Controlul și evaluarea riscului expunerii populației la radon în Republica Moldova Текст научной статьи по специальности «Науки о здоровье»

'MEDICAL SCIENCES

CONTROLUL SI EVALUAREA RISCULUI EXPUNERII POPULATIEI LA RADON ÎN REPUBLICA MOLDOVA

OPEN

3

ACCESS

Liuba CORETCHI1, Ion BAHNAREL12, Mariana GÍNCU1, Alexandra COJOCARI1, Marcus HOFFMANN3

1Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä, Chisinäu, República Moldova 2Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie Nicolae Testemitanu, Republica Moldova 3Universitatea de Stiinte Aplícate din Elvetia de Sud, Canobbio-Lugano, Elvetia

Autor corespondent: Liuba Coretchi, e-mail: [email protected]

DOI: 10.5281/zenodo.3701164

CZU: 614.73:546.296(478)

Key words: radon, public health, risk.

Cuvinte cheie: radon, sänätate publicä, rise

CONTROL AND EVALUATION OF THE RISK OF POPULATION EXPOSURE TO RADON Introduction. A safe way to reduce the onset of oncological diseases is to protect the population from exposure to radon. In order to know the risk of radon influence on the health of the population, it is necessary to quantify the radon concentrations in the homes air and environment components.

Material and methods. The aim of the study was to monitor radon concentrations in the air from different types of housing (n=2500), in rural and urban areas, on the territory of the Republic of Moldova, by using RADTRAK2-type detectors, with the assessment of the risk of population exposure to radon. The exhibition period was 90 days.

Results. The results indicate on the radon problem existence on the country territory and the need for a strict solution of the problem. Thus, in 615 homes from the studied ones (25%) the radon concentration was higher than the national norms; in 662 homes (26%) radon concentration was higher than European norms. In 1277 homes (51%) radon concentration was higher than National/European norms. In connection with the above, the Government Decision draft was elaborated. A special role is given to the need to elaborate and make changes to the Building Code, with the need to monitor radon when commissioning residential buildings.

Conclusions. The results denote increased variability of the radon concentrations according to the geographical area, the type of housing and other factors. Radon mapping identified the localities with high risk of exposure of the population to radon.

Introducere. O cale sigura de diminuare a declansarii maladiilor oncologice o constituie protectia expunerii populatiei la radon. In vederea cunoasterii riscului influentei radonului asupra sanatatii populatiei este necesara cuantificarea concentratiilor de radon in aerul din locuinte si din componentele mediului ambiant.

Material si metode. Scopul studiului a constat in monitorizarea concentratiilor de radon in aerul din diferite tipuri de locuinte (n=2500), din zonele rurale si urbane, de pe teritoriul Republicii Moldova, prin utilizarea detectorilor de tip RADTRAK2, cu evaluarea riscului expunerii populatiei la radon. Perioada de expozitie a constituit 90 de zile. Rezultate. Rezultatele indica asupra existenteiproblemei radonului in locuinte, pe teritoriul tarii si necesitatea solutionarii stringente a problemei. A fost constatat ca, in 615 locuinte studiate (25%) concentratia radonului depasea normele nationale, iar in 662 de locuinte (26%) a depasit normele europene. Astfel, in 1277 de locuinte (51%) analizate concentratia radonului a fost mai mare decat normele nationale/europene. In rezultatul celor expuse a fost elaborat proiectul Hotararii de Guvern „Cu privire la aprobarea Strategiei Nationale privind reducerea riscului asociat iradierii naturale, inclusiv a radonului". Un rol deosebit il constituie elaborarea si efectuarea modificarilor la Codul constructiilor, cu necesitatea monitorizarii radonului la darea in exploatare a cladirilor locative.

Concluzii. A fost stabilita variabilitatea sporita a radonului in aerul din locuinte in functie de zona geografica, tipul locuintei, dar si de alti factori. Cartarea radonului pe teritoriul tarii a rezultat identificarea localitatilor cu risc sporit de expunere a populatiei la radon.

