CC BY
10în mun. Chisinâu. În Moldova, o cotá mare le revine deceselor survenite în urma accidentárii pasagerilor aflati în transportul hipomobil, acestea constituind 5,9% din totalul deceselor, ceea ce este caracteristic mai mult pentru sectorul rural.
Astfel rezultatele noastre sunt similare cu datele oferite de OMS în raportul global al sigurantei rutiere din 2015. Conform datelor OMS, majoritatea deceselor care survin din cauza accidentelor rutiere la copiii de 0-14 ani în Regiunea Europeaná sunt înregistrate în rândul pietonilor (48%), urmate de copiii care sunt pasageri în masini (32%), ciclisti (9%) si motociclisti (6%). Copiii de 15-17 ani au o probabilitate mai mare de a deceda în accidente de masinâ sau motociclete, decât ca pietoni sau biciclisti.
Concluzii
1. Numârul copiilor decedati pe parcursul a opt ani în Republica Moldova are o tendintâ de descrestere usoarâ cu 25 de cazuri de deces în rândul copiilor implicati în accidente rutiere din 2010 pânâ în 2017, indicele de dinamicâ fiind în descrestere cu 45,6%. Indicele gravitâtii urmârilor accidentelor rutiere reprezintâ numârul decedatilor ce revin la 100 de accidentati. Acest indicator a înregistrat cel mai înalt nivel în 2010, fiind de 46%, si în 2012 cu 37% în Republica Moldova, iar în Chisinâu - 6% în 2011 si 4% în 2014.
2. În Republica Moldova, în ultimii opt ani, cele mai afectate prin decese ale copiilor rezultate din accidentele rutiere s-au dovedit a fi raioanele Strâseni cu 1%o traumatizati, Taraclia cu 0,9%o, urmate de r-le Criuleni, Dubâsari si Glodeni unde au fost înregistrati, respectiv, 0,7% si 0,5 decedati la 1000 de copii. Cel mai mic indicator a fost atestat în r-le Bâlti, Cantemir, Hâncesti, Soroca si în mun. Chisinâu (0,1%), iar în Soldânesti nu a avut loc niciun deces.
3. Bâietii decedeazâ într-un procent mai mare decât fetelor ca rezultat al accidentelor rutiere, constituind 69,2% în Republica Moldova si 66,7% în mun. Chisinâu, iar fetele - 30,8% în tarâ si 33,3% în municipiu. Cele mai frecvente decese rutiere în R. Moldova, în ultimii opt ani, au fost atestate la copiii cu vârsta de 15-17 ani, constituind 41,4% cazuri, iar în mun. Chisinâu predominâ cei cu vârsta cuprinsâ între 10 si 17 ani - 57,2%.
Bibliografie
1. Chen I.G. et al. Teen drivers and the risk of injury to child passengers in motor vehicle crashes. In: Injury Prevention, 2005, nr. 11, pp. 12-17.
2. Cross D., Hall M. Child pedestrian safety: the role of behavioral science. In: The Medical Journal of Australia, 2005, nr. 182, pp. 318-319.
3. Commission of the European Communities European Road Safety Action Programme. Halving the number of road accident victims in the European Union by 2010: a shared responsibility. 2003. 311 p.
4. Hunter K., Elkington J. Report on available evidence about preventing injury to young people including a systematic review of the evidence of preventing work and sports related injury to young people aged 15 to 24 years. Sydney, Australia. 2007. www.youthsafe.org/ publications-resources/special-interest-reports
5. Simons-Morton B., Lerner N., Singer J. Th e observed effects of teenage passengers on the risky driving behavior of teenage drivers. In: Accident Analysis and Prevention, 2005, nr. 37, pp. 973-982.
6. Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 20112020.
7. WHO Violence injury prevention report. 2013. http:// www.who.int/violence_injury_prevention/publica-tions/road_trafic/UN_GA_resolution-64-255-en.pdf (accesat 16.03.2019).
8. WHO Global health estimates 2014 summary tables: Deaths by cause, age and sex, by WHO region, 20002012. http://www.who.int/healthinfo/ global_bur-den_disease/en/ (accesat 01 ianuarie 2019).
