CC BY
123. Albu A., Rada C., Albu M., et al. Interraction mother's educational level - nourishment interrelation on a group of teenagers attending Dimitrie Cantemir high school in lasi. In: Mondialisation du comportement alimentaire et l'obésité. Bucuresti: Ed. Academiei Române, 2011, pp. 124-128.
4. Alexander R. Children, their world, their education. London, New York: Ed. Routledge, 2010.
5. Baciu A. Aspects anthropologique et médicaux des campagnes pour une alimentation saine chez lez jeunes et adolescents. In: Biométrie Humaine et Anthropologie, 2013, nr. 31(3-4), pp. 91-98.
6. Chevalliere L. Alimentele, adevàrsiimposturâ. lasi: Ed. Polirom, 2009.
7. Fredot É. Connaisance des aliments. Londres, Paris, New York: Editions Médicales Internationales, 2006.
8. Fredot É. Nutrition du bien portant. Londres, Paris, New York: Editions Médicales Internationales, 2007.
9. Glavce C., Borosanu A. and David-Rus R. A study on adolescents' perception of the family's food-sources from two cities in south Romania. In: Annuaire Roumain d'Anthropologie. Ed. Academiei Române, 2015, vol. 52, pp. 59-74.
10. Guilbert P., Gautier A., Baudier F. and Trugeon M. Barometrè santé 2000. Les comportements des 12-25 ans. Paris: Ed. INPES, 2004.
11. Lisinkiene and Sukys. Coach' role in encouraging parent-child educational interaction in sports. In: Global Journal of Sociology, 2016, vol. 6, issue 1, pp. 1-8.
12. Natsuaki M.N. Puberty in context: toward a more nu-anced understanding of early maturation. In: Journal of Adolescent Health, 2013, nr. 53, pp. 677-678.
13. Neumark-Sztainer D. Higher Weight status and restrictive eating disorders: an overlooked concern. In: Journal of Adolescent Health, 2015, nr. 56, pp. 1-2.
14. Pop C., Stef D., Pop M. Managementulcalitâtiialimen-telor. Iasi: Ed. Edict, 2009.
15. Pop C.L. Aspecte obiective ale imaginii corporale. In: Antropologie si Sânâtate. Bucuresti: Ed. Academiei Române, 2016.
16. Rada C. How is leisure time spent in Romania, factors involved. In: Rev. Psih., 2015, nr. 61(2), pp. 85-96.
17. Stan C. Autoevaluarea greutätii corporale vs. greu-tatea realä. In: Antropologie si Societate. Sibiu: Ed. Astra Museum, 2015.
18. Tigänas O., Zepca V., Zaporojan A. Implicarea elevilor claselor gimnaziale si liceale în activitatea motricä. In: Anthropological Researches and Studies, 2015, nr. 5, pp. 28-33.
19. Webster-Gandy J., Maden A. Oxford handbook of nutrition and dietetics. New York: Oxford University Press, 2006.
20. Webster-Gandy J. Sâ întelegem alimentatiasinutritia. Bucuresti: Ed. Minerva, 2007.
Adriana ALBU,
Universitatea de Medicinä si Farmacie Grigore T. Popa, Iasi, România
CZU: 614.8.086.5(075.8)
EVALUAREA RADIOACTIVITATII NATURALE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE, DETERMINATE PRIN SPECTROMETRIE GAMMA
Vasile BALANEL1, Liuba CORETCHI1, Anatolie ROTARI2,
'Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, 2Organismul de Certificare CERTMATCON
Rezumat
In lucrare suntprezentate rezultatele investigariiprin metoda spectrometriei gamma, in perioada 2015-2017, a 1545probe de materiale de constructie autohtone si de import inprivinta activitatii efective specifice a radionuclizilor naturali: radiu (226Ra), thoriu (232Th) si potasiu (40K). Din ele, 1067 de probe au fost cercetate in Laboratorul "CERTMATCON" din mun. Chisinau si 478 de probe - in laboratorul Agentiei Nationale pentru Sanatate Publica. Rezultatele denota ca activitatea efectiva specifica a radionuclizilor naturali 226Ra, 232Th si 40K in materialele de constructie cercetate nu a depasit limitele admisibile conform normelor nationale.