донам

INTRODUCERE

Expunerea populatiei la sursele radioactive naturale se datoreaza în primul rând radonului (222Rn), aceasta constituind peste 50% din expunerea totala (1). Radonul este un gaz radioactiv, care este produs în mod continuu de 226Ra, descendent al uraniului. Radonul este elementul cu numarul de ordine 86 din tabelul periodic, facând parte din grupa a VIII-a, deci este un gaz inert, care odata format, prin dezintegrarea elementelor grele din crusta terestra, difuzeaza în gazele din sol sau din apa si apoi este emanat în atmosfera. Radonul mi-greaza spre suprafata prin spatiile porilor din sol, fisuri etc.

Radonul poate patrunde în case datorita diferen-tei de presiune din cladire si fundatia sa din sol. Gazul migreaza prin fisurile din pereti, canale de scurgere, conducte de comunicatii, materiale de constructie si apa potabila (2).

Aportul radonului în expunerea interna si externa a populatiei consta în aceea, ca acesta produce un sir întreg de alti izotopi radioactivi pe de-o parte, iar pe de alta parte, fiind un gaz inert, poate ajunge în orice parte a organismului, fiind, în special, im-plicat în afectarea sistemului respirator (2).

Radonul este considerat o substanta toxica din me-diul ambiant si prezinta riscuri pentru sanatate, ceea ce a condus la cresterea gradului de constien-tizare a populatiei, efectuându-se cercetari extin-se, privind evaluarea concentratiei de radon din locuinte (3, 4). Radonul din interiorul încaperilor sporeste riscul de dezvoltare a cancerului bron-hopulmonar, pozitionându-se pe locul doi dupa fumatul activ, care reprezinta cel mai mare risc de aparitie a cancerului pulmonar. Mai mult de 85% din decesele cauzate de cancerul bronhopulmonar sunt printre fumatori (2, 5, 6). Politica controlului tutunului este cea mai promitatoare directie în re-alizarea obiectivelor de sanatate publica la capito-lul controlului expunerii la radon (8).

Studiile epidemiologice si ecologice, efectuate recent, demonstreaza impactul radonului asupra dezvoltarii cancerului bronhopulmonar. Riscul creste în functie de durata expunerii si de concen-tratia radonului din interior. Expunerea totala la radon are loc în locuinte, la scoala, la locul de mun-ca, dar si în localurile de agrement (3, 7).

Studiul prin modele statistice, aplicate celor mai recent publicate date în domeniul estimarii inci-dentei si mortalitatii pentru 25 de cancere majore,

efectuat în 40 de tari ale Uniunii Europene pentru a. 2018, a demonstrat rezultate impunatoare. Ast-fel, au fost estimate 3,91 mln de cazuri noi de cancer (exceptând cancerul de piele non-melanom) si 1,93 mln de decese, cauzate de cancer în Europa, cele mai uzuale fiind: cancerul de sân (523 000 de cazuri), urmat de cel colorectal (500 000), de cancerul pulmonar (470 000) si de cancerul de prostata (450 000). Aceste patru tipuri de cancer reprezinta jumatate din rata totala a cancerului în Europa. Cele mai frecvente cauze de deces, cauzate de cancer, au fost cancerul pulmonar (388,000 de decese), colorectal (243 000), de sân (138 000) si cancerul pancreatic (128 000). Numarul estimat de noi cazuri de maladii oncologice a constituit circa 1,6 mln la barbati si 1,4 mln la femei, cu 790 000 decese pentru barbati si 620 000 - femei (9). In vederea diminuarii incidentei maladiilor onco-logice, cauzate de radon, au fost elaborate unele algoritme (modele) de informare a populatiei des-pre riscul pentru sanatate, cauzat de expunerea la radon (10, 11, 12).

