CC BY
13при возделывании эфиромасличных культур (tezá doc. med., Kiev, 1983); Ana Volneanschi -Условия труда на объектах химизации (склады, стационарные пункты) приготовления рабочих жидкостей и влияние комбинаций пестицидов на наследственность структуры соматических клеток (tezá doc. med., Kiev, 1986).
Studiile stiintifice efectúate sub conducerea profesorului universitar Henrieta Rudi si-au gásit oglindirea in urmátoarele monografii: Igiena muncii in agricultura, Sfaturi igienice pentru agricultori, As-pecte privind igiena muncii operatorilor la computere, Computerele: probleme actuale ale igienei si fiziologiei muncii operatorilor, Probleme stringente ale igienei la etapa contemporaná. De asemenea, a optat pentru editarea literaturii didactice in limba de stat, personal cautá sá invete limba si sá respecte traditiile poporului moldav.
Ca metodist de inaltá calificare, Henrieta Rudi acorda multá muncá, timp si vointá pentru perfectionarea, integrarea si unificarea proce-sului didactic la catedrá, mereu era la curent cu performantele si noutátile din igiená, alte discipline medicale si pedagogia scolii superioare. A elaborat diverse lucrári, fiind autor sau coautor la trei manuale pentru uzul studentilor, a publicat circa 200 de articole stiintifice in reviste internationale sau republicane, comunicári rezumative la simpozioane si congrese internationale. Printre cele mai valo-roase lucrári didactice pot fi mentionate: Общая гигиена - руководство к практическим занятиям, Руководство к практическим занятиям по гигиене аптечных учреждений, Руководство к практическим занятиям по военной гигиене.
Profesorul Henrieta Rudi, pe langá munca stiintificá si didacticá, a activat cu succes si in do-meniul public in calitate de: presedinte al Consiliului director al Societátii Igienistilor si Medicilor Sanitari din Moldova, presedinte al Comisiei de atestare a medicilor din medicina preventivá din Republica Moldova, igienist principal al Ministerului Sánátátii din republicá; membru al colegiilor de redactie ale revistelor Igiena si Sanitarie (Moscova), Ocro-tirea sánátátii (Chisináu), Краткая Медицинская Энциклопедия (Moscova).
Prin modul sáu de a aborda problemele stiintifice, a inspirat si a indemnat colegii spre o colaborare fructuoasá, menitá sá optimizeze pro-cesul didactic. A asigurat procesul de instruire cu materialele ilustrative necesare, a implementat metode progresiste de invátare, a sustinut si a stimulat munca studentilor. Munca sa de savant, de cercetátor si conducátor stiintific, talentul de pedagog au fost pretuite atat in tará, cat si peste hotarele ei. Astfel, lucrárile Henrietei Rudi consacrate igienei muncii
în agriculturä au fost distinse cu cea mai tnaltä mentiune a Academiei de Stiinte Medicale din Rusia - Premiul Erismann.
Profesorul universitar Henrieta Rudi a muncit pânâ în ultima clipä. La 19 septembrie 2006 a trecut în lumea celor drepti. Dar numele si faptele ei vor râmâne vesnic în memoria tuturor acelora care au cunoscut-o, iar posteritatea îi va fi recunoscätoare pentru tot ce a reusit sä realizeze pe altarul medi-cinei.
Relatiile stiintifice si profesionale întemeiate de profesorul universitar Henrieta Rudi, stilul de muncä, devotamentul si profesionalismul säu merei vor sta la temelia activitätii discipolilor si prietenilor care-i continuä ideile pe tärämul stiintific si pedagogic.
La final vom aduce cuvintele lui Lucian Blaga: "Personalitatea este un dar. Darul de a-ti transforma numele într-o formulä magicä."