Cuvinte-cheie: radiatii ionizante, materiale de constructii, radionuclizi naturali 226Ra, 232Th, 40K
Summary
Evaluation of the natural radioactivity of building materials, determined by gamma-ray spectrometry
The results of the investigation by gamma spectrometry, during the period 2015-2017 of 1545 samples of autochthonous and import construction materials, in relation with the specific activity of natural radionuclides: Radiu (226Ra), Thoriu (232Th) and Potassium (40K) are presented in the paper. Of these, 1067 samples were investigated in the "CERTMATCON" laboratory from mun. Chisinau and 478 samples - in the National Public Health Agency's laboratory. The results indicate that the specific effective activity of the 226Ra, 232Th and 40K natural radionuclides in the studied building materials did not exceed the admissible limits according to national rules.
Keywords: ionizing radiation, building materials, natural radionuclides 226Ra, 232Th, 40K
Резюме
Оценка природных радиоактивных характеристик строительных материалов, используя гамма-спектрометрию
В работе представлены результаты исследования методом гамма-спектрометрии за период 2015-2017 гг. 1545 образцов отечественных и импортных строительных материалов, по удельной эффективной активности природных радионуклидов: радий (226Ra), торий (232Th) и калий (40К). Из них 1067 образцов были исследованы в лаборатории «CERTMATCON» в Кишиневе, а 478 образцов - в лаборатории Национального агентства общественного здравоохранения. Результаты показывают,
что удельная эффективная активность естественных радионуклидов 226Ra, 232Th и 40K в исследованных строительных материалах не превышала допустимых пределов в соответствии с национальными правилами.
Ключевые слова: ионизирующее излучение, строительные материалы, природные радионуклиды 226Ra, 232Th, 40K
Introducere
Sursele de radiatii ionizante naturale pot fi clasificate în: surse aflate în afara organismului uman de origine extraterestrâ (radiatia cosmicâ); de origine terestrâ (radiatiile emise de radionuclizi existenti în scoarta pâmântului, în aer, apâ, în materiale de constructie, vegetatie etc.); surse existente în inte-riorul organismului, reprezentate de radionuclizii pâtrunsi în organism prin inhalare, ingestie si prin piele [8]. Aportul total al surselor naturale în doza de expunere a populatiei constituie 84% (figura 1).
Fenomenul de radioactivitate este prezent în mod natural pretutindeni, fiind denumit radioactivitate naturalà [4].
Surse de tradiere prin inhalare
Figura 1. Ponderea echivalentului dozei efective (EDE) medii anual per capita, asociat iradierii naturale
Existé trei tipuri importante de radiatie ionizan-tä [3]: radiatia alfa (a) - particulele alfa sunt compuse din doi neutroni (färä sarcina electricé) si doi protoni (încârcati pozitiv). Când particulele alfa traverseazä un material solid, ele interactioneazä cu multi atomi pe o distantä foarte micä, dând nastere la ioni. Cele mai multe particule alfa îsi vor consuma întreaga energie la traversarea unei simple foi de hârtie. Prin-cipalul efect asupra sänätätii corelat cu particulele alfa apare atunci când materialele alfa-emitätoare sunt ingerate sau inhalate, iar energia particulelor alfa afecteazä tesuturile interne, cum ar fi ptâmânii.
Radiatia (particula) beta (ß) reprezintä un electron liber care penetreazä materialul solid pe o distantä mai mare decât particula alfa. Efectele asupra sänätätii asociate particulelor beta se manifestä
în principal atunci când materialele beta-emitätoare sunt ingerate sau inhalate.
