum si a populatiei [4].
Raportul Comitetului Stiintific al Natiunilor Unite pentru Efectele Radiatiilor Atomice (UNSCEAR) pre-vede principiile si criteriile pentru asigurarea calitätii revizuirii de cätre Comitet a studiilor epidemiologice privind expunerea la radiatii, cu accent pe evaluarea punctelor forte si a limitärilor acestor studii. Totodatä, este prezentatä evaluarea studiilor epidemiologice care analizeazä riscul de cancer pe bazä de doze individuale datorate expunerii la doze mici din surse de mediu, inclusiv limitärile principale ale unor astfel de studii (de exemplu, aportul analizelor statistice, incertitudinea dozimetricä si confuzia).
Contaminarea cu radiatii ionizante în urma declansärii ANC a bulversat comunitatea pentru energie nuclearä prin declansarea discordantelor privind diagnosticarea efectelor biologice si a stärii de sänätate a generatiilor actuale si viitoare. Totusi, în urma ANC a fost observatä o crestere majorä la nivel celular prin deteriorarea acizilor nucleici, a pro-
teinelor si a altor componente, asociate expunerii la radiatii ionizante [5].
Realizarea monitoringului radioecologic pe parcursul multor ani a stabilit influenta radiatiilor ionizante, inclusiv a consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl, asupra poluärii mediului ambiant si indicatorilor de sänätate [6, 7], fiind elaborate mäsuri eficiente de diminuare a riscului în cauzä [8, 9, 10].
În vederea prevenirii si/sau reducerii expunerii populatiei Republicii Moldova la radon (gaz radioac-tiv emanat din soluri si roci la dezintegrarea radiului), a fost efectuatä determinarea concentratiilor de radon atât în solurile si apele din diferite zone ale republicii, cât si în institutiile medicale si rncäperile de locuit/producere. Au fost stabilite valorile de referintä ale radonului în mcäperi pentru Republica Moldova, fiind elaboratä Metodología monitorizárii surselor naturale de radon (222Rn) si evaluarea riscului radiologic pentru populatia expusá, în care se aduc argumente convingätoare despre necesitatea implementärii unei strategii nationale si a unui plan de actiuni în vederea diminuärii riscului expunerii populatiei la sursele naturale, în special la radon [12].
Generarea de energii contribuie la acumularea deseurilor radioactive cu un impact negativ semni-ficativ pentru mediul ambiant. Actualmente, sunt cunoscute tehnologii de tratare a deseurilor radioactive, dar în urma utilizärii lor se formeazä deseuri de ordin secundar. În acest sens, prezintä un interes stiintifico-practic deosebit elaborarea si implemen-tarea biotehnologiilor noi de reducere a riscului de poluare a mediului ambiant cu substante radioactive. A fost propusä o metodä originalä de utilizare a microorganismelor nepatogene de fungi în vederea accelerärii procesului de solubilizare a compusilor din roci, apä, minereuri, depozite de deseuri etc., contaminate cu substante radioactive [13].
Rezultatele obtinute au stat la baza elaborärii si implementärii unui nou concept de monitorizare radioecologicä a teritoriului, care permite implicarea operativä în situatii de accident sau de urgentä radioecologicä. A fost elaborat un concept fundamental de stabilire a efectelor biologice radioinduse în baza utilizärii locilor-satelit ADN ca markeri moleculari în dozimetria biologicä a persoanelor expuse la radiatii ionizante, constituind un element nou în biologia molecularä. Totodatä, se pune accentul pe studierea polimorfismului genelor responsabile de reparatia afectiunilor ADN-ului induse de radiatiile ionizante.
S-a demonstrat cä persoanele expuse la stres radiogen au un statut imunologic compromis, însotit de mutagenezä radioindusä sporitä, din cauza radi-calilor liberi ce conditioneazä modificarea indicilor imunitätii T-celulare si diminueazä rezistenta organis-mului. Acest fapt a conditionat necesitatea elaborärii
si ímpiementárií másurilor de evaluare si de reglare a reactiilor imune in vederea prevenirii declansárii maladiilor canceroa-se care, de obicei, se manifestá pe fondul dereglárii imunitátii. Astfel, a fost elaboratá si patentatá o metodá originalá de evaluare individualá a statutului imun la persoanele expuse la radiatii ionizante. Implementarea procedeului elaborat a permis evidentierea unei corelatii semnificative intre expresia indicelui de tensionare a ráspunsului imun si derularea clinicá a patologiilor [11].