MATERIAL SI METODE

Scopul studiului a constat în monitorizarea con-centratiilor de radon în aerul din diferite tipuri de locuinte din localitatile rurale si urbane ale princi-palelor Zone ale Republicii Moldova: Nord, Centru si Sud cu evaluarea riscului expunerii populatiei la radon. Obiectivele au constat în elaborarea ghi-dului de plasare a detectorilor pasivi în locuinte, evaluarea caracteristicilor locuintelor si a cunos-tintelor populatiei referitor la impactul radonului asupra sanatatii, masurarea concentratiei de radon în aerul de interior din 2 500 locuinte, prin utilizarea detectorilor pasivi; citirea rezultatelor concentrator de radon în Laboratorul RADONO-VA, Uppsala, Suedia; analiza statistica a rezultate-lor obtinute, cartarea concentratiilor de radon în aerul din locuinte, pe teritoriul Republicii Moldova, cu identificarea localitatilor tarii cu risc sporit la radon. Ipoteza de cercetare: confirmarea/infir-marea existentei pericolului pentru sanatate, în rezultatul expunerii populatiei la radonul din ae-rul din locuinte.

Ca material de studiu a servit aerul din 2500 lo-cuinte de diferite tipuri, plasate în zonele rurale si urbane ale principalelor Zone ale Republicii Moldova: Nord, Centru si Sud. Criteriul de selectare a punctelor de masurare a concentratiei de 222Rn -punctele de masurare a concentratiei de 222Rn în aerul interior au fost selectate randomizat, nemij-

43I

^ AH Dliyi 0NE HEALTH & VOL. 1, ISSUE 1

O^ljri&lVl"! RISK MANAGEMENT 2020

locit din zonele incluse in studiu: Nord, Centru si Sud, conform metodologiei Comisiei Europene (CE). Mäsurärile au fost efectuate preponderent la parter, in dormitor sau in camera pentru oaspeti. Au fost examinate datele cu privire la vechimea locuintelor (tip nou sau vechi), anul constructi-ei, tipul materialelor de constructie si de finisare utilizate, adresa, prezenta/lipsa fundamentului, conform chestionarului completat de proprietarul locuintei. Mäsurärile au fost efectuate cu detectori pasivi de lungä duratä RADTRAK2, perioada de expozitie a constituit 90 de zile (fig. 1).

Figura 1. Detector RADTRAK2 de mäsurare a concentrator de 222Rn în locuinte pe termen lung - de la 2 luni pânâ la 1 an.

Metodología pentru realizarea hartii de radon in locuintele din República Moldova. Pentru realizarea hartii de radon a fost utilizat caroiajul definit in sistem Lambert - GISCO de catre Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Center (JRC), din cadrul CE. Conform caroiajului stabilit, harta Republicii Moldova este reprezentata prin 336 de celule cu laturile de 10x10 km2. Pentru fiecare celula din gridul de referinta s-a calculat numarul de masurari, media aritmetica, media aritmetica a valorilor logaritmate, deviatia standard, deviatia standard geometrica, mediana, valoarea minima si maxima. Gruparea rezultatelor si redarea aces-tora prin anumite coduri de culoare s-a efectuat pornind de la valorile recomandate de CE. Pentru compararea si integrarea acestor rezultate in harta europeana de radon este necesara utilizarea claselor de frecventa furnizate de JRC.

In vederea implementarii Directivei CE Nr. 2013/59/(13) si a estimarii igienice a nivelului de expunere a populatiei Republicii Moldova la sur-sele naturale de radiatii ionizante si a elaborarii masurilor profilactice, in perioada 2010-2015 de catre specialistii Agentiei Nationale pentru Sana-

tate Publica (ANSP) au fost efectuate circa 2982 de mäsurätori ale concentratiilor de 222Rn, prin metode active, realizate astfel:

• 1779 în aerul de interior (case de locuit, grä-dinite, scoli, Institutii Medico Sanitare Publice (expunerea ocupationalä), blocuri locative noi date în exploatare etc.) prin metode active de mäsurare a radonului;

• 891 în diverse surse de apä potabilä, inclusiv în apele din sonde si din fântânile de minä;

• 312 la exhalarea 222Rn din sol.