Gheorghe Ostrofet, dr. hab. st. med., profesor universitar, Catedra de igienä generalä, IP USMF N. Testemitanu, e-mail: [email protected]
CZU: 613.96:613.22:377
EVALUAREA TIMPULUI ALOCAT ACTIVITÄTII FIZICE SI A OBICEIURILOR ALIMENTARE ALE UNUI LOT DE ADOLESCENTI DE LA UN COLEGIU TEHNIC
Adriana ALBU, Dragos-Cätälin GHICA, Iolanda FOIA, Lucian INDREI,
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa,
Iasi, România
Rezumat
Cresterea si dezvoltarea sunt douä procese influentate de mai multi factori interni si externi. În ceea ce priveste factorii externi, timpul petrecut pentru efectuarea exercitiilor fizice si dieta joacä un rol important. Studiul a fost realizat pe un esantion de 184 de adolescenti de la Colegiul Tehnic din Bacäu. În studiu au fost incluse 67 de fete (36,41%) si 117 bäieti (63,58%). A fost mäsurat timpul alocat exercitiilor fizice si obiceiurilor alimentare. În majoritatea cazurilor (45,10%), timpul alocat exercitiilor a fost mai mic de 30 de minute. Diferentele de sex sunt semnificative din punct de vedere statistic lap<0,01 (f=2, x¿=17,125) si se referä la fetele care acordä o atentie modestä activitätii fizice. Consumul de lapte este de 1 datäpe säptämänä (32,06%) sau de douä ori pe säptämänä (28,80%), consumul de ouä - de 2-3 ori pe säptämänä, diferentele în functie de sex fiind nesemnificative statistic. Cartofii sunt prezenti în special în meniu - de 2-3 ori pe säptämänä (38,04%), iar produsele pe bazä de zahär
sunt consúmate zilnic (38,04%). Diferentele calculate pentru ambele elemente sunt nesemnificative dinpunct de vedere statistic. Asadar, obiceiurile alimentare sunt similare tntre sexe, dar preocuparea pentru activitatea fizica este diferita.
Cuvinte-cheie: exercitii fizice, obiceiuri alimentare Summary
Evaluation of time allotted for physical exercise and eating habits for a group of teenagers from a technical college
Growth and development are two processes influenced by several internal and external factors. Concerning the external factors, the time spent exercising and diet, play a key role. The study was done on a sample of 184 adolescents from a Technical College in Bacau. There were 67 girls (36,41%) and 117 boys (63,58%). We measured the time allotted for physical exercise and their eating habits. In the majority of cases (45.10%) the exercise time was less than 30 minutes. Gender differences are statistically significant at p<0,01 (г=2, X2=17,125) and draw attention to the girls who pay modest attention to physical activity. Milk intake is 1 time per week (32,06%) or twice per week (28,80%), eggs 2-3 times per week, differences based on sex being statistically insignificant. Potatoes are especially present in the menu, 2-3 times per week (38,04%) and sugar products are present daily (38,04%). Differences calculated for both items are statistically insignificant. Eating habits are similar between the sexes, but the concern for physical activity is different.
Keywords: physical exercise, eating habits Резюме
Оценка времени, отведенного на физические упражнения, и привычки питания для группы подростков из технического колледжа
Рост и развитие - это два процесса, на которые влияют несколько внутренних и внешних факторов. Что касается внешних факторов, время, затраченное на физические упражнения, и прием пищи играют ключевую роль. Исследование было проведено на выборке из 184 подростков из технического колледжа в городе Бакэу. Группа состояла из 67девочек (36,41%) и 117мальчиков (63,58%). Было измерено время, отведенное на физические упражнения, и пищевые привычки. В большинстве случаев (45,10%) время тренировки составляло менее 30 минут. Гендерные различия статистически значимы при p<0,01 (f=2, х2=17,125) и указывают на то, что девушки уделяют меньше времени физической активности. Потребление молока составляло один раз в неделю (32,06%) или два раза в неделю (28,80%), яйц - 2-3 раза в неделю, различия по половому признаку статистически незначимы. Картофель присутствует в меню 2-3 раза в неделю у 38,04% опрошенных, а сахарные продукты присутствуют ежедневно у 38,04%. Различия, рассчитанные для обоих факторов, статистически незначимы. Пищевые привычки схожи между полами, но забота о физической активности разная.
Ключевые слова: физические упражнения, пищевые привычки
Introducere
Adolescenta este perioada de trecere de la copilárie la etapa de adult. În aceastä perioadä, organismul suferä numeroase modificäri legate de aparitia pubertätii si a diferentierilor evidente ce apar între cele douä sexe. În prezent, evolutia pubertätii este din ce în ce mai prematurä, ceea ce impune monitorizarea atentä a tinerilor [12]. Mentinerea stärii de sänätate si a unei evolutii normale necesitä asigurarea unei alimentatii echilibrate, asociate cu practicarea sistematicä a exercitiului fizic.