Asadar, scopul lucrárii constá in eluci-darea metodelor moderne utilizate pentru detectarea efectelor medico-biologice la persoanele expuse la radiatii ionizante, cum ar fi participantii la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la CAE Cernobil si descendentii acestora de prima si a doua generatie.
Material si metode
t
Studiul propus include un esantion constituit din participanti la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobil (PDCANC) (n=320) si descendenti ai acestora de prima generatie din Republica Moldova, cu varsta mai mare de 18 ani, de ambele sexe, si descendenti din a doua generatie - adulti si copii cu varsta de la 14 ani. Potentialii subiecti ai cercetárii au fost identificati aleatoriu, tinand cont de márimea esantionului calculat din numárul total al PDCANC si descendentii acestora din prima si a doua generatie din Republica Moldova.
Datele privind starea de sánátate a grupului populational, precum si cele individuale vor fi codate, reprezentand conditiile de expunere a párintilor la factorul de risc radiational; cat timp s-a aflat subiectul in zona de expunere la radiatii ionizante; doza care a primit-o, inregistratá in livretul militar sau in cárticica personalá; sexul, varsta, patologia diagnosticatá, gradul de invaliditate, morbiditatea si alte componente. Informatia primará va fi colectatá din cadrul institutiilor ce cureazá grupurile respective, Asociatia Curativ-Sanatorialá si de Recuperare a Cancelariei de Stat a Re-publicii Moldova (PDCANC si descendentii de prima generatie) si Institutia Medico-Sa-nitará Publicá Institutul Mamei si Copilului (descendentii de generatia a doua).
Grupurile cercetate prezintä interes stiintific genetic major pentru Republica Moldova. Rezultatele cercetärilor nu presupun examinarea datelor personale private.
Cercetarea va fi realizatä în câteva etape, având la bazä principiile metodologiei moderne si cerintele înaintate fatä de un studiu stiintific, si va cuprinde anii 1986-2017 (figura 1).
Figura 1. Algoritmul studiului selectiv
Primele trei etape cuprind analiza stärii de sänätate a participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl, descendentilor din prima si din a doua generatie, datele fiind colectate din cadrul Asociatiei Curativ-Sanatoriale si de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova si din IMSP Institutul Mamei si Copilului.
Etapa a patra va include investigatiile de laborator, fiind inclusi în studiu doar descendentii din prima si din a doua generatie a PDCANC care sunt curati de medicii de familie, de la care se vor recolta probe de sânge în cantitate de 5 ml în eprubete speciale, codificate si transportate, pentru a fi studiate prin metode citogenetice si imunologice, la Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä, în cadrul proiectelor institutionale de cercetare.
Aceste cercetäri sunt efectuate în baza unor contracte interinstitutionale ale ANSP cu institutiile ce cureazä grupurile de persoane incluse în studiul respectiv.
Metodele igienice de cercetare
În Republica Moldova, problema expunerii la radiatii ionizante tine de consecintele ANC, de acumularea deseurilor radioactive ca rezultat al investigatiilor de terapie cu radiatii ionizante si radiodiagnostic, precum si de unele activitäti industriale si cercetäri stiintifice. Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut consecinte majore atât prin poluarea radi-oactivä a teritoriului, cât si prin afectarea stärii de sänätate a PDCANC, a descendentilor acestora si a populatiei generale. Fondul de expozitie gama în primele zile dupä ANC a fost evaluat la circa 60 pR/h, iar în unele regiuni din Nord - 100 pR/h, valorile alarmante constituind 25 pR/h [12, 14].
Lucrarea stiintificä va avea un caracter descriptiv integral pentru analiza stärii de sänätate a subiectilor pe perioa-da 1986-2017, generalizând datele cu privire la morbiditatea celor expusi la radiatii ionizante.
Metodele de cercetare a aspectelor clinice
Studiul va fi axat pe cercetarea unui esantion (n=320) care include PDCANC si descendentii aces-tora, in vederea detectärii consecintelor medico-sociale ale accidentului nuclear de la Cernobil. Va fi efectuatä evaluarea in dinamicä a particularitätilor clinice ale patologiilor expusilor la radiatii ionizante
- participantii la diminuarea consecintelor avariei nucleare si descendentii acestora in prima si in a doua generatie, inclusiv evaluarea incidentei mala-diilor neoplazice la grupele de risc expuse la radiatii ionizante. Informatiile despre participantii in stu-diu vor fi culese din registrele expusilor la radiatii ionizante aflati in evidentä in cadrul Asociatiei Curativ-Sanatoriale si de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova si in IMSP Institutul Mamei si Copilului.
