CC BY
89. Hardt P.D., Hauenschild A., Nalop J., et al. High prevalence of exocrine pancreatic insufficiency in diabetes mellitus. A multicenter study screening fecal elastase 1 concentrations in 1,021 diabetic patients. in: Pancrea-tology, 2003, nr. 3(5), p. 395-402.
10. N. Ewald, A. Raspe, C. Kaufmann, et al. Determinants of exocrine pancreatic function as measured by fecal elastase-1 concentrations (FEC) in patients with diabetes mellitus. in: Eur. J. Med. Res., 2009, nr. 14(3), p. 118-122. Published online 2009 March 17.
11. Pongprasobchai S. Maldigestion from pancreatic exocrine insufficiency. in: J. Gastroenterol. Hepatol., 2013, Dec., nr. 28, suppl. 4, p. 99-102.
12. Ewald Nils, Hardt Philip D. Alterations in exocrine pancreatic function in diabetes mellitus. in: Pancreapedia: Exocrine Pancreas Knowledge Base. DOi: 10.3998/ panc.2015.7
Natalia Porcereanu, medic-endocrinolog, iMSP SCM Sfanta Treime, tel: 078000011
e-mail: nataliaporcereanu@yahoo.com
REZULTATELEIMPLEMENTÁRII PROGRAMULUI NATIONAL DE COMBATERE
y
A HEPATITELOR VIRALE B, C §I D ÍN ANUL 2017
O. SAJIN, C. SPINU, L. SUVEICA, T. HOLBAN, §. GHEORGHITA, D. ROTUNDU, M. ISAC, I. SPINU, I. OSOIANU, A. SERBULENCO, D. DEMI§CAN, E. PALANCIUC
Rezumat
Inprezentul articol sunt discútateparticularitatile evolutiei moderne a procesului epidemic prin hepatitele virale B, C §i D in República Moldova §i implementarea masurilor de control §i de raspuns la aceste boli, cum ar fi Progra-mul National de combatere a hepatitelor virale B, C §i D pentru anii 2017-2021, care a fost aprobat, ulterior a fost propus pentru implementare in República Moldova ince-pánd cu 2017. Ca urmare a aplicarii celor trei programe anterioare, morbiditatea prin hepatite virale parenterale a scazut semnificativ. Dar, pentru a reduce in continuare incidenta hepatitelor virale acute la nivelul indicatorilor inregistrati in majoritatea tarilor europene, precum §i pentru a imbunatati situatia epidemiologica §i starea de sanatate a populatiei Republicii Moldova, este necesar sa fie implementate consecvent toate obiectivele din prezentul program. De asemenea, informatia privind epidemiologia hepatitelor virale oferita de personalul Laboratorului de infectii hemotransmisibile din cadrul Agentiei Nationale
pentru Sanatate Publico a fost utilizata pentru a sustine masurile de diagnostic, tratament §i profilaxie a hepatitelor virale. In studiu au fost folosite metode epidemiologice, analitice §i statistice.
Cuvinte-cheie: hepatita virala, program national, proces epidemic
Summary
Results of the implementation of the National Program against viral hepatitis B, C and D in 2017
This article discusses particularities of modern evolution of epidemic process of viral hepatitis B, C and D in the Republic of Moldova and the implementation of measures of control and response to these diseases, such as named before National Program which last year have been developed and implemented in the Republic of Moldova. As a result of the introduction of the previous three programs the morbidity of parenteral viral hepatitis has decreased significantly. But in order to further reduce the incidence ofacute viral hepatitis to the indicators registered in most European countries, as well as to improve the epidemiological situation and the health status of the population of the Republic of Moldova it is necessary to implement consequently all the objectives of the present Program. Also scientific data on the epidemiology of viral hepatitis provided by the staff of laboratory of blood borne infections from the National Agency for Public Health have been used to argue prophylaxis measures against viral hepatitis. The epidemiological, analytical and statistical methods have been applied in the study.