Alimentatia echilibratä impune asigurarea unui aport adecvat pe grupe de alimente si pe principii nutritive. Aportul echilibrat pe grupe de alimente presupune prezenta în meniuri a urmätoarelor 11 grupe de produse alimentare: lapte si produse lactate, carne si produse din carne, peste, ouä, gräsimi alimentare, produse cerealiere, cartofi, alte legume, leguminoase uscate, fructe si zahär/produse zaharoase [20]. Consumul echilibrat pe grupe de alimente va a sigura si necesarul de principii nutritive, reprezentate de proteine, lipide, glucide, vitamine si elemente minerale.
Practicarea exercitiului fizic este importantä, deoarece asigurä mentinerea stärii de sänätate, dezvoltarea abilitätilor motrice si controlul greutätii corporale. Din punct de vedere psihosocial, sportul permite dezvoltarea autodisciplinei, a încrederii în sine, a cooperärii si competitivitätii [11]. În timpul practicärii activitätilor sportive, tinerii devin capabili sä-si propunä un tel si sä facä eforturi pentru a-l atinge, devin apti sä lucreze în echipä pentru a ajunge la rezultatul scontat.
Alimentatia echilibratä si activitatea fizicä corect dozatä vor contribui la mentinerea în limite normale a greutätii corporale. În prezent asistäm la o explozie a cazurilor de obezitate, ceea ce devine o problemä majorä de sänätate publicä. Aparitia obezitätii este o mare provocare pentru adolescenti, deoarece nu mai este posibilä identificarea cu idealul de frumusete, care la sexul feminin este cel al unei tinere slabe (cu dimensiuni de 90/60/90), iar la cel masculin - al unui tänär cu masele musculare dezvoltate. Apar probleme legate de imaginea siluetei si de modul în care persoana se simte în propriul corp [1]. Persoanele cu o imagine pozitivä asupra propriei siluete au o perceptie realä a greutätii corporale si se simt bine în propriul corp. Cele care au o imagine negativä se simt stânjenite de aspectul lor corporal si încep sä facä cure de släbire exagerate [15]. Astfel de probleme sunt frecvent întâlnite la adolescentii care au un aspect corporal echilibrat, dar care nu corespunde cu imaginea idealä. Ei încep sä facä cure de släbire haotice, care le pot afecta starea de sänätate [5].
Obiectivele urmärite în cercetarea efectuatä au fost: cunoasterea timpului acordat de elevii din lotul de studiu exercitiului fizic; aprecierea diferentelor care apar la sexul feminin si la cel masculin în ceea ce priveste practicarea sportului; evaluarea obiceiurilor alimentare ale adolescentilor chestionati; studierea modificärilor ce apar la nivelul obiceiurilor alimentare ale fetelor si ale bäietilor.
Material si metode
t
Studiul a fost realizat pe un lot de 184 de adolescenti de la Colegiul Tehnic din Bacäu din clasele a X-a, a Xl-a si a XlI-a, cu vârste cuprinse între 15 si 19 ani. Distributia cazurilor în functie de sex este inegalä, fiind examinate 67 de fete (36,41%) si 117 bäieti (63,58%). Tinerii au completat un chesti-onar referitor la timpul acordat activitätii fizice si la obiceiurile alimentare. Timpul acordat exercitiului fizic este: n30 de minute; 30-60 de minute; n60 de minute.
Obiceiurile alimentare sunt apreciate cu ajuto-rul unui chestionar de frecventä säptämänalä a con-sumului de alimente. Produsele alimentare studiate sunt de origine animalä (lapte, ouä) si vegetalä (car-tofi, alte legume, zahär/produse zaharoase). Varianta de räspuns este: zero / 1 datä / de 2-3 ori / de 4-6 ori / zilnic. Prelucrarea rezultatelor a avut loc în functie de sex si clasä pentru aprecierea timpului acordat exercitiului fizic, si doar în functie sex pentru evaluarea obiceiurilor alimentare. Prelucrarea statisticä s-a realizat cu ajutorul testului Pearson CHI square
Rezultate obtinute
Discutia este orientatä pe douä directii principale, reprezentate de timpul acordat exercitiului fizic si de obiceiurile alimentare.
