CC BY
1418. World Health Organization. Physical status: the use and interpretation of anthropometry: report of a WHO Expert Committee. WHO Technical Report Series, No. 854. WHO, Geneva, 1995.
19. Prevalence of Overweight Among Children and Adolescents: United States, Childhood Overweight. www. cdc.gov/nchs/NHANES 2005-2006.
20. World Health Organization. Obesity: preventing and managing the global epidemic. Report of a WHO Consultation, Geneva, 2004. www.who.int/child-adolescent-health/resour.htm
21. Xin-Nan Zong, Hui Li, Ya-Qin Zhang. Family-related risk factors of obesity among preschool children: results from a series of national epidemiological surveys in China. In: BMC Public Health, 2015, nr. 15, pp. 1-10.
22. Zelalem A. et al. Risk Factors of Overweight and Obesity among High School Students in Bahir Dar City, North West Ethiopia: School Based Cross-Sectional Study. In: Advances in Preventive Medicine, vol. 2015, article ID 294902, 9 p. http://dx.doi. org/10.1155/2015/294902
23. https://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate
Aliona Tihon, dr. st. med., conf. univ., Catedra de igiena generala, IP USMF N. Testemitanu, tel.: +373 069203364, e-mail: aliona.tihon@usmf.md
CZU: 614.878.084:63-051
ESTIMAREAIGIENICÀ A GRADULUI DE CONTAMINARE A PRODUSELOR ALIMENTARE CU PESTICIDE ORGANOCLORURATE SI A RISCULUI ASOCIAT CONSUMULUI LOR
Mariana ZAVTONI, Raisa SÎRCU, Nicolae OPOPOL,
Iurie PÎNZARU,
Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publica
Rezumat
În acest articol suntprezentate rezultatele evaluarii igienice a investigatiilor produselor agroalimentare la continutul rezidual de pesticide organoclorurate. Evaluarea datelor investigatiilor de laborator arata: cantitatea reziduala detectata în legumele investigate nu depaseste nivelurile maxime de reziduuri. A fost determinat indicele de pericol pentru diferite categorii de vârsta. Riscul expunerii la hexaclorciclohexan (HCH) pentru sanatatea copiilor variaza de la 0,0012 pâna la 0,00137, pentru adulti - 0,0008 mg/kg masa corp/zi. Riscul expunerii la diclorodifeniltricloroetan (DDT) pentru sanatatea copiilor variaza de la 0,007pâna la 0,01,pentru adulti - 0,0055 mg/kg masa corp/zi. Rezultatele determinarilor indicelui de pericol nu depasesc valoarea de referinta.
Cuvinte-cheie: reziduuri de pesticide, pesticide organocloru-rate, produse alimentare, sanatate
Summary
Hygienic estimation of the degree of contamination of food with organochlorinepesticides and the risk associated with their consumption
This article presents the results of the hygienic assessment of agro-food product investigations to the residual content of organochlorine pesticides. The evaluation of the laboratory data received shows that the residual amount detected in the investigated vegetables does not exceed the maximum residue levels. The hazard index for different age categories has been determined. The risk of exposure to HCH for children's health ranges from 0,0012 to 0,00137, for adults - 0,0008 mg/kg body mass/day. The risk of exposure to DDT for children's health varies from 0,007 to 0,01, for adults - 0,0055 mg/kg body mass/day. The results of the hazard index determination do not exceed the reference value.
Keywords: pesticide residues, organochlorine pesticides, food, health
Резюме
Гигиеническая оценка степени загрязнения пищевых продуктов хлорорганическими пестицидами и риска, связанного с их потреблением
В данной статье представлены результаты гигиенической оценки исследований агропродовольственных продуктов по остаточному содержанию хлороргани-ческих пестицидов. Оценка полученных лабораторных данных показывает, что остаточное количество, обнаруженное в исследуемых овощах, не превышает максимальные уровни. Определен индекс опасности для разных возрастных категорий. Риск воздействия ГХЦГ для здоровья детей колеблется от 0,0012 до 0,00137, для взрослых - 0,0008 мг/кг массы тела/сутки. Риск воздействия ДДТ для здоровья детей варьирует от 0,007 до 0,01, для взрослых - 0,0055 мг/кг массы тела/сутки. Результаты определения индекса опасности не превышают контрольного значения.