9. WHO. European facts and the Global status report on road safety 2015. 15 p.
Angela Cazacu-Stratu, Catedra de igiena, IP USMF Nicolae Testemitanu, Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, tel.: 068026026,
e-mail: [email protected]
CZU: 613.72/.73:796
APRECIEREA SUBIECTIVA A STARII DE SANATATE A SPORTIVILOR JUNIORI CARE PRACTICA JOCURILE SPORTIVE
Serghei CEBANU,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Articolul vizeaza aprecierea starii de sanatate prin intrebari referitoare la autoperceptia starii de sanatate, la consumul de medicamente, la serviciile medicale si atitudinea fata de acestea, prezenta simptomelor subiective subtile in diferite probe sportive. Studiul a fost realizat pe un lot de 173 de sportivi juniori care practica jocurile sportive (baschet, volei, handbal, fotbal, tenis de camp), cu varsta cuprinsa intre 13 si 18 ani, din mun. Chisinau. Instrumentul de lucru folosit a fost chestionarul privind starea de sanatate a sportivilor. Evaluarea subiectiva a starii de sanatate a sportivilor juniori a evidentiat prezenta patologiilor cronice si a celor acute in randul lor. Pentru toate probele sportive, este prezenta in proportii semnificative senzatia de scadere a rezistentei si a fortei, adica senzatia de epuizare.
Cuvinte-cheie: sportivi juniori, stare de sanatate, apreciere subiectiva, masuri de preventie
Summary
Subjective assessment of health status of young athletes practicing ball games
This article aims to assess the state of health through questions about current state of health, self-perception of health, drug consumption, medical services and attitude towards them, the presence of subtle subjective symptoms in various sport trials. The study was conducted among 173 athletes practicing sports games (basketball, volleyball, handball, football, tennis) aged between 13-18 years old from Chisinau municipality. The working tool used was a questionnaire with specific questions regarding the health of athletes. Subjective assessment of the junior athlete's health has highlighted the presence of chronic and acute pathologies among junior athletes. In significant proportions, for all sport trials there is a feeling of decrease in resistance and strength, that feeling of exhaustion.
Keywords: young athletes, health status, subjective assessment, preventive measures
Резюме
Субъективная оценка состояния здоровья юных спортсменов, занимающихся спортивными играми
Данная статья предусматривает оценку состояния здоровья путем постановки вопросов о самовосприятии здоровья, об употреблении медикаментов, о медицинских услугах и отношении к ним, наличии субъективных симптомов у юных спортсменов. Исследование проводилось в группе из 173 юных спортсменов, практикующих спортивные игры (баскетбол, волейбол, гандбол, футбол, теннис) в возрасте от 13 до 18 лет из г. Кишинэу. В качестве рабочего инструмента использовалась анкета о здоровье спортсменов. Субъективная оценка здоровья юных спортсменов выявила наличие среди них хронических и острых патологий. Для большинства видов спорта характерно снижение силы и выносливости, то есть развитие усталости.
Ключевые слова: юные спортсмены, состояние здоровья, оценка, профилактические мероприятия
Introducere
Specialistii în sânâtate publicâ si medicinâ sportivâ subliniazâ importanta perceperii subiective a stârii de sânâtate de câtre individ, deoarece fiecare persoanâ este integratâ în mediile socioeconomic, cultural si ambiental, iar calitatea lor în mare mâsurâ dicteazâ necesitatea de integrare armonioasâ si de adaptare la conditiile de viatâ [1, 6].
Abordarea problemelor legate de autoaprecie-rea subiectivâ a stârii de sânâtate trebuie fâcutâ într-o viziune dinamicâ, complexâ, capabilâ sâ evalueze si factorii care favorizeazâ sau, dimpotrivâ, împiedicâ succesul adaptârii armonioase la conditiile mediului existential. Valorile aprecierii subiective a stârii de sânâtate nu sunt de neschimbat, ele sunt supuse unui proces de modificare continuâ sub influenta atât a factorilor extrinseci, cât si a celor intrinseci [7].
Scopul studiului a fost evaluarea subiectivâ a stârii de sânâtate a sportivilor juniori care practicâ jocurile sportive.
Material si metode
t
Conform recomandârilor contemporane, este foarte important de a evalua opinia sportivilor juniori cu referire la starea lor de sânâtate. Studiul s-a efec-tuat pe un lot de 173 de sportivi juniori care practicâ jocurile sportive (baschet, volei, handbal, fotbal, tenis), cu vârsta intre 13 si 18 ani. Drept instrument de investigate a servit un chestionar prin care sâ putem obtine informatii privind starea de sânâtate realâ/declaratâ si perceputâ de sportivii juniori. Pre-lucrarea si analiza datelor statistice au fost realizate prin teste atât parametrice, cât si neparametrice ale statisticii descriptive si inferentiale.