Timpul zilnic acordat exercitiului fizic este, în majoritatea cazurilor, de n30 minute, ceea ce e destul de putin. La sexul feminin, timpul acordat activitätii fizice este, de cele mai multe ori, n30 minute (59,70%), pe când la cel masculin este n30 minute (36,75%) sau n60 minute (35,89%). Diferentele calculate sunt semnificative statistic la un p<0,01 (/=2, x2=17,125) si orienteazä cätre existenta unor preocupäri diferite pentru sport în functie de sex. Fetele sunt mai putin preocupate de activitatea fizicä, chiar dacä acordä o atentie deosebitä aspectului corporal (tabelul 7).
Tabelul 1
Timpul alocat exercitiului fizic în functie de sex
Sexul T 30 min. 30-60 min. T 60 min Total
Feminin 40 21 6 67
Masculin 43 32 42 117
Total nr. 83 53 48 184
% 45,11 28,80 26,09
Un alt element care a fost studiat este cel legat de timpul acordat exercitiului fizic in functie de clasá. Diferentele calculate sunt nesemnificative statistic (p>0,05, /=4, x2=7,294) si orienteazá cátre existenta unui program de miscare asemánátor pe clase. Este o situatie ce trebuie atent urmáritá la elevii din clasa a XlI-a care fac sport si T60 minute zilnic, chiar dacá trebuie sá se pregáteascá pentru sustinerea exame-nului de bacalaureat (tabelul 2).
Tabelul 2
Timpul alocat exercitiului fizic în functie de distributia ca-zurilor pe clase
Clasa T 30 min. 30-60 min T 60 min Total
A X-a 37 20 14 71
A Xl-a 16 19 17 52
A Xll-a 30 14 17 61
Total nr. 83 53 48 184
Obiceiurile alimentare sunt esentiale pentru copii si tineri, fiindcá cele sánátoase contribuie la mentinerea stárii de sánátate si la o crestere/dezvol-tare armonioasá. Totusi ele devin si mai importante la persoanele de sex feminin, la care identificarea cu idealul actual de frumusete este o preocupare constantá.
Aportul recomandat de lapte este de 300-500 ml zilnic. Laptele apare in meniuri, mai ales de 1 datá (32,07%) sau de 2-3 ori (28,80%) pe sáptámaná, re-zultat total necorespunzátor. Aportul corespunzátor de lapte este cel zilnic si este prezent in meniurile a 10,32% tineri, la care se adaugá alti 11,96% elevi ce marcheazá varianta de 4-6 ori pe sáptámaná. Practic, consumul echilibrat de lapte este recunoscut de doar 22% tineri. Atrag atentia 16,85% elevi care se orienteazá cátre varianta zero, aspect foarte ingrijorátor, deoarece absenta laptelui din alimentatie se poate asocia cu riscul aportului insuficient de calciu si de proteine de calitate (tabelul 3).
Tabelul 3
Frecventa cu care apare laptele în meniuri
Sexul Aport säptämönal
Zero 7 data 2-3 ori 4-6 ori Zilnic
Feminin 12 15 24 6 10
Masculin 19 44 29 16 9
Total nr. 31 59 53 22 19
% 16,85 32,07 28,80 11,96 10,32
Diferentele calculate in functie de sex sunt nesemnificative statistic (p>0,05, /=4, x2=8,808) si presupun existenta unor obiceiuri alimentare asemá-nátoare. Este o situatie ce trebuie sá atragá atentia, deoarece fetele fac mai putin sport si au o alimentatie asemánátoare cu cea a báietilor, fiind expuse riscului aparitiei obezitátii.