Ключевые слова: остатки пестицидов, хлорорганиче-ские пестициды, продукты питания, здоровье
Introducere
Republica Moldova este o tarä cu o economie bazatä pe dezvoltarea agriculturii. Pesticidele si-au gäsit o largä utilitate in agriculturä, asigurandu-se astfel obtinerea unor recolte mari si stabile [9,16].
Din grupa pesticidelor organoclorurate utilizate ca insecticide, cele mai cunoscute sunt diclorodi-feniltricloroetanul (DDT) si hexaclorciclohexanul (HCH). DDT-ul, mentionat pentru prima data de O. Zeidler in 1874, abia incepand cu anul 1944 a fost utilizat ca insecticid, pe baza cercetärilor fäcute de P. Müller, färä a cunoaste suficient proprietätile lui, in special posibilitatea de bioacumulare. Prima aplicare
a DDT-ului a avut loc în timpul celui de-al Doilea Räzboi Mondial, în regiunea Naples, Italia, pentru combaterea epidemiei de tifos [16], cât si la maladii transmise de insecte, cu ajutorul lui salvându-se numeroase vieti omenesti în zonele afectate. Doar peste câtiva DDT-ul a fost utilizat în domeniul agri-culturii, pentru combaterea diferitor boli si paraziti ai culturilor agricole [16, 17, 18]. Se estimeazä cä au fost utilizate peste 3 milioane tone de DDT. Desi a salvat multe vieti, efectele nedorite asupra sänätätii umane si a mediului au dus la interzicerea utilizärii lui [3, 4, 6, 17, 18]. Astfel, printre însusirile compusilor organoclorurati sunt: lipofilia, persistenta, bioacu-mularea, toxicitatea [17].
DDT-ul persistä mult timp în mediul rnconjurä-tor si, fiind semivolatil, liposolubil, se poate acumula în lanturile trofice, în tesuturile animalelor, în special în cele adipoase [17, 18, 19]. Durata variazä si în functie de conditiile de mediu (luminä, pH, umidita-te), în functie de factorii biologici, de prezenta unor microorganisme în mediu sau în organism, în functie de conditiile fiziologice, perioada de hibernare sau cea activä [17, 18]. În organismul uman, prezenta DDT a fost semnalatä, pentru prima datä, în anul 1948 la populatia din diferite zone din SUA [19].
Un alt reprezentant al pesticidelor organocloru-rate este HCH-ul, ce poate avea efecte nefaste asupra sistemului nervos, sistemului de reproducere si celui endocrin [15]. Acest fungicid este destul de rezistent la degradare, criteriu ce permite bioacumularea lui în produsele grase [18, 19].
În agriculturä au fost aplicate cantitäti destul de însemnate de pesticide organoclorurate, ceea ce a condus mai târziu la poluarea solurilor si a produselor cultivate pe lanurile agricole [16, 18].
În acest context, scopul studiului a fost deter-minarea concentratiei pesticidelor organoclorurate, precum HCH si DDT, în legume si evaluarea riscului asociat consumului lor. Concentrarea studiilor asupra pesticidelor organoclorurate s-a efectuat din considerentele persistentei lor, cu accent pe produsele agroalimentare mai des consumate.
Materiale si metode
t
A fost realizat un studiu de estimare a produselor agroalimentare pentru a determina nivelul rezidual de pesticide organoclorurate. Determinarea reziduurilor de pesticide în produsele vegetale a fost efectuatä prin metoda cromatografiei cu gaz în Laboratorul central sanitar-igienic al Agentiei Nationale pentru Sänätate Publicä. Pentru a evalua si a elucida calitatea produselor agroalimentare, au fost prelevate, investigate si estimate igienic 195 de
probe de produse vegetale (usturoi, morcov, cartofi, sfeclä rosie, varzä, rosii). Rezultatele investigatiilor de laborator obtinute au fost comparate cu limitele maximal admisibile (LMA) stipulate în legislatia nor-mativä a Republicii Moldova [10].