Keywords: viral hepatitis, National Program, epidemic process
Резюме
Результаты внедрения Национальной программы по борьбе с вирусными гепатитами B, C и D в 2017 году
В статье обсуждаются особенности современной эволюции эпидемического процесса вирусных гепатитов В, С и D в Республике Молдова и внедрение мер по борьбе с этими заболеваниями и реагированию на них, отражённых в Национальной программе борьбы с вирусными гепатитами B, C и D на 2017-2021 годы, которая впоследствии была одобрена для реализации в Республике Молдова с 2017 года. После принятия трех предыдущих программ заболеваемость парентеральными вирусными гепатитами значительно снизилась. Однако необходимо снизить показатели заболеваемости острыми вирусными гепатитами до уровня зарегистрированных показателей в большинстве европейских стран, а также для улучшения эпидемиологической ситуации и состояния здоровья населения Республики Молдова необходимо последовательное внедрение всех задач представленной программы. Кроме того, информация об эпидемиологии вирусных гепатитов, представляемая сотрудниками лаборатории гемо-
трансмиссивных инфекций Национального агентства общественного здравоохранения была использована для улучшения диагностики, лечения и профилактики вирусных гепатитов. В исследовании использовались эпидемиологические, аналитические и статистические методы.
Ключевые слова: вирусный гепатит, национальная программа, эпидемический процесс
Introducere
Hepatitele virale, in special cele cu transmitere parenteral, continuä sä fie o problemä majorä de sänätate publicä pentru República Moldova, din cauza ratelor inalte de morbiditate, mortalitate si in-validitate ca urmare a cronicizärii infectiei. Conform estimärilor Organizatiei Mondiale a Sänätätii, douä miliarde de persoane au fost in contact cu virusul hepatitei B, dintre care 257 de milioane au devenit infectati cronici. Acestea provoacä circa 887 000 de decese anual, majoritatea din cauza complicatiilor, precum sunt ciroza, hepatocarcinomul primar. ín Republica Moldova, prevalenta infectiei cronice cu virusul hepatitei B este de aproximativ 30 000 cazuri, iar a cirozei hepatice de aceeasi etiologie constituie circa 3000 cazuri, iar persoanele infectate cu virusul hepatite B comportä un potential inalt de infectare cu virusul hepatitei D [5, 7]. Totodatä, circa 71 milioane de persoane la nivel global sunt infectate cronic cu virusul hepatitei C, din acestia aproximativ 339 000 decedeazä anual din cauza complicatiilor asociate acestei maladii. ín tara noasträ sunt inregistrate circa 15 000 de persoane cu infectie cronicä cu virusul hepatitei C si aproximativ 2,5 mii cu cirozä hepatica provocatä de virusul nominalizat [6, 8]. ín acelasi timp, potrivit datelor institutiilor internationale, Republica Moldova se aflä pe primul loc in lume dupä mortalitatea prin ciroze hepatice - 71,2 cazuri de deces la 100 000 populatie [4].
ín contextul celor relatate, are o mare impor-tantä abordarea complexä a mäsurilor profilactice, antiepidemice, de tratament si de control al hepatite-lor virale parenterale. ín acest scop a fost elaborat al patrulea Program National de combatere a hepatitelor virale B, C si D pentru anii 2017-2021 (aprobat prin HG nr. 342 din 26.05.2017), care are drept obiectiv principal reducerea in continuare a morbiditätii prin hepatitele virale B, C si D acute, cronice si prin ciroze, precum si minimizarea consecintelor socioeconomi-ce ale acestora [4].
Material si metode
Pentru evaluarea procesului epidemic indus prin hepatitele virale parenterale acute, au fost
utilizate datele statistice din formularul 2 Privind unele boli infectioase si parazitare inregistrate in RM, din formularul 5 Darea de seamä privind vaccinärile si din anuarele statistice ale Agentiei Nationale de Sänätate Publica (ANSP). Totodatä, au fost folosite materialele si rezultatele cercetärilor stiintifice la prezenta markerilor virusurilor hepatitelor B, C si D, efectuate prin reactii imuno-enzimatice ELISA, pe parcursul mai multor ani, de cätre angajatii Laborato-rului de infectii hemotransmisibile al ANSP. In studiu au fost aplicate metode epidemiologice, analitice si statistice de cercetare.
Rezultate si discutii
In majoritatea statelor dezvoltate si in cele in curs de dezvoltare, mäsurile de control si de räspuns la hepatitele virale sunt stipulate in documente de politici, de exemplu strategii, planuri-cadru si programe nationale. In Republica Moldova, traditional mäsurile de combatere si prevenire sunt stipulate in Programele nationale de combatere a hepatitelor virale B, C si D, aprobate prin hotärari ale Guvernului Republicii Moldova [1-4]. Ca urmare a realizärii pri-melor trei Programe, dar si a prezentului program pe parcursul anului 2017, se observä o tendintä väditä de diminuare a morbiditätii prin hepatite virale parenterale acute (figura 1).