Un alt produs alimentar de bazá este oul, care are o valoare nutritivá deosebitá, asociatá cu una caloricá modestá. Adolescentii pot consuma 6-7 ouá pe sáptámaná, deci un ou zilnic. ín lotul de studiu, aportul dominant este de 2-3 ori (44,56%) sau 1 datá (32,07%) pe sáptámaná. Rezultatul este ingrijorátor, deoarece consumul insuficient de ouá se poate asocia cu riscul manifestárii unor dezechilibre proteice si minerale serioase. Consumul echilibrat este recunoscut doar de 4,89% tineri, la care se adaugá incá 11,96% tineri cu unul cuprins intre 4 si 6 ori pe sáptámaná. Aportul oarecum echilibrat este afirmat practic de 15% elevi, ceea ce reprezintá un motiv de ingrijorare (tabelul 4).
Diferentele calculate sunt nesemnificative statistic (p>0.05, /=4, x2=6,315) si orienteazá cátre existenta unor obiceiuri alimentare asemánátoare, in care se fac chiar si aceleasi greseli.
Tabelul 4
Prezenta sàptàmânalà a ouàlor în meniuri
Sexul Aport sàptàmânal
Zero 1 datà 2-3 ori 4-6 ori Zilnic
Feminin 7 24 24 7 5
Masculin 5 35 58 15 4
Total nr. 12 59 82 22 9
% 6,52 32,07 44,56 11,96 4,89
Studiul a continuat cu evaluarea consumului produselor vegetale, reprezentate de legume si de zahar/produse zaharoase. In categoria legumelor intra cartoful si alte legume. Cartoful este prezent in meniuri de 2-3 ori (38,04%) sau de 4-6 ori (28,80%). Practic, consumul de cartofi este echilibrat, deoarece pe langa ei se consuma si alte legume. Se remarca absenta variantei zero, raspuns care nu este surprin-zator. Productia cartofului este obisnuita pentru zona Moldovei romanesti ca si consumul acestuia. Atrag atentia 15,76% raspunsuri de 1 data, ceea ce indica un aport modest (tabelul 5).
Tabelul 5
Frecventa cu care apar cartofii în meniurile elevilor
Sexul Aport sàptàmânal
Zero 1 datà 2-3 ori 4-6 ori Zilnic
Feminin - 9 22 21 15
Masculin - 20 48 32 17
Total nr. - 29 70 53 32
% - 15,76 38,04 28,80 17,39
Diferentele calculate sunt nesemnificative statistic (p >0.05, / = 3 x2 = 2.899) si orienteaza catre existenta unor obiceiuri alimentare asemanatoare in functie de sex.
Celelalte legume trebuie sa fie prezente in meniuri in cantitati echilibrate. Ele au o valoare nutritiva dezechilibrata6 fiind sarace in proteine si lipide. Aportul dominant este de zilnic (30,97%) sau de 2-3 ori (27,71%).
Remarcäm prezenta a 5,43% räspunsuri negative, ceea ce constituie o problemä, deoarece absenta legumelor din alimentatie se poate asocia cu riscul manifestärii unor deficite vitaminice si minerale (tabelul 6).
Tabelul 6
Consumul sáptámánal de alte legume
Sexul Aport sàptàmânal
Zero 1 datà 2-3 ori 4-6 ori Zilnic
Feminin 2 4 16 17 28
Masculin 8 18 35 27 29
Total nr. 10 22 51 44 57
% 5,43 11,96 27,71 23,91 30,97
Diferentele calculate sunt semnificative statistic la un p<0,05 (/=4, x2=10,976) si atrag atentia asupra fetelor, la care consumul zilnic este dominant. Ele incearca sä-si mentina constanta greutatea corporala si se orienteazä cätre produse cu o valoare caloricä, dar si nutritivä micä.
Zahärul/produsele zaharoase sunt prezente in meniuri mai ales zilnic (38,04%) sau de 2-3 ori (24,45%). Atrag atentia 4,89% tineri care nu le con-sumä si alti 15,21% care la consumä doar 1 data pe saptamana. Consumul echilibrat al zaharului/ produselor zaharoase este prezent la doar 55% din tinerii chestionati, ceea ce reprezinta o mare problema, deoarece in 45% din cazuri pot sa apara stari de hipoglicemie si chiar de lipotimie (tabelul 7).