Probele de laborator - analiza hemoleuco-gramei, glucoza sangelui, analiza sumarä a urinei, probele biochimice si imunologice - vor fi colectate din laboratoarele specializate. Investigatiile paraclinice includ analiza ECG, FGSD, EEG, ECO-EG, REG, USG.
Metodele epidemiologice de cercetare
Pentru realizarea obiectivelor stabilite, vor fi efectuate studii descriptive integrale pentru peri-oada 1986-2018 si studii de cohortä prospective cu componenta retrospectivä, cu utilizarea metodelor moderne de cercetare.
Studiile descriptive descriu caracteristicile grupului-tintä, factorii socioeconomici, pentru a cunoaste situatia la momentul respectiv a participantilor la diminuarea consecintelor acci-dentului nuclear de la Cernobil. Aceste cercetäri nu incearcä sä caute prezenta unor asociatii epidemiologice, ci permit generalizarea ipotezelor privind asociatiile epidemiologice, ipoteze care pot fi testate si demonstrate. Cunostintele fundamentale furnizate de studiile descriptive sunt cheia de succes in planificarea programelor de prevenire si tratament [15].
Studiile de cohortä de tip descriptiv permit calcularea esantionului pentru cercetare in baza unor formule [16].
Esantionul reprezentativ a fost calculat in baza formulei respective:
n = P(1-P) (Za/d)2, unde d este distanta sau toleranta - d=0,05; a -nivelul de incredere cä valoarea estimatä este in cadrul distantei proportiei cercetate, pentru 95,0% de veridicitate a rezultatelor obtinute Za=1,96; P
- conform datelor bibliografice [16-21], impactul negativ asupra sänätätii PDCANC constituie in medie 75,0% (P=0,75) [23].
Introducand datele in formulä, am obtinut: n = 0,75 x 0,25 (1,96/0,05)2 = 288 cu rata de 10,0% lip-
sä de räspuns, esantionul reprezentativ este de 320 de participant! la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl si descendent ai acestora.
Pentru rezultatul final, trebuie utilizatä media aritmeticä a rezultatelor a douä determinäri paralele în laborator. Discrepanta admisä în rezultatele a douä determinäri paralele la P=0,95 nu trebuie sä depäseascä 10% în raport cu media aritmeticä. Rezultatul final este rotunjit la a doua zecimalä.
Studiul de cohortä prospectiv cu componenta retrospectivä tine de identificarea bolilor în rândul PDCANC si al descendentilor acestora, cu efectuarea analizei retrospective prin colectarea datelor din trecut din cadrul institutiilor medicale ce cureazä subiectii expusi cercetärii date [15].
Metodele diagnosticului de laborator cu utilizarea substraturilor biologice ale organismului uman
Vor fi realizate investigatii de laborator cu utilizarea metodelor citogenetice si genetico-moleculare de analizä a reactiei de räspuns a organismului expus la stresul cauzat de radiatiile ionizante la nivel de celulä si ADN. Metode imunologice: evaluarea indi-catorilor imunitätii tisulare, în special a subclaselor de T-limfocite: T-limfocite totale, T-helper si T-supresor. Studiul preconizat va fi efectuat în cadrul Labora-torului Stiintific Igiena Radiatiilor si Radiobiologie al Agentiei Nationale pentru Sänätate Publicä, în cadrul proiectelor institutionale de cercetare.
Totodatä, prezintä interes elucidarea meca-nismelor de actiune a radiatiilor ionizante asupra sänätätii la nivel molecular, inclusiv asupra ADN-ului. Este foarte importantä determinarea influentei poli-morfismului genelor responsabile de mecanismele de reparatie a leziunilor ADN-lui, induse de actiunea radiatiilor ionizante. În vederea stabilirii consecintelor accidentul nuclear de la Cernobîl si a efectelor tardive asupra stärii de sänätate a participantilor la diminuarea consecintelor catastrofei nucleare si a descendentilor acestora, este necesarä studierea di-namicii structurii morbiditätii generale si prin maladii cancerigene în cadrul grupului de risc mentionat.