Toate alimentele destinate consumului uman sau animal în Uniunea Europeanä si RM se supun unei limite maxime a reziduurilor de pesticide în compozitia acestora, în vederea protejärii sänätätii umane si animale. În Moldova aceste limite sunt stabilite conform Hotärârii Guvernului nr. 1191 din 23.10.2010, ce transpune partial Regulamentul nr. 396/2005 al Parlamentului European si al Consiliu-lui din 23 februarie 2005. Regulamentul stabileste cantitätile maxime autorizate de reziduuri de pesticide care se pot gäsi în produsele de origine animalä sau vegetalä, destinate consumului uman sau animal [10, 14].
Determinarea dozei zilnice estimate. O altä etapä a studiului a fost determinarea dozei zilnice estimate (DZE) prin aportul consumului zilnic asupra organismului uman. Doza zilnicä estimatä a fost calculatä dupä formula [5, 18]:
DZE=CxF/W,
unde: C - suma concentratiei reziduurilor de pesticide în fiecare produs agroalimentar (mg/kg); F - consumul mediu zilnic de alimente per persoanä; W - greutatea corporalä medie (60 kg).
Consumul de legume per persoanä a fost estimat în conformitate cu normele minime ale alimentelor incluse în cosul minim alimentar (Ho-tärärea Guvernului Republicii Moldova nr. 285 din 30.04.2013).
Estimarea riscului. Ca urmare a fost determinat indicele de pericol, calculat prin urmätoarea ecuatie [1, 18]:
HI=DZE/DDA,
unde: DZE - doza zilnic estimatä; DDA - consu-mul zilnic acceptabil.
Rezultate obtinute
Prezenta reziduurilor de pesticide si a altor substante chimice în produsele alimentare de origine vegetalä este una dintre principalele bariere comer-ciale si o problemä de sänätate publicä la nivelele mondial si local [2, 19].
O formä de expunere la pesticide este consumul de alimente care ar putea fi contaminate prin reziduuri de pesticide. Alimentele reprezintä factori de mediu cu importantä deosebitä în asigurarea sänätätii omului. Orice organism viu este strâns legat de mediul säu mconjurätor printr-un permanent schimb de substante. Aläturi de aer si apä, alimentele sunt factori de mediu esentiali pentru asigurarea
substantelor necesare desfäsurärii în bune conditii a tuturor proceselor vitale [9, 12].
În anul 2016, aproximativ 50% din alimentele care au fost testate de Autoritatea Europeanä pentru Siguranta Alimentarä (EFSA) contineau reziduuri de pesticide, cu 3,8% peste limitele admise [8]. Existä îngrijorâri despre nivelul actual al reziduurilor de pesticide din produsele agroa-limentare pe care le consumäm, care pot provoca prejudiciu organismului uman [2]. Este cunoscut faptul cä o substantä sträinä nu poate fi ingeratä timp îndelungat färä sä provoace anumite efecte secundare.
Contaminarea alimentelor poate fi directa, prin tratarea produselor alimentare vegetale care se con-sumä ulterior de cätre om, sau indirectä, ca rezultat al poluärii produselor alimentare prin intermediul pesticidelor reziduale din sol, aer, apä, prin transferul pesticidelor la animal - deci prin carne, lapte, ouä [16, 17, 19].
Pentru a evalua expunerea organismului uman si influenta pesticidelor organoclorurate asupra sänätätii populatiei, a fost determinat continutul reziduurilor acestor substante chimice în produsele agroalimentare. Evaluarea igienicä a 195 de probe de produse agroalimentare (sase legume de bazä) investigate la reziduurile de pesticide organoclo-rurate ne-a permis detectarea acestora în limite ce nu depäsesc LMA. Aici remarcäm cä aplicarea pesticidelor organoclorurate pe teritoriul Republicii Moldova a fost suspendatä mcä din anul 1970, msä câteva decenii de utilizare a acestora în agricultura Moldovei au läsat locuri contaminate, persistente pänä în prezent [16].