Tabelul 7
Consumul de zahàr/produse zaharoase la elevii chestionati
Sexul Aport sàptàmânal
Zero 1 datà 2-3 ori 4-6 ori Zilnic
Feminin 5 6 12 16 28
Masculin 4 22 33 16 42
Total nr. 9 28 45 32 70
% 4,89 15,21 24,45 17,39 38,04
Diferentele calculate conform sexului sunt nesemnificative statistic (p>0,05, /=4, x2=8,833) si presupun existenta unor obiceiuri alimentare asemánátoare. Este un rezultat interesant mai ales pentru persoanele de sex feminin, care sunt preocupate de cura de slábire, dar consumá produse zaharoase.
Discutii
ín ultimele decenii a apárut o preocupare deosebitá fatá de cresterea numárului de persoane cu obezita-te. Majoritatea adolescentelor doresc sá se adapteze la idealul actual de frumusete, ceea ce duce la orientarea cátre cure exagerate de slábire [13, 17]. Programele de educatie sanitará ar trebui sá fie indreptate cátre cunoasterea aspectelor legate de greutatea corporalá corespunzátoare, de alimentatia echilibratá si spre practicarea exercitiului fizic in mod sistematic.
În lotul de studiu, timpul alocat exercitiului fizic este mic, doar 26,09% tineri Îl practicá zilnic peste o orá. Aceste rezultate coincid cu cele obtinute În alte studii realizate tot În zona Moldovei si unde acest timp este prezent doar la 15,8% din tinerii chestionati [2].
La tinerii din Franta, activitatea fizicá este prezentá În mod constant În programul a 64,2% adolescenti, dar frecventa este mai mare la sexul masculin (71,3%) comparativ cu cel feminin (56,5%) [10]. Rezultatele sunt concordante cu cele obtinute de noi În acest studiu si cu cele obtinute În Republica Moldova, unde 31,7% báieti si 11,15% fete executá zilnic exercitii fizice [18].
Un copil si un adolescent activ au mari sanse de a deveni un adult activ [16]. Pornind de la acest considerent, am urmárit timpul acordat activitátii fizice pe clase. Rezultatul a fost Încurajator, deoarece diferentele calculate sunt nesemnificative statistic. Tinerii obisnuiti cu activitatea fizicá nu renuntá la ea nici În clasa a Xll-a, când sunt foarte ocupati cu pregá-tirea pentru sustinerea examenului de capacitate [4]. La adolescentii din Franta apare o scádere marcatá a preocupárilor sportive odatá cu vârsta. Aparitia acestei scáderi este posibilá datoritá efectului vârstei sau modificárii opticii generatiei respective [10]. De asemenea, este posibilá prezenta acestei modificári si datoritá aparitiei activitátii profesionale care devine solicitantá, mai ales În primii ani, când tânárul doreste sá se afirme.
Mentinerea stárii de sánátate impune si realiza-rea unei alimentatii echilibrate. Studiul s-a fácut pe produsele animale (lapte, ouá) si vegetale (cartofi, alte legume, zahár/produse zaharoase).
Aportul de lapte este constant insuficient, ceea ce reprezintá o mare problemá, deoarece el are o valoare nutritivá deosebitá, asociatá cu una caloricá modestá [6]. Diferentele calculate pe sexe sunt nesemnificative statistic si orienteazá cátre existenta unor obiceiuri alimentare asemánátoare. Acest aspect trebuie studiat atent la sexul feminin, unde timpul alocat activitátii fizice este modest, dar obiceiurile alimentare sunt asemánátoare cu cele ale báietilor.
Ouále sunt prezente În majoritatea cazurilor În cantitáti insuficiente, ceea ce este mgrijorátor, deoa-rece ele reprezintá o sursá importantá de proteine de calitate, lipide, vitamine si elemente minerale [8]. Cu toate acestea, ele oferá un aport caloric mic (În jur de 90 kcal/un ou), fiind indicate În curele de slábire. Diferentele calculate În functie de sex sunt nesemnificative statistic, situatie prezentá si la lapte. Observám existenta unei puternice ancorári În traditie a familiilor elevilor chestionati, ancorare care a fost observatá si În alte studii. Corelatia reali-zatá Între nivelul educational matern si alimentatie evidentiazá diferente nesemnificative statistic [3].