Chestionarul contine 35 de întrebâri determinate de ipotezele, teoriile si directiile noastre de cer-cetare, menite sâ aducâ informatii cât mai obiective, relevante si pertinente, prin intermediul întrebârilor închise (cu râspuns prestabilit) sau deschise.
Rezultate si discutii
» *
Principiul de bazâ în studiile medicinei sportive include evaluarea nivelului stârii de sânâtate si a factorilor care o influenteazâ. Evaluarea râspunsuri-lor obtinute prin chestionare permite de a aprecia nivelul general al stârii de sânâtate si de a identifica atitudinea individului fatâ de propria sânâtate, simp-tomatologia acuzelor atribuite conditiilor existentiale (habituale si ocupationale).
Conform manualelor de specialitate [3, 5], legâturile statistice pot exprima, în functie de va-riabilele considerate, fie asocieri (cazul variabilelor nominale), fie corelatii (cazul variabilelor numerice/ cantitative). Este important sâ urmârim în ce mâsurâ persoanele care au declarat câ suferâ/nu suferâ de anumite afectiuni ale sânâtâtii, inclusiv cronice, îsi percep starea de sânâtate în concordantâ cu starea declaratâ. De exemplu, persoanele sânâtoase (care au declarat câ nu suferâ de nicio afectiune) îsi percep starea de sânâtate ca fiind una "foarte bunâ".
Designul experimental al studiului cuprinde mai multe ipoteze de cercetare, din considerentul câ acest proces complex - starea de sânâtate - poate fi explicat si înteles prin intermediul mai multor factori, dacâ nu chiar al unui cumul de factori independent si/sau interdependent.
În primul rând, s-a încercat de a râspunde la în-trebarea dacâ starea de sânâtate declaratâ (prezenta sau absenta bolii) este un predictor al modului în care individul îsi evalueazâ aceastâ stare de sânâtate. În acest caz, autoaprecierea stârii de sânâtate reprezintâ variabila dependentâ, iar starea de sânâtate realâ a individului - variabila independentâ.
O altá întrebare a fost dacá proba sportivá practicatá (baschet/ fotbal/ handbal/ tenis de câmp/ volei) "impune" anumite modele/patterne com-portamentale responsabile de prezenta/absenta afectiunilor de sánátate.
Ipotezele de lucru au urmárit determinarea anumitor asocieri între proba sportivá practicatá si itemii chestionarului ce reflectá acele particularitáti factoriale ce caracterizeazá starea de sánátate si evaluarea ei declaratá de cátre respondenti.
Pentru confirmarea ipotezei de cercetare: "Starea de sánátate declaratá (prezenta sau absenta bolii) este un predictor al modului în care individul îsi evalueazá aceastá stare de sánátate?" s-a folosit ca metodá de cercetare corelatia statisticá. Corelatia a fost realizatá între itemul "Suferiti de vreo boalá cronicá?"(cu trei variante de ráspuns) si itemul "Cum apreciati cá este în general starea Dumneavoastrá de sánátate ?". Cel din urmá item are cinci variante de ráspuns, si anume: 1) "foarte buná", 2) "buná", 3) "potrivitá (satisfácátoare)", 4) "rea" si 5) "Nu stiu".
Ca rezultat al sondajului, s-a constatat o preva-lare netá a persoanelor care au calificat starea lor de sánátate ca "buná"- 123 (71,1±3,45%) cazuri, urmate de cele care au relatat o stare de sánátate "satisfácátoare" - 45 (26,0±3,34%) cazuri. Douá persoane (1,2±0,80%) au raportat o stare de sánátate "rea", iar trei (1,7±0,99%) nu au o opinie despre propria sánátate.
Ponderea mare a persoanelor care îsi autoapre-ciazá starea de sánátate ca fiind una "buná"este carac-teristicá pentru toate tipurile de jocuri sportive luate în cercetare, cu unele mici fluctuatii într-o directie sau alta comparativ cu valorile înregistrate per esantion total - de la 80,0±8,00% la volei páná la 63,2±11,07% la baschet (tabelul 1). Prevalenta persoanelor care au declarat o stare de sánátate "satisfácátoare"este mai maltá printre tinerii baschetbalisti - 7 (36,8±11,07%), urmati de tenismeni - 9 (30,0±8,87%) si handbalisti -9 (27,3±7,75%). Aceastá pondere mare a persoanelor care si-au apreciat starea de sánátate ca fiind "buná" este explicabilá, având în vedere vârsta si specificul de activitate al contingentului investigat - persoane tinere, fárá contraindicatii medicale pentru practica-rea exercitiului fizic.