Radiatia gamma (y) reprezintä unde electro-magnetice sau fotoni emisi din nucleul unui atom. Ei pot traversa complet corpul uman, putând fi opriti doar de un perete de beton sau de o placä de plumb cu grosimea de cel putin 15 cm. Radiatia gamma mai poate fi opritä de: apä, beton, în special de materiale dense, cum ar fi uraniul sauplumbul, care sunt folosite ca protectie împotriva expunerii la acest tip de radiatie.
Cei peste 60 de radionuclizi naturali întâlniti în componentele de mediu (apa, aer, sol), în functie de genezä, pot fi de trei tipuri: primordiali, prezenti de la formarea Pämäntului; cosmogenici - formati în urma interactiuni cu radiatia cosmicä,; antropogenici - formati în rezultatul activitätii umane.
Radionuclizii primordiali au un rol foarte important în viata planetei Terra, care functioneazä ca o masinä termicä, bazatä pe radioactivitate. Cei mai cunoscuti sunt: 235U (uraniul), 238U (uraniul), 232Th (toriul), 226Ra (radiul), 222Rn (radonul), 220Rn (toronul) si 40K (potasiul).
Materialele derivate din roci si soluri contin radionuclizi naturali din seriile 238U, 232Th si 40K. Cei mai important radionuclizi naturali care exista în materialele de constructii sunt 226Ra, 232Th si 40K.
Omul poate fi expus la radioactivitatea naturalä datoratä materialelor de constructii atât extern, cât si intern. Expunerea externä este cauzatä de radiatiile gamma direct. Expunerea internä este cauzatä de inhalarea 222Rn si a 220Rn, precum si a descendentilor acestor radioizotopi. Gazele inerte 222Rn si 220Rn rezul-tä din dezintegrärile radioactive în conditii naturale din rocile specifice fiecärui substrat geologic, dar pot fi emanate si din materialele utilizate în constructia clädirilor.
Migrarea si transportarea 222Rn si 220Rn din sol sau din materialele de constructie spre aerul din interiorul locuintelor depinde de porozitatea respec-tivelor materiale, umiditate, diferentele de presiune dintre aerul din mcäperi si cel din afarä, precum si de viteza vântului si curentii de aer.
Faptul cä majoritatea oamenilor stationeazä 75-80% din timpul lor în interiorul clädirilor (locuinte, birouri, säli de spectacol/sport etc.) con-tribuie la protejarea lor partialä de expunerea la radiatia cosmicä si de cea teresträ, dar sunt expusi actiunii 222Rn, acumulat în mcäperile neaerisite sau închise etans [8].
Fiind un gaz nobil si neparticipând la reactii chimice, 222Rn este omniprezent: în roci, în soluri, în apele superficiale si cele subterane, se degajä din materialele solide sau lichide, fiind prezent în aer, în atmosfera pesterilor si a minelor, în atmosfera exterioarä, precum si în interiorul locuintelor. Sur-
sele principale ale 222Rn din locuinte sunt in ordinea importantei: exalatia din sol, emanatia din materia-lele de constructie, componente ale locuintei, apa folositä pentru spälat si gätit, precum si gazul utilizat in bucätärii sau in sobe pentru incälzit. Astfel, radi-onuclizii naturali se gäsesc in roci, aer, apä, sol si in organismele vii, inclusiv in cel uman.
Scopul studiului realizat a constat in evaluarea rezultatelor determinärii radioactivitätii materialelor de constructie utilizate in Republica Moldova.