0/0000
UVB —■—HVC -*- HVD
Figura 1. Dinamica morbiditätii prin HV B, C si D acute, anii 1997-2017
Astfel, indicele morbiditätii prin hepatita viralä B acutä s-a redus de la 25,55 la 100 000 populatie în 1997 pänä la 0,57 în 2017; prin hepatita viralä C, respectiv, de la 6,14 pänä la 1,32; prin hepatita viralä D - de la 1,89 pänä la 0,07 în 2017. Totodatä, pe fon-dul acestei diminuäri a nivelului de morbiditate, mai ales ca urmare a vaccinärii contra HVB si a mäsurilor nespecifice de profilaxie, se constatä o majorare re-lativä a ponderii hepatitei virale C acute în structura morbiditätii prin hepatite virale parenterale acute (figura 2). Conform datelor statistice, în Republica Moldova, în anul 2017 au fost înregistrate în total 3810 cazuri de hepatite virale, inclusiv 682 (17,90%) cazuri hepatite virale de forme acute si 3128 (82,09%) cazuri de forme cronice.
HVB HVC
Figura 2. Ponderea HVB, HVC si HVD în numàrul total de hepatite virale acute parenterale, perioada 1997-2017
Dacä în anul 1997, la initierea primului Program de combatere a hepatitelor virale, cea mai mare pondere îi revenea hepatitei virale B acute - 76,0%, atunci odatä cu aplicarea vaccinärii universale a nou-näscutilor, initiate în toamna anului 1994, si cu vac-cinarea contra HVB a persoanelor din grupele cu risc sporit, ponderea acesteia s-a diminuat pânâ la 29,1 % în prezent. Din totalul hepatitelor virale parenterale, pe parcursul anilor doar ponderea hepatitei virale C acute se majoreazä - de la 18,3% în anul 1997 pânâ la 67,1% în 2017, dar, dupä cum mentionam mai sus, aceastä majorare este una relativä. Aceastä crestere probabil poate fi explicatä prin optimizarea sisteme-lor de diagnosticare clinicä si paraclinicä, în special prin utilizarea metodelor de diagnostic de laborator de ultimä generatie. în ceea ce tine de ponderea hepatitei virale D acute, aceasta a avut un trend de diminuare în perioada luatä în calcul; astfel, dacä în anul 1997 ponderea HVD acute constituia 5,7%, atunci pänä în 2017 aceasta s-a redus pänä la 3,8%.
Pentru diminuarea morbiditätii prin hepatite virale parenterale este primordialä stabilirea corectä a diagnosticului acestora. în acest context, prezentul Program prevede la obiectivul specific nr. 1 „dez-voltarea serviciilor de diagnostic de laborator si de screening al hepatitelor virale B, C si D, precum si ma-jorarea, pänä anul 2021, a ratei de depistare timpurie a persoanelor infectate cu virusurile nominalizate". Pentru realizarea acestui obiectiv, în anul 2017, Com-pania Nationalä de Asiguräri în Medicinä a încheiat contracte în sumä de peste 18 milioane lei cu cinci institutii medico-sanitare prestatoare de servicii medicale de maltä performantä. Contractarea celor cinci institutii medico-sanitare s-a bazat pe considerentele accesibilitätii serviciilor medicale pe întreg teritoriul Republicii Moldova, respectând principiul teritorial.
Tot în vederea realizärii acestui obiectiv, pentru determinarea genotipului virusului hepatitei C la persoanele din grupele cu risc sporit de infectare au fost efectuate 5117 teste, pentru care s-au alocat circa 1,6 milioane lei.
Un efect deosebit în reducerea morbiditätii prin HVB acutä a fost constatat odatä cu realizarea vacci-
närii contra acestei infectii a grupelor cu risc sporit de infectare, fapt prevázut in obiectivul 2 al prezentului Program, care prevede „reducerea cu 50%, páná in anul 2021, a incidentei si prevalentei hepatitelor virale B, C si D acute si cronice si a cirozelor hepatice cauzate de virusurile nominalizate", inclusiv prin profilaxia specificá contra HVB. Tmbucurátoare in acest context este mentinerea nivelului relativ inalt de acoperire vaccinalá la persoanele din grupele cu risc sporit (figura 3).