În acelasi timp, de la 6,7% (tenis) páná la 28,0% (volei), în medie 16,2±2,80%, din respondenti au remarcat existenta unor subiecte de sánátate importante pentru a fi discutate cu medicul. Aceste ráspunsuri sugereazá existenta problemelor de sánátate, pe de o parte, si interesul pentru sánátatea proprie, pe de altá parte, lucru care a fost clarificat în acest studiu (tabelul 1).
Având în vedere interesul crescut pentru buna lor stare si modelele sociale ce explicá sánátatea
si mentinerea/Întretinerea ei, si nu În ultimul rând importanta locurilor lor În studiul sánátátii, vázute ca pertinente vizavi de sánátate, de boli si Îngrijirea sánátátii, am considerat important de a elucida atitu-dinea individului fatá de sánátatea proprie. În acest sens am analizat nivelul individual de cunoastere a profilului personal al sánátátii. Astfel, 91,9% din respondenti au declarat lipsa unei boli cronice, ceea ce confirmá o stare de sánátate buná.
Proportia sportivilor juniori care suferá de vreo boalá cronicá este de S,B%, ceea ce denotá prezenta unor probleme de sánátate care pot influenta capa-citatea de activitate si performanta sportivá.
Se apreciazá negativ faptul cá 2,B% din respondenti au o atitudine neresponsabilá fatá de propria sánátate, demonstratá prin faptul cá nu cu-nosc dacá suferá de vreo boalá cronicá. Se constatá o diferentá semnificativá a persoanelor care nu stiu dacá suferá de o boalá cronicá, În functie de proba sportivá practicatá. Astfel, B dintre cei 4 respondenti practicá voleiul (tabelul 2). Totodatá, ráspunsul la Întrebarea respectivá a chestionarului a identificat si o directie importantá a activitátii de educatie pentru sánátate, necesará În segmentul respectiv de populatie.
Diferentele dintre variabilele calitative "Au-toaprecierea stárii de sánátate" si "Suferiti de vreo boalá cronicá?" sugereazá existenta unei legáturi joase - coeficientul de corelatie Kendall = 0,277, msá statistic nesemnificative (pn0,01). Ráspunsul la Întrebarea "De câte ori ati fost bolnav În ultimele 12 luni de pâná la sondaj?" vine În discordantá cu opinia referitor la autoaprecierea stárii de sánátate. Astfel, numárul persoanelor care nu au fost bolnave si a celor care s-au Îmbolnávit de 1-2 ori pe parcursul ultimelor 12 luni msumeazá 142 (B2,1%), (tabelul 3). Ponderea tinerilor sportivi care s-au nmbolnávit de mai mult de patru ori este egalá cu cea a persoanelor care suferá de boli cronice.
Se constatá unele fluctuatii ale proportiilor rás-punsurilor la aceastá Întrebare În functie de jocurile sportive practicate (tabelul 3). Astfel, cea mai buná situatie este caracteristicá pentru sportivii tineri care practicá handbalul, apreciatá dupá suma ráspunsuri-lor "Nu am fost bolnav"si "De 1-2 ori"(90,9%), urmati de cei care practicá fotbalul (B6,4%).
Diferentele dintre variabilele calitative "Autoaprecierea stárii de sánátate" si "De câte ori ati fost bolnav În ultimele 12 luni?" au decelat valori ale coeficientului de corelatie Kendall = 0,595, ceea ce sugereazá existenta unei legáturi moderate, semni-ficative din punct de vedere statistic (pn0,05).
Persoanele din mediul urban si din mediul rural si-au apreciat starea de sánátate În aceeasi másurá. Au fost Înregistrate douá cazuri când persoanele cu
diagnostic de patologie crónica si-au evaluat starea de sanatate ca fiind "buna".
Tinerii sportivi se imbolnavesc mai frecvent iarna (50,9%) si toamna (31,8%). Tabloul structural inregistrat per lot este caracteristic pentru sublotul care practica volei, handbal sau fotbal. O necores-pundere a legitatii respective este caracteristica pentru subloturile baschet si tenis. Persoanele ce practica baschetul se imbolnavesc cu 17,5% mai frecvent iarna, comparativ cu proportiile inregistrate per in intregul lot (pn0,05).