Astfel, având în vedere valoarea reziduurilor pesticidelor investigate într-un produs anumit si tinând cont de consumul cotidian, a fost determi-natä cantitatea medie realä a mcorporärii acestor substante în organismul uman si a fost estimatä doza zilnicä. Consumul produsului s-a calculat conform datelor statistice ale Biroului National de Statisticä al Republicii Moldova, dupä normele minime de produse incluse în cosul alimentar al minimului de existentä [5]. În tabelul 1 sunt pre-zentate datele privind contaminarea produselor agricole de origine vegetalä cu pesticide, nivelul mcorporärii lor în organismul consumatorului, doza zilnicä estimatä si riscul asociat consumului lor [9].
Este cunoscut faptul cä actiunea combinatä de lungä duratä a diferitor pesticide conduce la in-tensificarea proceselor metabolice ale organismului [4, 13].
Tabelul 1
Date privind cantitatea medie realâ a încorporârii DDT si HCH în organismul uman si doza zilnicà estimatà
Produsul agro-alimentar Denumi-rea pestici-dului Concentratia determinatà, mg/kg LMA, mg/ kg DDA, Ijg/kg m.c/zi DZE, rn/kg m.c/zi HI, RfD, vg/kg m.c/zi
Usturoi DDT 0,007 0,05 0,01 0,0000007 0,00007
HCH 0,001 0,01 0,008 0,0000001 0,0000125
Morcov DDT 0,007 0,05 0,01 0,000006 0,0006
HCH 0,001 0,01 0,008 0,0000008 0,0001
Cartofi DDT 0,007 0,05 0,01 0,00007 0,007
HCH 0,001 0,01 0,008 0,00001 0,001
Sfeclä rosie DDT 0,007 0,05 0,01 0,000003 0,0003
HCH 0,001 0,01 0,008 0,0000005 0,00006
Varzä DDT 0,007 0,05 0,01 0,000016 0,0016
Rosii DDT 0,007 0,05 0,01 0,000015 0,0015
HCH 0,001 0,01 0,008 0,000002 0,0002
I= 0,5524425
Discutii
Pânâ de curând a fost acordatâ putinâ atentie efectelor toxice ale pesticidelor asupra omului si a altor organisme, ceea ce a adus la consecinte negative pentru sânâtatea publicâ si mediu [7, 15, 17].
În acest studiu a fost evaluatâ expunerea populatiei la pesticidele organoclorurate, ce a fost determinatâ prin consumul alimentar. A fost cuanti-ficat riscul pesticidelor DDT si HCH pentru sânâtatea diferitor grupe de populatie în functie de vârstâ. Astfel, s-a determinat câ indicele riscului asociat cu reziduurile de pesticide detectate în legume se în-cadreazâ în limitele de la 0,00001 pânâ la 0,007 pg/ kg m.c/zi pentru consumatori. Indicele cuantificat se aflâ în zona admisibilâ de risc. Riscul expunerii la HCH pentru sânâtatea copiilor variazâ de la 0,0012 pânâ la 0,00137 pg/kg masâ corp/zi, iar pentru adulti constituie 0,0008 pg/kg masâ corp/zi. Riscul expunerii la DDT pentru sânâtatea copiilor variazâ de la 0,007 pânâ la 0,01, pentru adulti - 0,0055 pg/kg masâ corp/zi. Asadar, rezultatele determinârilor indicelui de pericol nu depâsesc valoarea de referintâ, ele sunt expuse în tabelul 2.
Tabelul 2
Rezultatele determinàrilor riscului pesticidelor DDT si HCH pentru diferite categorii depopulatie în functie de vârstà
Denumirea pesticidului Indicele de pericol, mg/kg masà corp/ zi Valoa-rea de referintà, mg/kg m.c/zi
adulti>18 ani copii 1-7 ani copii 7-18 ani
IDDT 0,005535 0,01107 0,0076 <1
IHCH 0,000784 0,0013725 0,0012
Siguranta produselor agroalimentare este o problemá importantá pentru sánátate [8, 9], iar uneori „un fruct frumos nu Ínseamná un fruct sáná-tos!". Astfel, în conditiile de chimizare a agriculturii contemporane, indiferent de reducerea cantitátilor si a sortimentului pesticidelor aplicate, mijloacele chi-mice de protectie a plantelor continuá sá prezinte un pericol real pentru starea de sánátate a oamenilor. Ca rezultat al actiunii cronice a mijloacelor de protectie a plantelor, în conditiile unei intensitáti reduse, se produce o dereglare a mecanismelor de adaptare si de autoreglare a organismului uman, ceea ce poate cauza o stare de prepatologie. În asemenea cazuri, se formeazá un complex de modificári functionale, ce duc la dezvoltarea patologiei, manifestându-se prin diverse tulburári ale unor organe sau sisteme de organe ale organismului [3, 4, 6, 9, 11, 13, 15].