Figura 3. Ponderea persoanelor din grupele cu risc sporit de infectare, vaccinate contra hepatitei virale B, în anul 2017
în acest sens poate servi drept exemplu anul 2017, atunci când contra HVB au fost vaccinate, din rândul persoanelor cu risc sporit de infectare, cu prima dozâ - 20.807, cu a doua - 22.680, cu a treia - 20.957 si cu a patra - 3457, ori un total de 67.901 doze aplicate.
Pentru anul 2018, în conformitate cu prezentul Program si cu Ordinul MSMPS nr. 898 din 24.11.2017, este planificatâ vaccinarea contra HVB a 27.950 per-soane din grupele de risc.
Rezultatele vaccinârii consecvente a persoanelor din grupele cu risc sporit de infectate pe parcursul ul-timilor ani s-au reflectat în nivelul decelârii markerilor hepatitelor virale B si C la persoanele nominalizate. La acest capitol, în contextul realizârii prezentului Program, în special a obiectivului 5 al acestuia, care prevede,„realizarea, în perioada 2017-2021, a cercetârilor stiintifice si stiintifico-practice privind hepatitele virale B, C si D, cu perfectionarea mâsurilor de supraveghere si râspuns, pentru a reduce riscul de transmitere" au fost obtinute rezultatele prezentate în figura 4.
60 53,6
50 40 30 20 10 0
UDI Hemodializati Personal Bolnavi TBC Infectati HIV medical
Figura 4. Nivelul de decelare a markerilor AgHBs si anti-HCV la persoanele din grupele cu risc, testate in anul 2017
HVD
%
La utilizatorii de droguri injectabile, nivelul de decelare al markerului AgHBs a fost de doar 3,3%, comparativ cu un nivel al seroprevalentei markerului anti-HCV de 53,6%. La pacientii hemodializati investigati la prezenta celor doi markeri, nivelurile seroprevalentei au fost urmätoarele: AgHBs - 8,3% si anti-HCV - 43,2%. Cu pärere de räu, la personalul medical investigat persistä nivele inalte ale seroprevalentei celor doi markeri: AgHBs - 10,1%; anti-HCV
- 4,4%; de asemenea, si la pacientii cu tuberculozä, la care markerul AgHBs a fost stabilit in 16,4% cazuri, iar anti-HCV - 8,1%. ín ambele cazuri este recoman-dabilä folosirea cat mai largä a instrumentarului de unicä folosintä, aceastä mäsurä aducand beneficii nu doar din punct de vedere medical, dar si social.
La persoanele HIV pozitive se atestä nivele inalte ale seroprevalentei ambilor markeri: AgHBs
- 12,1%; anti-HCV - 34,2%, fenomen care indicä asupra probabilitätii inalte de transmitere conco-mitentä a infectiilor parenterale (hemotransmisibile: HIV+HVB+HVC).
Din cauza morbiditätii inalte, in grupele cu risc sporit de infectare cu HVB si HVC este necesar de a implementa integral tot spectrul de mäsuri antiepidemice si profilactice, stipulate in Programul National de combatere a hepatitelor virale B, C si D, in special pentru contingentele nominalizate.
Controlul si combaterea hepatitelor virale parenterale nu pot fi eficiente färä mäsuri de tratament oportune. Astfel, al treilea obiectiv al prezentului Program propune „asigurarea accesului a cel putin 50% din pacientii cu hepatite virale B, C si D din Republica Moldova la servicii calitative de tratament si ingrijire continuä panä in anul 2021". ín acest sens, odatä cu initierea Programului pe parcursul anului 2017, Ministerul Sänätätii, Muncii si Protectiei Sociale a dat start, prin intermediul a trei ordine, campaniei de tratament antiviral al bolnavilor de hepatite cronice si ciroze hepatice virale B, C, D pe teritoriul intregii täri. Astfel, la inceputul lunii martie 2017 au fost inrolati in tratament 3431 de persoane cu HVC, 180 pacienti cu HVB si 52 cu HVD. ín luna iulie a anului 2017 a fost semnat cel de al patrulea ordin al MSMPS, prin care au fost inrolate in tratament 4400 de persoane cu HVC, 830 pacienti cu HVB si HVD. La moment, in tratament se aflä si 20 de copii.