Sportivii juniori, indiferent de proba practicata, se adreseaza dupa ingrijiri medicale in primul rand la medicul de familie (75,1±3,25%), cotele inregistrate incadrandu-se in limitele 72,0--81,8% (tabelul 4). Tn cel de-al doilea rand, ei se adreseaza la institutii medicale private (11,0±2,38%), oscilatiile inregistrate fiind de 5,35 (baschet) si 20,0% (volei). Centrul National de Medicina Sportiva Atletmed a fost indicat in calitate de institutie de prima linie de 2,9±1,27% persoane, cu fluctuatii de la 1,5% (fotbal) pana la 100% (tenis).
Diferentele dintre variabilele calitative "Auto-aprecierea starii de sanatate" si "Unde, de obicei, primiti ingrijiri medicale?" a decelat valori ale coefi-cientului de corelatie Kendall = 0,483, ceea ce sugereaza existenta unei legaturi moderate, semnificative din punct de vedere statistic (pn0,05).
Prezinta interes evaluarea raspunsului sportivi-lor privind ultima vizita facuta la medicul-stomatolog. Conform datelor din literatura de specialitate, prin intrebarea respectiva se poate aprecia atat nivelul de sanatate dentara, cat si atitudinea in general fata de sanatatea individuala [2]. Tn aceasta ordine de idei este de remarcat faptul ca s-au adresat la stomatolog cu un an si mai mult de un an in urma de la 66,7% din cei care practica tenisul pana la 12,0% din cei care practica voleiul, in medie 36,4±5,90% respondenti (tabelul 5).
Diferenta dintre variabilele calitative "Autoapre-cierea starii de sanatate" si "Cand ati efectuat ultima vizita la medicul-stomatolog? a depistat valori ale coeficientului de corelatie Kendall = 0,286, ceea ce sugereaza existenta unei legaturi slabe, semnificative din punct de vedere statistic (pn0,05).
Este de remarcat faptul ca proportia respondentilor care au remarcat folosirea medica-mentelor fara prescrierea medicului oscileaza in limitele de la 32,0% (volei) pana la 68,4% (baschet), fiind egala in medie cu 42,8±3,76% (tabelul 6).
Diferenta dintre variabilele calitative "Autoapre-cierea starii de sanatate"si "Consumati medicamente fara consultarea medicului?" a decelat valori ale coeficientului de corelatie Kendall = 0,678, ceea ce sugereaza existenta unei legaturi considerabile, semnificative din punct de vedere statistic (pn0,02).
Desigur, la evaluarea râspunsurilor respondentilor privind aprecierea subiectivâ a stârii de sâ-nâtate trebuie luate în consideratie si antecedentele patologice în anamneza lor, care deseori nu sunt asociate activitâtii sportive si pot fi, de fapt, rezulta-tul unei insuficiente utilizâri a resurselor corporale si a stereotipurilor dinamice. Astfel, în cercetarea efectuatâ s-a constatat câ practic fiecare al doilea respondent are în anamnezâ traume care au cauzat absente de la antrenamente si competitii, precum si tratamente în conditii de spitalizare. Fiecare al trei-lea respondent a declarat fracturi sau fisuri osoase, interventii chirurgicale si interzicerea sau limitarea antrenamentelor pe motive de sânâtate, iar fiecare al saselea a raportat eruptii, leziuni sau alte probleme dermatologice (figura 1).
)(0 Traume care au indus absente de la antenament si S competitii
c
OT Tratament spitalizat
c co
<- Fracturi sau fisuri osoase
<D y
_o Interventii chirurgicale
o
o. Interzicerea sau limitarea antrenament pe motive S medicale
<D
"g Eruptie, leziune saul alta problema cutanatä
y
< V-a spus medicului cä aveti Astm bronsic sau alergie
0 10 20 30 40 50 60 %
Figura 1. Antecedentele patologice declarate de sportivii juniori
Diferenta dintre variabilele calitative "Auto-aprecierea stärii de sänätate" si 7 itemi ce carac-terizeazä antecedentele patologice în anamnezä a evidentiat valori ale coeficientului de corelatie Kendall în limitele de la 0,389 pana la 0,874, ceea ce sugereaza existenta unor legaturi de la slabe pana la foarte strânse, semnificative statistic (pn0,05). Legaturi foarte strânse s-au constatat între variabilele "Autoaprecierea starii de sanatate" si "Traume care au indus absente de la antrenament si competitii" (coeficientul de corelatie Kendall = 0,874), precum si pentru variabiliee "Autoaprecierea starii de sanatate" si "Tratament spitalizat" (coeficientul de corelatie Kendall = 0,803).