Material si metode
t
Mäsurätorile au fost efectuate de Organismul de Certificare CERTMATCON din mun. Chisinäu si in Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä (ANSP). Pentru cercetarea radioactivitätii naturale (NORM - Natural occurred radioactive materials) sunt utilizate diferite tehnici nucleare. Actualmente sunt recunoscute o serie de realizäri ale impactului radiologic al industriei nonnucleare de extragere a bogätiilor minerale, care contin NORM. ín Europa, problema NORM a devenit o preocupare in legäturä cu elaborarea/implementarea Directivei 59/2013 si cu transpunerea acesteia in reglementärile nationale ale statelor membre [1, 2, 4, 10, 12]. Activitatea unui radionuclid in probele cercetate a fost investigatä prin metoda spectrometriei gamma cu utilizarea analizo-rului multicanal MKC-AT1315 nr. 15266 (certificat de verificare metrologicä nr. 486405 din 05.07. 2017, cu termen de valabilitate panä in 05.07.2020, eliberat de pyn Be^rMM) si a complexului spectrometric de raze gamma-beta PROGRESS nr. 201-B-G (certificat de eta-lonare nr. MD 10 3.1-007/2017 din 03.11.2017, eliberat de Institutul National de Metrologie). ín componenta acestor complexe inträ: calculatorul cu circuitele de mäsurare, un analizor de amplitudine (senzor), bazat pe un convertor analog-digital (ADC) spectrometric, si un software de gestionare a tuturor regimurilor de mäsurare, prelucrare si inregistrare a rezultatelor [7].
Probele trimise de beneficiar pentru cercetare (indiferent de natura acestora) au fost in prealabil uscate in cuptor la 105 0C, fiind apoi mäcinate si separate prin cernere, utilizand o sitä fina cu ochiurile de 0,5 mm. Pulberea rezultatä in urma cernerii a fost cantärita si introdusa intr-o cutie standardizatä de mäsurare (vas Marineli). Pregätite in asa mod, probele au fost läsate timp de 20 de zile pentru atingerea echilibrului radioactiv [5].
ín acest aspect, activitatea unui radionuclid in probele investigate este determinatä prin tratarea nivelului spectrului din spectrogramä pe un monitor al PC cu ajutorul unui program software PROGRESS - 2000. Pachetul software permite controlul functionalitätii fiecärui canal de mäsurare, analizarea spectrogramei si identificarea radionuclizilor, inclusiv a activitätii lor in probele investigate, dupä care se calculeazä marja erorilor de mäsurare.
Pentru procesarea spectrelor s-au folosit atât metode clasice, cât si originale, bazate pe minimiza-rea incertitudinii de másurare, ce permite utilizarea detectoarelor cu rezolutie redusá pentru investigarea si procesarea în strat subtire si procesarea spectrelor alfa si beta în strat gros.
Rezultate si discutii
# *
Au fost prelucrate statistic si analizate rezultatele investigárii, în perioada 2015-2017, a 1545 de probe ale materialelor de constructie (1067 de probe cercetate în Laboratorul CERTMATCON, acreditat în domeniu de MOLDAC, si 478 de probe cercetate în laboratorul ANSP, de asemenea acreditat de MOLDAC si Consiliul National de Evaluare si Acreditare în Sánátate.
Expertiza materialelor de constructie. Rezultatele activitátii efective specifice (Aef.) a radionuclizilor naturali în materialele de constructii obtinute pentru anii 2015-2017, cercetate în laboratorul Organismului de Certificare CERTMATCON sunt pre-zentate în tabelele 1-3. Din aceste tabele rezultá cá cele mai mici valori ale activitátii efective specifice a radionuclizilor naturali în materialele de constructie cercetate în Laboratorul CERTMATCON au constituit: 0,15 Bq/kg pentru mortar (beton); 0,23 Bq/kg pentru amestecul uscat (ciment); 5,85 Bq/kg pentru nisip, pietris, cárámidá. Cele mai mari valori ale activitátii efective specifice au fost depistate pentru plácile ceramice, cu o variatie în limitele 211,0-238,0 Bq/kg, si pentru mortar (beton) - 305,0 Bq/kg.