Metoda de determinare a concentratiilor de radon în componentele mediului ambiant. Pentru efectuarea mäsurätorilor concentratiilor de radon si a descen-dentilor säi de viatä scurtä: 220Rn,218Po, 214Pb, 214Bi si 214Po în principalele componente ale mediului ambiant, cât si în aerul din interi-orul locuintelor a fost utilizat dispozitivul german, al companiei SA-RAD, Radonometru RTM 1688-2 (fig. 2).

Figura 2. Radonometru RTM 1688-2.

4 ohrm

REZULTATE

In perioada de studiu cercetarile au fost axate pe elaborarea metodologiei noi de investigare a ra-donului in interior, prin metode de masurare de lunga durata. Metodologia in cauza a fost utilizata la masurarea 222Rn in aerul de interior al diferitor tipuri de locuinte (n=2500), in arii rurale si urbane, ale principalelor zone ale Republicii Moldova. Detectorii RADTRACK2, oferiti de catre Agentia International pentru Energie Atomica (AIEA) in cadrul Proiectului de cooperare tehnica MOL9007 „Elaborarea Programului national (strategia si Planul de actiuni) al controlului expunerii popu-latiei Republicii Moldova la radon", au fost plasate in dormitoare/camere de oaspeti pe un termen de circa 90 de zile.

In vederea realizarii investigatiilor/sondajului concentratiilor de radon in interior, prin metode de lunga durata, au fost elaborate urmatoarele ce-rinte/metodologii:

• Cerintele de plasare a detectorilor in locuinta.

• Chestionarele de identificare a conditiilor/ ti-pului locuintelor.

• Acordul dintre investigatori ai radonului si proprietarul locuintei.

• Chestionarul de evaluare a cunostintelor po-pulatiei referitor la radon (Aprobat la Sedinta Consiliului Stiintific al ANSP din 11.06.20l9, extras din procesul verbal nr. 4).

Materialele elaborate, impreuna cu detectorii, au fost repartizate medicilor sefi ai Centrelor de Sana-tate Publica (CSP) regionale (n=10) in cadrul Ate-lierului de lucru organizat de ANSP la 04.02.2019.

In luna iunie (perioada de expunere a constituit 90 de zile) detectorii au fost colectati si expediati in laboratorul RADONOVA din Suedia pentru citirea informatiei (concentratia 222Rn), care a fost retri-misa in decurs de doua säptämäni in Laboratorul Igiena radiatiilor si Radiobiologie, ANSP.

Rezultatele cercetarilor au demonstrat ca activita-tea 222Rn a variat in functie de tipul si amplasarea locuintelor, de tipul materialelor de constructie, utilizate in constructia cladirii; tipul solului adia-cent cladirii si ventilatia incaperilor.

In Tabelul 1 este prezentata variabilitatea concentrator de radon in aerul din locuinte pe teritoriul Republicii Moldova. Rezultatele denota ca in circa 1170 locuinte din cele investigate, adica in 49% de locuinte, concentratia radonului corespunde nor-melor nationale/europene.

Tabelul 1. Rezultatele mäsurärii concentrator de radon cu detectori RADTRAK2 (masurare pasiva, perioada de expozitie 30 zile) în 2500 locuinte în zonele rurale si urbane ale Republicii Moldova, a. 2019.

Nr. Concentrarte radon, Bq/m3 Locuinte, numar %

1 Pânala 150 1170 49,00

2 160-290 615 25,00

3 300-490 338 13,52

4 500-790 251 10,04

5 800-990 58 2,30

6 > 1000 15 0,60

Totodata, ín 615 locuinte (25%) concentraba radonului depasea normele nationale; ín 662 locuinte (26%) concentratia radonului depasea normele europene. Astfel, ín 1 277 locuinte (51%) concentratia radonului a fost mai mare ca normele nationale/europene. Rezultatele indica asupra existentei problemei radonului ín locuinte pe teritoriul tarii si necesitatea solutionarii stringente a problemei. In legatura cu cele expuse a fost elaborat proiectul Hotarárii de Guvern „Cu privire la aprobarea Strategiei Nationale privind reducerea riscului asociat iradierii naturale, inclusiv a radonului", care a fost transmis Ministerului Sanata-tii, Muncii si Protectiei Sociale pentru avizare. In

proiectul HG este stipulata necesitatea elaborarii si efectuarii modificarilor la Codul constructiilor, cu obligativitatea monitorizarii radonului la darea in exploatare a cladirilor locative. Totodata, este strict necesara monitorizarea radonului in soluri-le pe care va fi amplasata cladirea. In tarile vecine astfel de cerinte sunt deja implementate.