Este de mentionat ca în timpul antrenamentelor, practic fiecare al treilea respondent are dureri de cap, fiecare al patrulea - crampe musculare în perioada calda a anului, fiecare al cincilea - tulbu-rari de vedere, iar fiecare al saselea - lovituri la cap cu tulburari de cunostinta si memorie. Simptomele subtile percepute în timpul antrenamentelor, care nu sunt declarate medicului, de facto pun în evidenta existenta unor procese patologice care corespund starilor premorbide, cu substrat functional sau, posibil, si morfologic. Astfel, crampele musculare sugereaza prezenta tulburarilor metabolismului hi-drosalin si a electrolitic (pompa de sodiu si potasiu),
1 1 1
53,2
1 1 1 1 1
45
1 1 1
i 32.9
1 1 29,5
1 1 29,5
1 ,6
15
1 5,2
cefaleea - dereglári ale hemodinamicii, tulburárile de vedere - probleme hemodinamice si/sau micro-hemoragii etc. [8].
Diferenta dintre variabilele calitative "Autoapre-cierea stárii de sánátate" si "Modificári în starea de sánátate în timpul antrenamentului"a decelat valori ale coeficientului de corelatie Kendall = 0,333, care sugereazá existenta unei legáturi moderate, semni-ficative din punct de vedere statistic (pn0,05).
Am considerat important de a identifica profilul general al simptomelor subiective subtile în diferite probe sportive. În acest sens s-a evaluat frecventa ráspándirii a douá grupuri de indicatori ce caracteri-zeazá sfera fizicá si cea emotionalá a individului.
Caracteristica tabloului simptomelor putin exprimate, în functie de proba sportivá practicatá,
dureri generalízate
№ dureri generalízate, insomnie, iritatie emotionalá, obosealâ í- dureri în articultii
'.' dureri generalízate, dureri în articulatii, molesealâ, obosealâ i insomnie
• insomnie, iritabilitate . iritabilitate
Figura 2. Incidenta simptomelor minore în diferite jocuri sportive
Profilul general, indiferent de proba sportivä, în proportie majora este determinat de molesealâ si obosealâ (30,4-67,9%), urmate de dureri în articulatii (10,5-36,7%), iritabilitate (6,7-31,6%), insomnie (3,615,8%) si durere generalizatâ (3,1-5,3%), la care se adaugâ unele simptome singulare în diverse probe sportive practicate. În primul rând, tabloul respectiv cuprinde de la 5 pânâ la 7 simptome sau combinatii de simptome, ce se caracterizeazâ printr-un grad de exprimare diferit. Astfel, pentru persoanele care practica voleiul, tabloul general este format din 7 componente, dintre care valori proportionale majore sunt caracteristice pentru douâ simptome - iritabilitatea si molesealâ + obosealâ (câte 30,4%), iar valori minime - pentru trei combinatii de simptoame: insomnie si iritabilitate (4,3%), dureri în articulatii (4,3%) si dureri generalizate, insomnie, iritatie emotionalâ, obosealâ (4,3%).
La persoanele care practica baschetul, profilul general al simptomelor putin exprimate este ase-mânâtor cu cel înregistrat la persoanele ce practica voleiul - insomnia si moleseala, oboseala se întâlnesc în proportii egale (câte 31,6%), urmate de insomnie (15,8%), dureri în articulatii (10,5%), precum si dureri generalizate, dureri în articulatii, molesealâ, obosealâ (5,3%). Cele mai ample fluctuatii proportionale ale
incidentei manifestärilor subiective subtile sunt caracteristice pentru handbalisti si fotbalisti. Astfel, la fotbalisti, moleseala si oboseala se întâlneste cu o frecventä de 53,1%, iar la handbalisti - cu o frecventä de 67,9%.
Tabloul general al simptomelor putin pronuntate, care de regulä nu se märturisesc me-dicului, dar caracterizeazä cu precädere starea psihoemotionalä, în functie de proba sportivä practi-catä, este prezentat în figura 3. Astfel, datele obtinute sugereazä ideea cä probele cele mai solicitante psihoemotional sunt handbalul, apoi voleiul, fotba-lul, tenisul si baschetul. Proportiile majore în tabloul general, în toate subloturile aflate sub observatie cu exceptia handbalului, le constituie incapacitatea de concentrare (23,3-44,0%). La handbalisti, pe prima pozitie se plaseazä confuzia în timpul competitiei (48,5%), pe când la celelalte tipuri de jocuri sportive, simptomul respectiv are o frecventä de la 8,0% (vo-lei) pänä la 26,7% (tenis). În proportii semnificative, pentru toate probele sportive, este prezentä senzatia de scädere a rezistentei si a fortei, adicä senzatia de epuizare.