Tabelul 1
Activitatea efectivo specificâ (Af) a radionuclizilor naturali în materialele de constructie cercetate în Laboratorul "CERTMATCON" în anul 2015
Tipul materialului de constructie Numâr investigatii Activitatea efectiva specificâ, Bq/kg
Valoarea medie Valoarea maxima Valoarea minima
Placi ceramice 22 116,35 211,0 21,7
Articole din lemn, produse forestiere 49
137Cs 16,6 31,04 1,09
90Sr 25,25 45,8 4,7
Nisip, pietris, caramida 4 31,15 46,8 21,5
Altele (bitum, vopsea, sticla, PVC, ardezie) 49 54,7 10,3 6,45
Var, ipsos 5 12,69 20,1 3,28
Mortar (beton) 12 37,82 65,9 9,74
Amestec uscat (ciment) 10 58 107 8,97
BCA (cotileti) 4 54,9 91,5 18,3
Roci, piatra (naturale/ artificiale) 3 162,15 275 19,3
Granit, marmora 1 212 0 0
Total probe 159
Tabelul 2
Activitatea efectivo specificà (Af) a radionuclizilor naturali în materialele de constructie cercetate în Laboratorul "CERT-MATCON" în anul 2016
Tipul materialului de constructie Numàr investigatii Activitatea efectivà specificà, Bq/kg
Valoarea maxima Valoarea maxima Valoarea minimà
Pläci ceramice 45 96 231 42,9
Articole din lemn, produse forestiere 70
Cs-137 17 39,7 0,61
Sr-90 11 35,7 0,9
Nisip, pietris, cärämidä 10 31 52,2 2,45
Altele (bitum, vopsea, sticlä, PVC, ardezie) 249 28 78,7 0,05
Var, ipsos 35 45 81,6 3,3
Mortar (beton) 36 49 305 0,15
Amestec uscat (ciment) 39 45 81,1 0,23
BCA (cotileti) 15 47 72,3 19,4
Roci (piaträ naturalä / artificialä) 3 138 275 68,5
Granit, marmorä 3 39 28,4 11,3
Total probe 505
Tabelul 3
Activitatea efectivà specificà (Ae.) a radionuclizilor naturali în materialele de constructie cercetate în Laboratorul "CERT-MATCON" în anul 2017
Totodatä, mentionäm cä toate valorile activitätii efective specifice a radionuclizilor naturali în materialele de constructie cercetate în laboratorul Orga-nismului de Certificare CERTMATCON nu au depäsit valorile maxime admisibile pentru materialele de constructie utilizate în constructia caselor de locuit, care constituie <300 Bq/kg. Exceptie s-a observat pentru un singur caz investigat - mortar (beton), unde Aef. a constituit 305 Bq/kg.
Rezultatele analizelor spectrometrice ale radioactivitätii naturale a materialelor de constructie efectuate în laboratoarele specializate din cadrul Agentiei Nationale pentru Sänätate Publicä denotä cä cele 478 de probe investigate se refereau la mate-riale din clasa I, adicä activitatea efectivä specificä a materialelor investigate a constituit <300 Bq/kg, deci nu au depäsit valorile maxime admisibile pentru materialele de constructie destinate clädirilor de locuit, conform normelor nationale (tabelul 4).