A prezentat interes si studierea variabilitatii con-centratiilor de radon in functie de coordonatele amplasarii geografice a localitatilor. S-a stabilit o variabilitate impunatoare pentru acest parametru, cu variatii de la 150 Bq/m3 in Chisinau pana la 415 Bq/m3 in r-nul Causeni. Acest fapt poate fi explicat prin geologia neuniforma a teritoriului (fig. 3).

O nu D1V/I 0NE HEALTH & VOL. 1, ISSUE 1

Un&IVlVl RISK MANAGEMENT 2020

Cercetärile au demonstrat variabilitatea concen-tratiei radonului în locuintele din ariile urbane si rurale ale Republicii Moldova, în functie de zonä. Astfel, în Zona de Sud valoarea medie a concentra-tiei radonului a constituit 330 Bq/m3, în Centru -

250 Bq/m3, iar în Nord - 240 Bq/m3. Rezultatele denota câ, cea mai mare concentrare a radonului a fost detectatâ în Sudul târii (330 Bq/m3), fiind urmatâ de Centru (250 Bq/m3) si de Zona de Nord (240 Bq/m3) (fig. 4).

1

T

jdU T T T

áUU M T

ZDU u* CO T

¿UU

IbU

luu

bu

u 123456789 101112131415161718192021222324252627282930313233343536

Figura 3. Variabilitatea concentratiei radonului în aerul de interior al locuintelor amplasate în diferite raioane

geografice ale Republicii Moldova, a. 2019. 1 - r-nul Câuseni, 2 - Comrat, 3 - Vulcânesti, 4 - Ceadâr Lunga, 5 - Stefan-Vodâ, 6 - Nisporeni, 7 - Leova, 8 - Hâncesti, 9 - Telenesti, 10 - Cimislia, 11 - Glodeni, 12 - Basarabeasca, 13 - Cantemir, 14 - Edinet, 15 - Bâlti, 16 - Cahul, 17 - Drochia, 18 - Floresti, 19 - Soroca, 20 - Câlârasi, 21 - Taraclia, 22 - Sângerei, 23 - Criuleni, 24 - Rezina, 25 - Strâseni, 26 - Ungheni, 27 - Ialoveni, 28 - Soldânesti, 29 - Anenii-noi, 30 - Ocnita, 31 - Donduseni, 32 - Orhei, 33 - Briceni, 34 - Fâlesti, 35 - Râscani, 36 - mun. Chisinâu.

400 350

300 250 ^ 200 <y M 150 100 50 0

H

Sud Centru Nord

Figura 4. Variabilitatea concentratiei radonului în Republica Moldova în functie de zonâ: Sud, Centru, Nord, a. 2019 (n=2500 mâsurâtori cu detectori RADTRAK2, perioada de expozitie 90 de zile).

Concomitent s-a analizat variabilitatea concentratiei radonului în aerul din locuintele, plasate pe te-ritoriul Republicii Moldova, în functie de localitate: ruralâ sau urbana. Cercetârile denota câ, valoarea medie a concentratiei de radon din interior a fost mai mare în ariile rurale, constituind 260 Bq/m3,

f 46

în comparatie cu cele urbane - 241 Bq/m3. Fap-tul în cauzâ poate fi explicat prin aceea câ, casele, în mediul rural, sunt amplasate direct pe sol sau au un fundament necorespunzâtor. Aceste condi-tii permit ca radonul din sol/roci sâ pâtrundâ mai usor în încâperea de locuit (fig. 5).