® scâderea rezistentei, fortei etc
s prezenta confuziei în timpul
competitiei Ç cresterea tendintei de a abandona lupta prezenta stârii de lipsâ a capacitâtii de concentrare
0,0 50,0 100,0 150,0 200,0
Figura 3. Frecventa ráspándirii simptomelor putin pronuntate ale sfereipsihoemotionale ín rándul spor-tivilor juniori (%)
Diferenta dintre variabilele calitative "Autoa-precierea stárii de sánátate" si "Tabloul general al simptomelor subiective subtile (putin pronuntate)" a decelat valori ale coeficientului de corelatie Kendall = 0,693, care sugereazá existenta unei legáturi pronuntate, semnificative din punct de vedere statistic (pn0,05).
Sportivii juniori trebuie sá fie educati cu privire la importanta recuperárii optime. Conform autorului Kellmen (2010) [4], recuperarea este un proces interindividual si intraindividual la mai multe niveluri (psihologic, fiziologic, social etc.) pentru restabilirea capacitátilor de performantá.
Concluzii
1. Evaluarea subiectivá a stárii de sánátate a sportivilor juniori a evidentiat existenta unor proble-
este prezentatä în figura 2.
40 8. 16 44 1HHHI i
». 16,7 23,3 '
45,5 líf¡¡¡¡¡¡¡^
26^3 ¿i,l 10,5 26^ í
3. Majoritatea sportivilor juniori care practicâ jocurile sportive se adreseazâ dupâ asistentâ medi-calâ la medicul de familie.
4. Suprasolicitârile fizice si psihoemotionale caracteristice activitâtilor sportive, pe fundalul pro-ceselor active de crestere si dezvoltare a organismu-lui, în combinatie cu încârcâturile din institutiile de învâtâmânt, reprezintâ factori de risc pentru aparitia unor abateri în starea de sânâtate a sportivilor juniori ce practicâ jocurile sportive.
Tabelul 1
Evaluarea comparativà a nivelului general al stàrii de sànàtate a sportivilor juniori, apreciat subiectiv
Proba spor-tivà Nivelul de apreciere a stàrii de sànàtate
Bunà Satisfàcàtoare Rea Nu stiu
n 0/o ±ESо/ n о/ ±ESо/ n о/ ±ESо/ n о/ ±ESо/
Baschet 12 63,2 11,07 7 36,8 11,07 0 0 0 0
Fotbal SC 75,8 5,28 16 24,2 5,28 0 0 0 0
Handbal 22 66,7 8,21 9 27,3 7,75 1 3 2,98 1 3 2,98
Tenis 19 63,3 8,80 9 30,0 8,37 0 0 2 6,7 4,55
Volei 20 80 8,00 4 16,0 7,33 1 4 3,92 0 0
Total 123 71,1 3,45 45 26,0 3,34 2 1,2 0,81 3 1,7 0,99
Tabelul 2
Opinia sportivilor juniori cu privire la prezenta bolilor cronice
Proba sportivà n "Suferiti de vreo boalà cronicà?"
Da Nu Nu stiu
n о/ ±A n о/ ±A n о/ ±A
Baschet 19 2 10,5 7,04 17 89,5 7,04 0,0 0,00
Fotbal 66 3 4,5 2,56 62 93,9 2,94 1 1,5 1,50
Handbal 33 3 9,1 5,00 30 90,9 5,00 0,0 0,00
Tenis 30 0,0 0,00 30 100,0 0,00 0,0 0,00
Volei 25 2 8,0 5,43 20 80,0 8,00 3 12,0 6,50
Total 173 10 5,8 1,77 159 91,9 2,07 4 2,3 1,14
Tabelul 3
Evaluarea stàrii de sànàtate a sportivilor juniori care practicà jocurile sportive în functie de frecventa îmbolnàvirilor
Proba sportivà n "De câte ori ati fost bolnav în ultimele 12 luni?"
De 1-2 ori De 3-4 ori Mai mult de 4 ori Nu am fost bolnav
n о/ ±A n о/ ±A n о/ ±A n о/ ±A
Baschet 19 10 52,6 11,45 3 15,8 8,37 2 10,5 7,04 4 21,1 9,35
Fotbal 66 45 68,2 5,73 9 13,6 4,22 0,0 0,00 12 18,2 4,75
Handbal 33 23 69,7 8,00 2 6,1 4,15 1 3,0 2,98 7 21,2 7,12
Tenis 30 11 36,7 8,80 3 10,0 5,48 4 13,3 6,21 12 40,0 8,94
Volei 25 12 48,0 9,99 5 20,0 8,00 2 8,0 5,43 6 24,0 8,54
Total 173 101 58,4 3,75 22 12,7 2,53 9 5,2 1,69 41 23,7 3,23
me de sänätate în rândul acestora si prezenta unor simptome de obosealä.