Per total, la 26 ianuarie 2018 au fost depuse 12000 de dosare, 8668 de pacienti au fost inrolati in tratamentul antiviral, iar panä acum au finalizat terapia 7000 de bolnavi, din care 6700 s-au vindecat. ín ceea ce tine de HVB si HVD, la moment sunt inrolati in tratament 1070 de pacienti, cu utilizarea schemelor eficiente ce contin preparate de ultimä generatie. De asemenea, s-au diminuat esential costurile pentru preparatele antivirale folosite.
Un aspect foarte important în profilaxia hepatitelor virale B, C si D îl constituie realizarea obiectivului 4 al prezentului Program, care stabileste efectuarea „informârii continue, pânâ în anul 2021, cu ridicarea gradului de alertâ a fiecârei persoane, îndeosebi în rândul grupelor cu risc sporit de infectare, si a comunitâtii privind hepatitele virale B, C si D". Acest obiectiv este primordial în atingerea scopului prezentului Program, cu actiuni axate pe comunicare. Cel mai remarcabil eveniment la compartimentul dat poate fi considerat marcarea, la data de 28 iulie 2017, a Zilei Mondiale a Hepatitei, cu genericul Elimina hepatita, cu implicarea mass-mediei, comunitâtilor, societâtii civile etc. în cadrul acesteia au fost organizate si desfâsurate activitâti de informare, educare si sensibilizare a populatiei privind prevenirea hepatitelor virale.
în scopul sporirii gradului de alertâ a fiecârei persoane, îndeosebi în rândul grupelor cu risc sporit de infectare, si a comunitâtii privind prevenirea hepatitelor virale B, C si D, au fost organizate 272 de seminare de instruire, în cadrul cârora au fost instruiti 13.185 de persoane, au fost elaborate 374 de materi-ale metodico-informative, la posturile de televiziune au fost translate 23 emisiuni, la radio s-au difuzat 25 emisiuni, în presâ au fost publicate 35 de articole. De asemenea, au fost sustinute 3240 prelegeri, 86.494 convorbiri, elaborate 380 de buletine sanitare si desfâsurate 207 activitâti în comunitâti.
în final, este important de mentionat câ conso-lidarea tuturor actiunilor, stipulate în documentele normative nationale si internationale în vigoare, privind diagnosticarea, tratamentul si profilaxia hepatitelor virale B, C si D va contribui la reducerea morbiditâtii, invaliditâtii si mortalitâtii prin hepatitele virale B, C si D acute la nivelul indicilor caracteristici târilor Uniunii Europene.
Concluzii
1. Actualmente, procesul epidemic prin hepatitele virale parenterale acute are o tendintâ de descrestere, care va fi mentinutâ si în viitor, ca urmare a implementârii în continuare a mâsurilor antiepidemice si profilactice, stipulate în Programul national de combatere a hepatitelor virale B, C si D pentru anii 2012-2017.
2. Consolidarea si realizarea integralâ a tuturor actiunilor stipulate în documentele normative nationale si internationale în vigoare privind diagnosticarea, tratamentul si profilaxia hepatitelor virale B, C si D vor contribui la reducerea morbiditâtii, invaliditâtii si mortalitâtii cauzate de hepatitele virale B, C si D acute la nivelul indicilor caracteristici târilor Uniunii Europene.
3. Prevenirea si combaterea hepatitelor virale, realizate prin Programele nationale aprobate la nivel de guvern, demonstreazá cá aceastá problemá face parte din politicile prioritare ale sánátátii publice, orientate asupra reducerii incidentei, invaliditátii si mortalitátii prin hepatitele virale B, C si D.
Bibliografie
1. Hotárarea Guvernului nr. 507 din 2 iunie 1997 Privind Programul National de combatere a hepatitelor virale B, C§i D. tn: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997; nr. 43-44, art. 468.
2. Hotárarea Guvernului nr. 1143 19 din octombrie 2007 Cu privire la Programul National de combatere a hepatitelor virale B, C §i D pentru anii 2007-2011. tn: Monitorul Oficial, 2007; nr. 175-177, art. 1217.
3. Hotárarea Guvernului nr. 90 din 13 februarie 2012 Privind aprobarea Programului National de combatere a hepatitelor virale B, C §i D pentru anii 2012-2016. tn: Monitorul Oficial, 2012; nr. 34-37, art. 115.