Tabelul 4
Analiza spectrometricà a radioactivitàtii naturale a ma-terialelor de constructie (numàr probe) în laboratoarele specializate din cadrul ANSP
Tipul materialului de constructie Numàr investigatii Activitatea efectivà specificà, Bq/kg
Valoarea medie Valoarea maxima Valoarea minimà
Pläci ceramice 55 121,8 238 5,63
Articole din lemn, produse forestiere
Cs-137 17,7 32,7 2,61
Sr-90 61 20,5 38,7 1,4
Nisip, pietris, cärämidä 49 27,83 49,8 5,85
Altele (bitum, vopsea, sticlä, PVC, ardezie) 54 50,41 92,3 8,52
Var, ipsos 27 35,51 62,9 8,11
Mortar (beton) 60 51,0 89,9 12
Amestec uscat (ciment) 59 44,3 32,1 6,5
BCA (cotileti) 15 40,15 69,1 11,2
Roci (piaträ natu-ralä / artificialä) 11 54,05 92,5 15,6
Granit, marmorä 12 113,2 194 32,4
Total probe 403
Nr Tip material de constructie 2015 2016 2017 Total clasa I
Total probe Clasa I Total probe Clasa I Total probe Clasa I Clasa I
1 Granit 2 2 3 3 2 2 7/7
2 Piatrâ 1 1 1 1 2 2 4/4
3 Prundis, nisip 4 4 1 1 1 1 6/6
4 Ceramzit 1 1 0 0 0 0 1/1
5 Cârâmidâ 1 1 0 0 1 1 2/2
6 Ciment, ghips 13 13 15 15 9 9 37/37
7 Cenusâ, zgurâ 2 2 0 0 2 2 4/4
8 Articole din metal, deseuri metalice 40 40 22 22 3 3 65/65
9 Articole din lemn, mobilier 20 20 36 36 5 5 61/61
10 Articole din materiale plastice 32 32 24 24 4 4 60/60
11 Articole tehnico-sanitare 1 1 0 0 0 0 1/1
12 Produse chimice (vopsea, lac, adeziv) 39 39 22 22 20 20 81/81
13 Altele 46 46 69 69 34 34 149/ 149
TOTA L 202 202 193 193 83 83 478/ 478
Astfel, pe parcursul anilor 2015-2017, în total au fost prelucrate statistic si analizate 1545 de probe de materiale de constructie (1067 de probe în Labo-ratorul CERTMATCON si 478 de probe în laboratorul ANSP), în care s-au efectuat 4394 de investigatii privind continutul radionuclizilor naturali principali: 226Ra, 232Th si 40K, inclusiv 482 de investigatii privind continutul radionuclizilor artificiali 137Cs si 90Sr în 241 de probe (figurile 1, 2).
Figura 2. Numàrulprobelor de materiale de constructii studiate în vederea determinárii activitâtii efective specifice a radioactivitâtii naturale
CERTMATCON
total investigatii
Figura 3. Numârul investigatiilor efectuate pentru identificarea radionuclizilor naturali si a activitâtii acestora în materialele de constructie utilizate pe te-ritoriul R. Moldova
Limitarea expunerii a populatiei la radiatii de la sursele naturale. In conformitate cu Normele Fundamentale de Radioprotectie. Cerinte si Reguli Igi-enice (NFRP-2000) nr. 06.5.3.34 din 27.02.2001 si RMS nr. 217 Regulamentul si normele igienice privind regle-mentarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale nr. 06-5.3.35 din 05.03.2001, obiectivele de constructie sunt divizate în câteva grupe [6, 9]:
1. Obiectivele locative, cele de menire social-culturalä sau industrial construite, reconstruite sau dupä o reparatie capitalä la primirea lor în ex-ploatare.
2. Obiectivele locative, cele de menire social-culturalä, industrialä sau cu altä menire, primite în exploatare pänä la adoptarea Regulamentului [9] si a normelor igienice.
3. Obiectivele industriale si drumurile, unde este exclusä aflarea de duratä lungä a persoanelor, si construirea drumurilor în perimetrul teritoriu-lui zonelor de trai si al zonelor cu perspectivä de constructie.
4. Unele obiective izolate, de tip închis sau deschis, cu menire industrialä, drumurile, obiectivele subterane s.a., exploatarea cärora nu este legatä de
aflarea persoanelor sau care in perimetrul zonelor de trai sunt acoperite cu un strat de pämänt sau cu alt material cu o grosime nu mai mica de 0,5 m (tabelul 5).