2. Fiecare al doilea sportiv a mentionat cä are în anamnezä traume care au cauzat absente de la antrenamente si competitii, precum si tratamente în conditii de spitalizare; fiecare al treilea respondent a raportat fracturi sau fisuri osoase, interventii chirurgicale si interzicerea sau limitarea antrenamentelor pe motive legate de sänätate.
Tabelul 4
Repartizarea sportivilorjuniori in functie de nivelul de asistenta medicaid solicitat
"Unde, de obicei, primiti ingrijiri medicale?"
Proba sportiva n CMF sector CNMS "Atletmed" Punct medical Altele
n % ±A n % ±A n % ±A n % ±A
Baschet 19 3 15,8 8,37 0,0 0,00 0,0 0,00 1 5,3 5,12
Fotbal 66 48 72,7 5,48 1 1,5 1,50 0,0 0,00 7 10,6 3,79
Handbal 33 27 81,8 6,71 0,0 0,00 0,0 0,00 4 12,1 5,68
Tenis 30 22 73,3 8,07 3 10,0 5,48 0,0 0,00 2 6,7 4,55
Volei 25 18 72,0 8,98 1 4,0 3,92 0,0 0,00 5 20,0 8,00
Total 173 130 75,1 3,29 5 2,9 1,27 0,0 0,00 19 11,0 2,38
Tabelul 5
Opinia sportivilorjuniori cu privire la asistenta stomatologica
Proba sportiva n "Cánd ultima data ati vizitat medicul-stomatolog?"
Un an in urma Mai mult de un an in urma O luna in urma 2-3 luni in urma
n % ±A n % ±A n % ±A n % ±A
Baschet 19 4 21,1 9,35 6 31,6 10,66 6 31,6 10,66 3 15,8 8,37
Fotbal 66 9 13,6 4,22 3 4,5 2,56 10 15,2 4,41 44 66,7 5,80
Handbal 33 8 24,2 7,46 10 30,3 8,00 7 21,2 7,12 8 24,2 7,46
Tenis 30 10 33,3 8,61 10 33,3 8,61 4 13,3 6,21 6 20,0 7,30
Volei 25 1 4,0 3,92 2 8,0 5,43 13 52,0 9,99 9 36,0 9,60
Total 173 32 18,5 2,95 31 17,9 2,92 40 23,1 3,21 70 40,5 3,73
Tabelul 6
Opinia sportivilorjuniori privind folosirea medicatiei fara consultarea medicului
Medicatie fara consultul medicului
Proba sportiva Da Nu
n % ±A n % ±A
Baschet 13 68,4 10,66 6 31,6 10,66
Fotbal 34 51,5 6,15 32 48,5 6,15
Handbal 19 57,6 8,60 14 42,4 8,60
Tenis 0 0,0 0,00 30 100,0 0,00
Volei 8 32,0 9,33 17 68,0 9,33
Total 74 42,8 3,76 99 57,2 3,76
Bibliografie
1. Cebanu S., Stefanet Gh. Assessment of health status ofjunior athletes practicing basketball and volleyball. In: Medicina Sportiva, 2019, vol. XV, nr 1, pp. 30453051.
2. Inouye J., McGrew C. Dental problems in athletes. In: Current sports medicine reports, 2015, nr. 14(1), pp. 27-33.
3. Jaba E. Statistica. Bucuresti: Editura economica, 1998. 464 p.
4. Kellmen M. Preventing overtraining in athletes in high-intensity sports and stress/recovery monitoring. In: Scandinavian Journal of Medicine and Science in Sports, 2010, vol. 20, issue 2, pp. 95-102.
5. Opariuc D.C. Statistica aplicata in stiintele socioumane. Constanta, 2011. 373 p.
6. Годик М.А., Скородумова А.П. Комплексный контроль в спортивных играх. М.: Советский спорт, 2010. 336 с.
7. Граевская Н.Д., Долматова Т.И. Спортивная медицина: курс лекций и практические занятия. Учебное особие. М.: Советский спорт, 2004. 304 с.
8. Платонов В. Перетренированность в спорте. B: Наука в олимпийском спорте, 2015, № 1, с. 19-34.
Serghei Cebanu, Catedra de igiena, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 068292923,
e-mail: [email protected]