Metoda de cercetare a micronucleilor prin micro-dozimetria expusilor la radiatii ionizante
Investigatiile citogenetice în microdozimetrie sunt destinate pentru a stabili reactiile celulare la actiunea radiatiilor ionizante. Determinarea numäru-lui de micronuclei este o metodä rapidä (expres), care permite estimarea nivelului de expunere a persoanei la factorii stresanti, inclusiv la radiatii ionizante, în termen limitat, fiind utilä si ca test-screening în caz de accident/incident nuclear.
Principiul metodei constä în cuantificarea micronucleilor formati. Testul respectiv pare a fi un indicator mai putin costisitor de evaluare a lezärii cromozomilor din cauza expunerii la radiatii sau la alti factori clas-
togeni. Testul micronucleilor este o alternativä simplä pentru analizarea cromozomilor în metafazä, având si avantajul detectärii atât a agentilor clastogeni, cât si a celor aneuploidogeni [24, 25, 26].
Mecanismul de producere a micronucleilor
Numeroase aberatii cromozomiale, ca rup-turi sau schimburi cromozomiale si cromatidiene, implicä formarea fragmentelor acentrice. Acestea, neavând centromer, nu pot participa în mitozä si în consecintä vor fi încorporate numai în una din cele douä celule-fiice [27]. În celulä, fragmentul respectiv poate fuziona cu nucleul sau poate râmâne în cito-plasmä, formând un micronucleu. Micronucleii pot lua nastere si din diverse configuratii aberante cu mai mult de un centromer, deoarece aceste structuri determinä frecvent complicatii în timpul anafazei [28]. De asemenea, micronucleii se pot forma si din cromozomi cu configuratie normalä, dar care sunt anihilati prin deteriorarea fusului mitotic. Întrucât nu toate tipurile de aberatii cromozomiale produc fragmente acentrice si pentru cä nu toate fragmentele acentrice sunt convertite în micronuclei, frecventa observabilä a micronucleilor poate subestima efectul total asupra cromozomilor.
Micronucleii apar în telofaza primei mitoze dupä tratament. Odatä formati, ei pot sä persiste si sä se acumuleze în citoplasmä de-a lungul multor cicluri celulare, si apoi sä disparä gradat prin dilutie si, probabil, prin autolizä.
Numärul de micronuclei poate fi subestimat, dacä culturile nu au respectat timpul optim de crestere sau dacä acestea nu au proliferat cores-punzätor [29, 30]. Micronucleii trebuie numärati în celulele care au trecut de prima diviziune nuclearä dupä actiunea genotoxicä [29].
Existä o dependentä clarä între frecventa micronucleilor si celulele care se divid imediat dupä expunerea la agenti genotoxici [31].
Microscopia ne permite sä diferentiem celule binucleate (figura 2), tetrade (figura 3), celule binucle-ate cu un micronucleu (figura 4), celule binucleate cu doi micronuclei (figura 5), care si reprezintä aberatiile cromozomiale cauzate de radiatiile ionizante.
Ärr
\ 7—nuclei
Figura 2. Celulá binucleatá Figura 3. Tetrade
Figura 4. Celulá binucle- Figura 5. Celulá binuclea-atá cu un micronucleu tá cu doi micronuclei
Pentru studierea aberatiilor cromozomiale, cultura se creste 48 de ore, iar cu douä ore înainte (la 46 ore) se adaugä colhicinä sau colcemidä pulbere (sau demecolcinä lichidä) - 10 pg/ml. Se solubilizeazä în apä distilatä sterilä sau în mediu RPMI nesupli-mentat. Pentru cariotipare, cultura este de 72 de ore si colcemida se adaugä cu 15 minute înainte de expirarea timpului.
La fiecare pacient se analizeazä câte 1000 de celule binucleate si se întocmeste o fisä de citire a micronucleilor.
Metodele de evaluare statisticá a rezultatelor
Tehnologia de selectare a esantioanelor de cer-cetare, precum si interpretarea rezultatelor studiului, se vor baza pe metode statistice traditionale, asigu-rând gradul de confidentialitate si de reprezentati-vitate a datelor. Prelucrarea statisticä a rezultatelor va fi efectuatä în baza programelor computerizate Microsoft Excel, STATISTICA 7 si Epi Info™.