H AU DM 0NE HEALTH & VOL. 1, ISSUE 1

Wiirl&IxlVl RISK MANAGEMENT 2020

In baza analizarii rezultatelor masurarii concen-tratiei de radon în aerul de interior a 2500 locuinte, prin utilizarea detectorilor pasivi RADTRAK2, s-a stabilit ca media aritmetica a indicelui a con-stituit 254,6 Bq/m3, iar media geometrica - 217,6 Bq/m3. In baza rezultatelor obtinute, utilizând

programele Google Maps, ArcGIS si alte programe de specialitate, a fost efectuatâ cartarea radonului pe teritoriul târii (fig. 6). Rezultatele au fost transmise la Joint Research Comission pentru include-rea acestora pe harta Europeanâ a radonului.

Figura 5. Concentratia radonului în aerul din locuinte, în localitätile rurale si urbane ale Republicii Moldova, a. 2019 (n=2500 masuratori cu detector RADTRAK2, perioada de expozitie 90 de zile).

Bq/m3

0-20

20-50

I 50-100

_ 100 - 200

200 - 500

500-1000

1000 2000

2000-10129

Figura 6. Cartarea radonului în aerul din diferite tipuri de locuinte, în arii rurale si urbane, în zonele de Nord,

Centru si Sud a Republicii Moldova.

47

1

4 ohrm

DISCUTII

In conformitate cu „Normele Fundamentale de Radioprotectie, Cerinte si Reguli Igienice" (NFRP-2000) si „Regulamentul si normele igienice privind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale" nivelul national de referinta a 222Rn a fost stabilit la o concentratie de 100 Bq/m3 pentru cladirile noi si de 150 Bq/m3 pentru cladi-rile existente (14).

In cazul depistarii concentratiilor sporite (peste 200 Bq/m3) trebuie sa fie íntreprinse masuri de radioprotectie, índreptate spre diminuarea pa-trunderii 222Rn ín aerul spatiilor locative si amelio-rarea ventilarii íncaperilor. Dislocarea locatarilor (cu acordul acestora) si reprofilarea íncaperilor si a edificiilor, poate avea loc ín cazurile cänd este

imposibilä diminuarea activitätii echivalente me-dii anuale de echilibru pe o unitate de volum a 222Rn pänä la valori mai mici de 300 Bq/m3 (15).

Relevant e faptul cä, valorile mentionate au fost stipulate ca norme nationale de referintä doar te-oretic, nu in baza efectuärii mäsurätorilor in aerul din locuinte. Recent, in perioada a. 2018-2019, in rezultatul implementärii proiectului national M0L9007, finantat de cätre AIEA, rezultatele fi-ind prezentate in lucrarea in cauzä, s-a observat cä in 1277 locuinte (51%) concentratia radonului depäseste normele nationale/ europene. In baza acestor rezultate se propune modificarea valorilor nationale de referintä - 300 Bq/m3 care urmeazä a fi implementate in urma aprobärii proiectului Ho-tärärii de Guvern la acest capitol.

CONCLUZII

1. Monitoringul concentratiilor de radon in aerul din diferite tipuri de locuinte (n=2 500), plasate in localitätile rurale si urbane, ale diferitor zone ale Republicii Moldova, prin utilizarea detectorilor alpha de lungä duratä, de tip RADTRAK2, cu perioada de expozitie de 90 de zile, a stabilit variabilitatea indica-torului in functie de zona geograficä, conditiile abiotice, tipul casei, tipul pardoselii si a peretilor.

2. Studiul a demonstrat o crestere a concentratiilor de radon in aerul din locuinte in zona de Sud a tärii, valoarea medie pe zonä constituind 330 Bq/m3, fiind urmatä de zona de Centru - 250 Bq/m3 si Nord -240 Bq/m3.

3. Studierea variabilitätii concentratiei radonului in aerul locuintelor, amplasate in diferite raioane geo-grafice ale Republicii Moldova, a evidentiat valori sporite in r-nul Cäuseni si diminuate in mun. Chisinäu.