Chiar dacá mamele cu studii superioare au informatii deosebite legate de valoarea nutritivá a alimentelor, tendinta de adaptare a alimentatiei familiei la noile concepte este putin evidentá [9]. Este o particu-laritate populationalá care trebuie cunoscutá de specialistii din domeniu. Modificarea obiceiurilor alimentare se poate obtine doar cu ajutorul unor programe educationale corect realizate.
O atentie deosebitá trebuie acordatá legumelor, deoarece acestea au o valoare caloricá micá, dar si una nutritivá scázutá [7]. Aportul de cartofi este ase-mánátor la ambele sexe, dar cel de alte legume este crescut la cel feminin. Fetele mánâncá multe legume din dorinta de a-si mentine greutatea corporalá. Din pácate, acestea sunt sárace În proteine si lipide, consumul crescut asociindu-se cu riscul declansárii unor dezechilibre nutritionale grave [14]. De asemenea, legumele au o valoare caloricá scázutá (sub 50 kcal/100 g produs), care nu le permite sá acopere necesarul energetic zilnic [19].
Total surprinzátor, zahárul/produsele zaharoase sunt prezente zilnic În meniurile a 38,04% din elevii chestionati. Diferentele calculate pe sexe sunt nesemnificative statistic si aratá existenta aportului zilnic si la sexul feminin. Pe de o parte, aceste produse au o valoare caloricá mare, datá de continutul crescut de glucide [20]. Pe de altá parte, ele nu pot fi scoase din alimentatie, deoarece celulele sistemului nervos si hematiile functioneazá doar pe metabolism glucidic. La báieti consumul ar trebui sá fie mai mare, deoarece si timpul acordat exercitiului fizic este mai mare, deci si necesitátile organismului sunt mai crescute.
Concluzii
Timpul acordat exercitiului fizic de cátre elevii chestionati este destul de mic, iar alimentatia lor este dezechilibratá. Se impune realizarea unor programe educationale coerente În scoli. În cadrul acestor programe trebuie sá se Încerce stimularea interesului tinerilor pentru activitatea sportivá. De asemenea este obligatorie informarea lor În legáturá cu alimentatia echilibratá.
Programele care se aplicá În scoli prin care se dau fructe unor elevi care deja le consumá nu au niciun impact si nu duc la modificarea corectá a obiceiurilor alimentare.
Bibliografie
1. Abalasei B. and Trofin F. Considerations on the correlation between real body and body image. In: Timisoara Physical Education and Rehabilitation Journal, 2016, vol. 9, issue 16, pp. 7-12.
2. Albu A., Onose I., Negrea M., et al. Correlation between physical development diagnostic and exercise in a group of teens from Garabet Ibraileanu high school of lasi. In: The European Proceedings of Social & Behavioral Sciences, 2016, vol. XI, pp. 273-279.
3. Albu A., Rada C., Albu M., et al. Interraction mother's educational level - nourishment interrelation on a group of teenagers attending Dimitrie Cantemir high school in lasi. In: Mondialisation du comportement alimentaire et l'obésité. Bucuresti: Ed. Academiei Române, 2011, pp. 124-128.
4. Alexander R. Children, their world, their education. London, New York: Ed. Routledge, 2010.
5. Baciu A. Aspects anthropologique et médicaux des campagnes pour une alimentation saine chez lez jeunes et adolescents. In: Biométrie Humaine et Anthropologie, 2013, nr. 31(3-4), pp. 91-98.
6. Chevalliere L. Alimentele, adevàrsiimposturâ. lasi: Ed. Polirom, 2009.
7. Fredot É. Connaisance des aliments. Londres, Paris, New York: Editions Médicales Internationales, 2006.
8. Fredot É. Nutrition du bien portant. Londres, Paris, New York: Editions Médicales Internationales, 2007.
9. Glavce C., Borosanu A. and David-Rus R. A study on adolescents' perception of the family's food-sources from two cities in south Romania. In: Annuaire Roumain d'Anthropologie. Ed. Academiei Române, 2015, vol. 52, pp. 59-74.
10. Guilbert P., Gautier A., Baudier F. and Trugeon M. Barometrè santé 2000. Les comportements des 12-25 ans. Paris: Ed. INPES, 2004.