Concluzii
1. Studiul va contine rezultate originale cu privire la datele din Registrele expusilor la radiatii ionizante, aflati în evidenta Asociatiei Curativ-Sa-natoriale si de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova si a IMSP Institutul Mamei si Copilului: participantii la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl si descendent ai acestora, iar feedbackul pozitiv va avea ca scop utilizarea datelor pentru optimizarea supravegherii sanitare, cu evaluarea riscului asociat expunerii la radiatii ionizante, inclusiv a stresului radiational, si pentru elaborarea mäsurilor de protectie si de profilaxie.
2. Baza de date va fi constituitä din informatiile obtinute în urma studiului si din situatia actualä din Republica Moldova privind expusii la radiatii ionizante, pentru monitorizarea stärii de sänätate în dinamicä si supravegherea grupurilor-tintä cu risc major de expunere la radiatii ionizante.
3. Datele obtinute în cadrul cercetärii vor servi ca suport pentru elaborarea mäsurilor adecvate ce vor creste gradul de constientizare si cunostintele populatiei, vor contribui la reducerea nivelului de expunere la radiatii ionizante si a riscului asociat expunerii la aceste radiatii.
Bibliografie
1. Politico Nationalä de Sänätate, aprobatä prin Hotärärea de Guvern nr. 886 din 06.08.2007. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 17.08.2007, nr. 127-130, art. 931.
2. Brown L. World on the Edge: How to Prevent Environmental and Economic Collapse. Earth Policy Institute, 2011, 174 p.; Self-assessment tool for public health services in Europe. May 2009, 64 p.
3. Bahnarel I., Coretchi L s.a. Fundamentarea stiintificä si implementarea conceptului Noii Sänätäti Publice în Republica Moldova. In: Akademos, 4/2015, nr. 53, pp. 52-58.
4. Bahnarel I., Coretchi L., Moldovan M. Medical and biological aspects of the Chernobyl nuclear accident influence on the population of the Republic of Moldova. Ch.: Î.S.F.E.-P. „Tipografia Centralä" 2006, 160 p. ISBN 978-9975-78-176-3.
5. UNSCEAR 2017 Report. Sources, Effects and Risks of Ionizing Radiation. Sales no. E.18.IX.1; ISBN: 978-921-142322-8; e-ISBN: 978-92-1-362680-1.
6. Bahnarel I., Coretchi L., Moldovan M. Aspecte medico-biologice ale actiunii accidentului nuclear de la Cernobîl asupra populatiei Republicii Moldova. 2005. 152 p.
7. Coretchi L., Bahnarel I. et al. Health effects of children of the Chernobyl NPP accident consequences liquidation participants. In: Engaging the public to fight the consequences of terrorism and disasters. NATO Workshop, 2-4 June, 2014, NATO Science for peace and Security Series E: Human and Societal Dynamics, vol. 120. IOS Press, 2015, pp. 275-285.
8. Hotärärea Guvernului Republicii Moldova nr. 632 din 24.08.2011 cu privire la aprobarea "Regulamentului sanitar privind radioprotectia si securitatea radiologicä în practicile de radioterapie". In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 06.09.2011, nr. 147.
9. Lege privind desfäsurarea în sigurantä a activitätilor nuclearesi radiologice. Nr. 132 din 08.06.2012.
10. Regulamentul privind controlul si supravegherea de stat a activitätilor nucleare si radiologice, aprobat prin Hotärärea Guvernului nr.' 1220 din 30.10.2008. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 07.11.2008, nr. 198-200 art. 1231.
11. Bahnarel I., Coretchi L. s.a. Fundamentarea stiintificäsi implementarea conceptului noii sänätäti publice în Republica Moldova. In: Akademos, 2015, nr. 4, pp. 52-58.
12. Coretchi L., Bahnarel I. Evaluarea sanitar-igienicä a concentratiei radonului si descendentilor säi în solurile Republicii Moldova. In: Buletinul ASM. Stiinte Medicale, 2017, nr. 1(53). ISSN: 1857-0011.'
13. Coretchi L., Bahnarel I., Frunze N., Spînu C. (MD). Brevet de inventie nr. 161. 3657 G2, MD, C 12 N 1/14. Tulpinä de fungi Penicillium viride 2 pentru solubiliza-rea compusilor insolubili ai cobaltului. Cerere depusä 25.12.2007, BOPI, nr. 7/2008.