4. Cercetärile denotä cä valoarea medie a concentratiei de radon din locuinte a fost mai mare in ariile rurale, constituind 260 Bq/m3, in comparatie cu cele urbane - 241 Bq/m3.

5. Cartarea concentratiilor de radon in aerul din locuinte pe teritoriul tärii va fi utilä ministerelor si institutiilor de resort, inclusiv specialistilor din constructii, in vederea selectärii terenurilor pentru con-structia clädirilor cu risc diminuat de expunere la radon.

CONFLICT DE INTERESE

Autorii n-au declarat conflict de interese.

FINANTARE

Cercetarile in cauza au fost efectuate in cadrul

proiectului MOL9007, sustinut de Agentia International pentru Energie Atomica, Viena, Austria.

REFERINTE

1. UNSCEAR Volume I, Sources and effects of ionizing radiation. United Nations Scientific Committee on the Effect of Atomic Radiation, 2008. United Nations, New York, 2010.

2. Fran M. Exposure to radon increases your risk for lung cancer. Mass Public Health Blog. Promoting public health & wellness in Massachusetts, 2017 Available

from: https://blog.mass.gov/publichealth/environ-mental-health/exposure-to-Radon-increases-yo-ur-risk-for-lung-cancer/ (Accessed 8th July 2019).

3. Scott BR. Residential Radon Appears to Prevent Lung Cancer. Dose Response. 2011; 9(4):444-464.

4. Vuchkov D, Ivanova K, Stojanovska Z, Kunovska B, Badulin V. Radon measurement in schools and kindergartens. National Center of Radiobiology and Radiation Protection. Rom. Journ. Phys. 2012; 58:328-335.

5. Lantz P, Mendez D, Philbert M. Radon, Smoking, and Lung Cancer: The need to refocus radon control policy. American Journal of Public Health 2013; 103(3):443-447.

6. Song G. et all. Indoor Radon levels in selected hot spring hotels in Guangdong, China. Science of Total Environment. 2005; 339(1-3):63-70.

7. WHO handbook on indoor radon: a public health

r

48

rm

ONE HEALTH & VOL. 1, ISSUE 1

RISK MANAGEMENT 2020

perspective/edited by Hajo Zeeb, and Ferid Shan-noun. World Health Organization 2009.

8. Lantz PM, Mendez D, Philbert MA. Radon, smoking, and lung cancer: the need to refocus radon control policy. Am J Public Health.2013; 103(3):443-7.

9. Ferlay J, Colombet M, Soerjomataram I, Dyba T, Ran-di G, Bettio M, Gavin A, Visser O, Bray F. Cancer incidence and mortality patterns in Europe: Estimates for 40 countries and 25 major cancers in 2018. Eur J Cancer. 2018; 103:356-387.

10. Ragnar L. The communication of radon risk in Sweden: where are we and where are we going? Journal of Risk Research. 2019; 22(6):773-781.

11. Selim MK, James G. An Interdisciplinary Population Health Approach to the Radon Health Risk Management in Canada. Interdisciplinary Journal of health sciences. 2017; 3(19):1-11.

12. Biblin A. Development of the model of radiation risk-communication with the public for the arrangement of the research. Available from: https://www. researchgate.net/publication/3 32131134 (Accessed 10th July 2019).

13. Council Directive 2013/59/Euratom, Official Journal of theE.U. 2014.

14. Normele Fundamentale de Radioprotectie, Cerin-te si Reguli Igienice (NFRP-2000) nr. 06.5.3.34 din 27.02.2001(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40-41, 2001).

15. RMS nr. 217: Regulament si norme igienice privind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale nr. 06-5.3.35 din 05.03.2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 92 din 03.08.2001).

Data receptionärii manuscrisului: 16/02/2020 Data acceptärii spre publicare: 28/02/2020

Liuba CORETCHI, ORCID 0000-0001-5758-3831 Ion BAHNAREL, ORCID 0000-0002-7206-5490 Mariana GÎNCU, ORCID 0000-0001-5082-8250 Alexandra COJOCARI, ORCID 0000-0002-4105-3083