Tabelul 5
Nivelurile admisibile ale parametrilor reglementati ai radioactivitätii naturale pentru obiectivele de constructie
Parametrii igie-nico-radiologici reglementati Nivelurile admise pentru obiectivele de constructie
Debitul dozei echivalente în Tncäperi, |Sv/h <0,25 <0,5 Nu se normeazä Nu se normeazä
Activitatea echiva-lentä medie anualä pe volum a radonului în aerul mcäperi-lor, Bq/m3 <100 <150 Nu se normeazä Nu se normeazä
Activitatea efecti-vä a radionuclizilor naturali (Aeff.) în materialele de constructie <300 Clasa I <600 Clasa II >1350 Clasa III Nu se normeazä Clasa IV
La proiectarea spatiilor locative sau a edificiilor social-culturale trebuie sâ fie prevâzut ca activitatea echivalentâ medie anualâ de echilibru pe unitatea de volum a produsilor descendenti ai 222Rn si 220Rn în aerul încâperilor sâ nu depâseascâ 100 Bq/m3, iar debitul dozei efective al iradierii gamma sâ nu depâseascâ mai mult de 0,25 pSv/h debitul dozei la loc deschis [6, 9]. Activitatea echivalentâ medie anualâ de echilibru pe unitatea de volum a produsilor descendentilor 222Rn si 220Rn în aerul edificiilor exploatate nu trebuie sâ depâseascâ 150 Bq/m3. În cazul depistârii, trebuie sâ fie întreprinse mâsuri de radioprotectie îndreptate spre diminuarea pâtrunde-rii radonului în aerul spatiilor locative si ameliorarea ventilârii încâperilor [6, 9].
Strâmutarea locatarilor (cu acordul acestora) si reprofilarea încâperilor, a edificiilor poate avea loc în cazurile în care este imposibilâ diminuarea activitâtii echivalente medii anuale de echilibru pe o unitate de volum a produsilor descendenti ai 222Rn si 220Rn pânâ la valori mai mici de 300 Bq/m3.
Mâsurile de radioprotectie se întreprind si atunci când debitul dozei iradierii gamma în încâperi depâseste debitul dozei efective a iradierii gamma la loc deschis mai mult de 0,25 pSv/h. În acest caz, problema strâmutârii locatarilor se examineazâ atunci când practic este imposibil de a diminua acest indice pânâ la valori mai mici de 0,5 pSv/h.
Activitatea efectivâ specificâ (Aef.) a radionuclizi-lor naturali în materialele de constructie extrase din locurile de origine ale zâcâmintelor (piatrâ spartâ, prundis, nisip, lut, materie primâ din ciment, cârâ-midâ etc.) sau în produsele derivate ale industriei, deseurile industriale, utilizate la fabricarea materi-
alelor de constructie (cenusa, zgura etc.) trebuie sä tntruneascä urmätoarele conditii:
a) pentru materialele utilizate la constructia edificiilor locative si publice noi (clasa I): Aef <300 Bq/kg; e.
b) pentru materialele folosite la constructia drumurilor în limitele teritoriului zonelor locative si al zonelor de constructie în perspectivä, la constructia edificiilor industriale (clasa II): Aef <600 Bq/kg;
c) pentru materialele utilizate la constructia obiectelor industriale izolate, unde este exclusä afla-rea persoanelor, a drumurilor în afara localitätilor, a obiectelor subterane, drumurilor în zonele de trai cu conditia acoperirii acestora cu un strat de pämänt nu mai mic de 0,5 m (clasa III): Aef. <1350 Bq/kg;
d) când Aeff >1350 kBq/kg, problema utilizärii materialelor se rezolvä în fiecare caz aparte prin concordare cu Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä.
Concluzii
Studiul efectuat se referä la analiza spectro-metricä a 1545 de probe de diverse materiale de constructii, efectuându-se 4394 de investigatii pri-vind continutul radionuclizilor naturali principali: 226Ra, 232Th si 40K si activitatea lor specificä. Rezultatele denotä cä radioactivitatea naturalä în materialele de constructie cercetate nu a depäsi limitele admisibile conform normelor nationale.
Bibliografie
1. Council Directive 2013/59/EURAT0M. In: Official Journal of the EU, 2014.
2. IAEA-TECDOC-1472 Naturally occurring radioactive materials (NORM IV). Proceedings of an international conference held in Szczyrk, Poland, 17-21 May 2004.