14. Coretchi L., Cojocari A., Bahnarel I., Plävan I. Supravegherea stärii de sänätate a descendentilor participantilor la diminuarea consecintelor accidentului nuclear de la Cernobîl. In: Sänätate Publicä, Economie si Management în Medicinä, 2016, nr. 1(65). ISSN: 1729-8687.
15. Tintiuc D., Badan V., Raevschi E. s.a. Biostatistica si metodologia cercetäriistiintifice. 2011, pp. 208-230.
16. Spinei L. Metode de cercetare si de analizä a stärii de sänätate. Chisinäu, 2012, pp. 7-42.
17. Coretchi L., Bahnarel I. Medical and biological aspects of the Chernobyl nuclear accident: influence on the population of the Republic of Moldova. In: Optimization of disaster forecasting and prevention measures in the context of human and social dynamics. NATO Science
for peace and Security Series E: Human and Societal Dynamics, vol. 52. IOS Press Amsterdam-Berlin-TokyoWashington, 2009, pp. 226-237.
18. World Health Organization. 1986-2016: Chernobyl at 30, 25 Aprilie, 2016.
19. Health effects due to radiation from the Chernobyl accident. Report of United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation, 2011.
20. Bogdanova T. et al. Histopathological features of papillary thyroid carcinomas detected during four screening examinations of a Ukrainian-American cohort. In: Br. J. Cancer, 2015, nr. 113(11), pp. 1556-1564. http:// www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26625214. Accesat 21 septembrie 2018.
21. Кузьмина Е.Г. и др. Иммунитет ликвидаторов в отдаленные сроки после чернобыльской аварии. B: Международная научно-практическая конференция "Медицинские Радиологические Последствия Чернобыля: Прогноз и Фактические Данные спустя 30 Лет". Обнинск, 2016, c. 74.
22. Неронова Е.Г., Алексанин С.С. Исследование генетических эффектов в соматических клетках участников ликвидации последствий аварии на ЧАЭСв послеаварийном периоде. B: Международная научно-практическая конференция "Медицинские Радиологические Последствия Чернобыля: Прогноз и Фактические Данные спустя 30 Лет". Обнинск, 2016, c. 98.
23. Spinei L., S. Stefânet, C. Moraru s.a. Notiunidebazade epidemiologie si metode de cercetare. Chisinau, 2006, pp. 167-168.
24. Jin Y.B., Kang G.Y., Lee J.S., et al. Effects on micronuclei formation of 60-Hz electromagnetic field exposure with ionizing radiation, hydrogen peroxide, or c-Myc over expression. U.S. National Library of Medicine, National Institutes of Health. In: Divisions of Radiation Effects, Korea Institute of Radiological and Medical Sciences. Seoul, Korea, 2012, nr. 88(4), pp. 374-380.
25. Ropolo M., Balia C., Roggieri P., et al. Themicronucleus assay as a biological dosimeter in hospital workers exposed to low doses of ionizing radiation. IRCCS Azienda Ospedaliera Universitaria San Martino - IST, Istituto Nazionale Ricerca sul Cancro, Genova, Italy. In: Mutation Research - Genetic Toxicology and Environmental Mutagenesis, 2012, nr. 747(1), pp. 7-13.
26. Thomas P., Fenech M. Cytokinesis-block micronucleus cytome assay in lymphocytes. U.S. National Library of Medicine National Institutes of Health. CSIRO Human Nutrition, Adelaide, SA, Australia. In: Methods Mol. Biol., 2011, nr. 682, pp. 217-234.
27. Noditi M. Citogenetica expunerii la radiatii ionizante. 1999. 163 p.
28. Biological effects of ionizing radiation, electromagnetic fields and chemical toxic agents. 2001, IFIN-HH.
29. Biological dosimetry. Technical reports IAEA, Series 260.
30. Fenech M. The lymphocyte cytokinesis-block micronucleus cytome assay and its application in radiation bio-dosimetry. U.S. National Library of Medicine National Institutes of Health. CSIRO, PO Box 10041, Adelaide BC SA 5000, Australia. In: Health Phys., 2010, Feb., nr. 98(2), pp. 234-243. doi: 10.1097/HP.0b013e3181b85044
31. Vral Anne, M. Fenech, H. Thierens. The micronucleus assay as a biological dosimeter of in vivo ionising radiation exposure. In: Oxford Journal, 2010, pp. 11-17.
Mariana Gîncu, doctorandâ,
Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publica,
tel.: 068170224;
e-mail: [email protected]