4. Hotárarea Guvernului nr. 342 din 26.05.2017 Privind aprobarea Programului National de combaterea a hepatitelor virale B, C §i D pentru anii 2017-2021. tn: Monitorul Oficial, 2017; nr. 277-288, art. 702.
5. Spínu C., Holban T., Sajin O. j.a. Hepatite virale §i HIV (aspecte etiologice, epidemiologice, clinice, diagnostic de laborator, tratament §i profilaxie). Monografie. Chijináu: Tipografia A§M, 2013, 296 p.
6. Spínu C., Sajin O. Hepatita viralá Cín grupurile cu risc sporit de infectare. Monografie. Chijináu: Tipografia Centralá, 2016, 208 p.
7. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs164/en/
8. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/
octavian Sajin, sef laborator,
Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicá,
tel: 069815023
e-mail: octavian.sajin@cnsp.md
CZU: 616.36-002.2-036.22:S7S.S91(47S)
UNELE PARTICULARITÄTI EPIDEMIOLOGICE DE EVOLUTIE A PORTAJULUI AgHBs ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Angela PARASCHIV,
Catedra Epidemiologie, IP USMF Nicolae Testemitanu
Rezumat
Situatia epidemiologicäprivindportajul cronic de AgHBs ín Republica Moldova este favorabilä. Incidentaprin aceastä patologie a scäzut de 2,34 ori ín ultimii 17 ani, de la 78,69 la 1ОО ОООpopulatie ín anul 2ОО1 pänä la 33,49 la 1ОО ООО populatie ín 2О17. In structura de värstäpredominä adultii fatä de copii. O scädere considerabilä se constatä printre
copii, unde incidenta s-a redus de circa 73 de ori, de la 53,37 cazuri la 10 000populatie in 2001 pana la 0,73 in 2017. Mai multe cazuri s-au inregistrat in mediul urban al republicii, iar conform distributiei teritoriale, mai multe cazuri s-au atestat in UTA Gagauzia §i in centrul republicii.
Cuvinte-cheie: portaj AgHBs, morbiditate, hepatita virala B, hepatita cronica, supraveghere epidemiologica
Summary
Some epidemiological features of HbsAg carriage evolution in the Republic of Moldova
The epidemiological situation regarding the carriage of HBsAg in the Republic of Moldova is favorable. The incidence decreased by 2.34 times, from 78.69per 100 thousand population in 2001 to 33.49 per 100 thousand population in 2017. In the age structure, adults are predominant over children, where the incidence decreased about 73 times, from 53.3 7 cases to 10 thousand population in 2001 till 0.73 in 2017. A higher number of cases are recorded in the urban area of the republic. According to the territorial distribution, more cases were recorded in the Gagauzia district and the center of the country.
Keywords: HBsAg, morbidity, hepatitis B, chronic hepatitis, epidemiological surveillance
Резюме
Некоторые эпидемиологические особенности развития носительства AgHBs в Республике Молдова
В настоящее время установлено что эпидемиологическая ситуация в Республике Молдова по хроническому носительству вируса гепатита В благоприятна. За последние 17 лет заболеваемость этой патологией уменьшилась в 2,34 раза - с 78,69 на 100 000 населения в 2001 году до 33,49 на 100 000 населения в 2017 году. По возрастной структуре было установленоб что преобладают взрослые по отношению к детям. Значительное снижение наблюдается у детей, где заболеваемость уменьшилась примерно в 73 раза, с 53,37 случаев на 10.000 человек в 2001 году до 0,73 случаев на 10.000 в 2017 году. Более высокая заболеваемость была зарегистрирована в городских местностях. Согласно территориальному распределению, было зарегистрировано больше случаев в Гагаузии и в центре республики.
Ключевые слова: хроническoe носительствo AgHBs, заболеваемость, гепатит В, хронический гепатит, эпидемиологический надзор
Introducere
Potrivit estimärilor Organizatiei Mondiale a Sänätätii (OMS), la o treime din populatia globului s-au evidentiat markerii asociati infectiei cu VHB, suportate în prezent sau în trecut. Aceasta înseam-nä cä circa 400 milioane de oameni sunt purtätori cronici, cu riscul de a se infecta cu virusul hepatitei D (VHD), si reprezintä o sursä potentialä de infectie