11. Lisinkiene and Sukys. Coach' role in encouraging parent-child educational interaction in sports. In: Global Journal of Sociology, 2016, vol. 6, issue 1, pp. 1-8.
12. Natsuaki M.N. Puberty in context: toward a more nu-anced understanding of early maturation. In: Journal of Adolescent Health, 2013, nr. 53, pp. 677-678.
13. Neumark-Sztainer D. Higher Weight status and restrictive eating disorders: an overlooked concern. In: Journal of Adolescent Health, 2015, nr. 56, pp. 1-2.
14. Pop C., Stef D., Pop M. Managementulcalitâtiialimen-telor. Iasi: Ed. Edict, 2009.
15. Pop C.L. Aspecte obiective ale imaginii corporale. In: Antropologie si Sânâtate. Bucuresti: Ed. Academiei Române, 2016.
16. Rada C. How is leisure time spent in Romania, factors involved. In: Rev. Psih., 2015, nr. 61(2), pp. 85-96.
17. Stan C. Autoevaluarea greutätii corporale vs. greu-tatea realä. In: Antropologie si Societate. Sibiu: Ed. Astra Museum, 2015.
18. Tigänas O., Zepca V., Zaporojan A. Implicarea elevilor claselor gimnaziale si liceale în activitatea motricä. In: Anthropological Researches and Studies, 2015, nr. 5, pp. 28-33.
19. Webster-Gandy J., Maden A. Oxford handbook of nutrition and dietetics. New York: Oxford University Press, 2006.
20. Webster-Gandy J. Sâ întelegem alimentatiasinutritia. Bucuresti: Ed. Minerva, 2007.
Adriana ALBU,
Universitatea de Medicinä si Farmacie Grigore T. Popa, Iasi, România
CZU: 614.8.086.5(075.8)
EVALUAREA RADIOACTIVITATII NATURALE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE, DETERMINATE PRIN SPECTROMETRIE GAMMA
Vasile BALANEL1, Liuba CORETCHI1, Anatolie ROTARI2,
'Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, 2Organismul de Certificare CERTMATCON
Rezumat
In lucrare suntprezentate rezultatele investigariiprin metoda spectrometriei gamma, in perioada 2015-2017, a 1545probe de materiale de constructie autohtone si de import inprivinta activitatii efective specifice a radionuclizilor naturali: radiu (226Ra), thoriu (232Th) si potasiu (40K). Din ele, 1067 de probe au fost cercetate in Laboratorul "CERTMATCON" din mun. Chisinau si 478 de probe - in laboratorul Agentiei Nationale pentru Sanatate Publica. Rezultatele denota ca activitatea efectiva specifica a radionuclizilor naturali 226Ra, 232Th si 40K in materialele de constructie cercetate nu a depasit limitele admisibile conform normelor nationale.
Cuvinte-cheie: radiatii ionizante, materiale de constructii, radionuclizi naturali 226Ra, 232Th, 40K
Summary
Evaluation of the natural radioactivity of building materials, determined by gamma-ray spectrometry
The results of the investigation by gamma spectrometry, during the period 2015-2017 of 1545 samples of autochthonous and import construction materials, in relation with the specific activity of natural radionuclides: Radiu (226Ra), Thoriu (232Th) and Potassium (40K) are presented in the paper. Of these, 1067 samples were investigated in the "CERTMATCON" laboratory from mun. Chisinau and 478 samples - in the National Public Health Agency's laboratory. The results indicate that the specific effective activity of the 226Ra, 232Th and 40K natural radionuclides in the studied building materials did not exceed the admissible limits according to national rules.
Keywords: ionizing radiation, building materials, natural radionuclides 226Ra, 232Th, 40K
Резюме
Оценка природных радиоактивных характеристик строительных материалов, используя гамма-спектрометрию
В работе представлены результаты исследования методом гамма-спектрометрии за период 2015-2017 гг. 1545 образцов отечественных и импортных строительных материалов, по удельной эффективной активности природных радионуклидов: радий (226Ra), торий (232Th) и калий (40К). Из них 1067 образцов были исследованы в лаборатории «CERTMATCON» в Кишиневе, а 478 образцов - в лаборатории Национального агентства общественного здравоохранения. Результаты показывают,