3. Isopescu D., Robu B.M., Cretescu I. Studiul privind evalu-area caracteristicilor de radioactivitate în materiale/ produse utilizate in constructii. Universitatea Tehnicä "Gheorghe Asachi" Iasi, Facultatea "Constructii si Instalatii", 2015. 15 p. www.tuiasi.ro (vizitat 05.07.2019).
4. Michael F. L'Anunziata-Radioactivity: Introduction and History. Elsevier, 2007. 632 p. ISBN 978-0-44452715-8.
5. Nergiz Yildiz Yorgun et al. Determining radiological hazards due to the natural radioactivity in building materials used in Van, Turkey. In: Fresenius Environmental Bulletin, 2018, nr. 27(6), pp. 4448-4454.
6. Normele Fundamentale de Radioprotectie. Cerinte si Reguli Igienice (NFRP-2000) nr. 06.5.3.34 din 27.02.2001. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40-41 din 2001.
7. Pantelica A., Apostol A., Ene A. Naturally occurring radionuclides in some phosphogypsum based building materials determined by gamma-ray spectrometry. In: Natural radiation Sources. Challenges, Approaches and opportunities. Bucharest, 2019, p. 1. ISBN: 978973-0-29488-1.
8. Raportul Comitetului Stiintific al Natiunilor Unite asupra Efectelor RadiatiilorAtomice (UNSCEAR). 1993.
9. RMS nr. 217: Regulament si norme igienice privind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale nr. 06-5.3.35 din 05.03.2001. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 92 din 03.08.2001.
10. Toma A., Dulama C. Nuclear techniques applied to radiological characterization of NORM. In: Natural radiation Sources. Challenges, Approaches and opportunities. Bucharest, 2019, p. 17. ISBN: 978-973-0-29488-1.
11. Василенко О.И. Радиационная экология. М.: Медицина, 2004. 216 с.
12. ГОСТ 28168-89. Почвы. Отбор проб (STAS-28168-89), 1989. http://vsegost.com/Catalog/38/38689. shtml (vizitat 08.07.2019).
Vasile Balanel, cercetator stiintific, Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, tel.: 079765538
CZU: 616.831-005.1
ESTIMAREAIMPACTULUISTRESORILOR PSIHOSOCIALIÍN ETIOLOGIA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL
Vladimir BERNIC,
Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä
Rezumat
Actualmente sunt multiple studii ce demonstreazä cä stresul psihosocial este un factor de rise independent in etiologia bolilor cardiovasculare. Totusi, este necesar de mentionat cä majoritatea cercetärilor efectuate la acest subiect s-au axat preponderent pe bolile cardiace si mai putin pe cele vasculare. A fost realizat un studiu caz-control, care a vizat diagnosticul factorilor de risc psihosociali in etiologia accidentului vascular cerebral (AVC). Studiul a fost realizat pe un esantion de 467 de pacienti cu AVC si 450 de persoane conventional sänätoa-se. Analiza rezultatelor obtinute in cadrul studiului denotä cä 25,1% din pacientii cu AVC cercetati au fost divortati sau väduvi. In lotul-martor, indicele de expunere la acest factor a fost de 2,7 ori mai mic (P<0,0001). Nivelul educational scäzut, starea financiarä precarä, conflictele din familie la bolnavii cu AVC s-au inregistrat, respectiv, de 2,0,1,6 si 1,9 ori mai frecvent comparativ cu persoanele conventional sänätoase investigate (P<0,0001). Aceeasi legitatese atestä si la estimarea tulburärilor emotionale, careprevaleazä in lotul experimental (P<0,0001). Asadar, rezultatele studiului demonstreazä cä stresorii psiho-sociali, direct sau indirect, pot favoriza aparitia AVC, iar una dintre directiile prioritare in prevenirea accidentelor vasculare ar fi consolidarea eforturilor intersectoriale intru asigurarea bunästärii si imbunätätirea calitätii vietii populatiei.
Cuvinte-cheie: accident vascular cerebral, stres, stresori psi-hosociali, preventie
¡¡т