Concluzii
În cadrul studiului a fost determinat gradul de contaminare a produselor vegetale cu pesticide. S-a constatat cá cantitatea rezidualá detectatá nu depáseste limitele maxime admise.
În urma estimárii dozei zilnice asociate prin consumarea produselor agroalimentare investigate, s-a determinat cá indicele riscului asociat cu rezidu-urile de pesticide detectate în legume se Íncadreazá în limitele de la 0,00001 páná la 0,007 pg/kg masá corp/zi pentru consumatori. Indicele cuantificat se aflá în zona admisibilá de risc.
Astfel, monitorizarea reziduurilor de pesticide în produsele agroalimentare permite concomitent de a asigura securitatea alimentará si de a garanta inofensivitatea produselor alimentare de origine vegetalá plasate pe piatá.
Bibliografie
1. Ala Bouagga, Hanène Chaabane, Hassouna Bahrouni, Khaled Hassine. The Use of IRPeQModel as Indicator to Estimate the Risk of Some Pesticides on Human Health and Environment. In: Tunisian Journal of Plant Protection, 2016, vol. 11, nr. 1, pp. 133-141.
2. Arthur Y.A.U. Pesticide Residues in Vegetables and Fruits Part I:Trends in Pesticide Residues Food Poisoning Risk in the Past Three Decades. In: Food Safety Focus, February 2017, 127th Issue.
3. Bailey H.D., Armstrong B.K., De Klerk N.H., et al. Exposure to professional pest control treatments and the risk of childhood acute lymphoblastic leukemia. In: Int. J. Cancer, 2011, nr. 129, pp. 1678-1688.
4. Baldi I., Gruber A., Rondeau V., et al. Neurobehavioral eff ects of long-term exposure to pesticides: Results from the 4-year follow-up of the PHYTONER Study. In: Occup. Environ. Med., 2011, nr. 68, pp. 108-115.
5. Biroul National de Statisticä. http//www.statistica. md
6. Cao L.L., Yan C.H., Yu X.D., et al. Relationship between serum concentrations of polychlorinated biphenyls and organochlorine pesticides and dietary habits of pregnant women in Shanghai. In: Sci. Total Environ., 2011, nr. 409, pp. 2997-3002.
7. Corneci Ana-Maria s.a. Pesticide în alimente. Efectul asupra consumatorului si modalitàtipractice de depis-tare. Bucuresti, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicinä Veterinarä.
8. EFSA. The 2016 European Union report on pesticide residues in food. In: EFSA Journal, 2018; nr. 16(7), 139 p. ISSN: 1831-4732. https://doi.org/10.2903Zj.efsa. 2018.5348; http://www.efsa.europa.eu.
9. Mariana Zavtoni, Nicolae Opopol, Raisa Sîrcu. Evalu-area igienicä a gradului de contaminare a legume-lor cu reziduuri de pesticide. In: Sànàtate Publicà, Economie si Management în Medicinà, 2015, nr. 3(60), pp.79-82.
10. HG RM nr. 1191 din 23.12.2010 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare si hranà de origine vegetalà si animalà pentru animale. In: Monitorul Oficial al RM, nr. 5-14 din 14.01.2011.
11. Improvement of health through sound management of obsolete pesticide and other obsolete chemicals. Resolution of the executive board of the WHO. 126th Session EB126. In: RI3 Agenda item 4.17, 22 January 2010, p. 5.
12. Lili Florea. Poluarea alimentelor. https://www. academia.edu/20249864/77802817-Poluarea-alimentelor
13. Raisa Sîrcu, Tatiana Stratulat, Pavel Socoliuc. Tulburärile enzimatice - stäri prepatologice primare determinate de încorporarea remanentelor de pesticide. In: Profilaxia maladiilor - garantia sànàtàtii. Materialele Conferintei stiintifico-practice dedicate jubileului de 15 ani de la integrarea Serviciului sanitar-epidemio-logic de stat al municipiului Chisinäu. Chisinäu, 2007, pp. 248-253.
14. Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 februarie 2005 Privind continuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare si hrana de origine vegetalà si animalà pentru animale si de modificare a Directivei 91/414/CEE. https://eur-lex.europa.eu/ legal-content/R0/ALL/?uri=CELEX%3A32005R0396
15. World Health Organization. Health impacts of chemicals. http://www.who.int/ipcs/assessment/ru/
16. L. Juc, T. Stratulat, Y. Bouvet. s.a. Unele aspecte ale poluàrii solurilor cu pesticide organoclorurate. In: Me-diulambiant, 2007, nr. 1(31), pp. 9-16.
17. Milun V., Lusic J., Despalatovic M. Polychlorinated biphenyls, organochlorine pesticides and trace metals in cultured and harvested bivalves from the eastern Adriatic coast (Croatia). In: Chemosphere, 2016, nr. 153, pp. 18-27.
18. Aamir M., Khan S., Li G. Dietary exposure to HCH and DDT congeners and their associated cancer risk based on Pakistani food consumption. In: Environmental Science and Pollution Research, Januarie 2018.
19. Teodora L. Krompaszki (Oniga). Incidentasisemnificatia igienica a pesticidelor organoclorurate în unele probe de alimente si furaje din judetul Bistrita-Nâsâud: rez. tz. doc., 2012. '
in PC providing. It requires special training and motivation of GP-FP, the relevant regulatory framework and adequate financial and political support of the Government of Ukraine, regional and local authorities, and the interest and support of the whole society.
Keywords: palliative and hospice care; health care system; primary health care
Mariana Zavtoni, cercetâtor stiintific superior, Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publicâ, tel.: 022 574 594,
e-mail: mariana.zavtoni@ansp.md
UDC: 614.2:616-082:616-08.039.75:616-036.17
MEDICAL AND SOCIAL GROUNDS FOR THE FUNCTIONAL AND ORGANISATIONAL MODEL OF PALLIATIVE AND HOSPICE CARE SYSTEM AT THE PRIMARY HEALTH CARE LEVEL IN UKRAINE
O.G. SHEKERA, A.V. TSARENKO,
The Institute of Family Medicine of the Shupyk National
Medical Academy of Postgraduate Education (Kyiv, Ukraine), International Public Organization International
Association Health of Society (Kyiv, Ukraine)
Summary
The unfavorable medical and demographic situation in Ukraine requires of Primary Health Care (PHC) providers (GPs) and health specialist's involvement in palliative and hospice care (PC), such as Health Facilities (HF) of various Ministries and Departments, different forms of ownership. The optimal PC System in Ukraine at the PHC level conceptual model is substantiated; in particular, the PC involved institutions are substantiated: 1) PHC HF; 2) PC multi-disciplinary teams; 3) Licensed Pharmacy Facilities; 4) Social Care Facilities. At the PHC level it provides: 1) Identification and registration of palliative patients (PPs); 2) Providing palliative medical care, organization of PPs hospitalization to stationary PC HF; 3) PPs and their families members of psychological, social and religious/spiritual support organization; 4) PPs and their families members counseling, information and education; 5) Coordination and cooperation of the General Practitioners-Family Physicians (GP-FP) with a PC multi-disciplinary team, or PC HF stationary, health specialist, social care institutions, NGOs, volunteers etc. The presented functional and organizational model of the PC System at the PHC level is aimed at ensuring the availability and quality of medical and social care to incurable patients in outpatient settings and at home, to determine the role and interaction of PHC health care professionals and other specialist involved
Rezumat
Argumentari medicale si sociale pentru crearea unui model functional si organizatoric de acordare a ingrijirilorpaliative si a asistentei de tip hospice la nivelul medicinei primare in Ucraina
Situatia medicala si cea demografica nefavorabila din Ucraina impune implicarea furnizorilor de asistenta medicala primara si a specialistilor din domeniul sanatatii in ingrijireapaliativa si de hospice (PC), cum arfi facilitate sanitare (HF) ale dife-ritor ministere si departamente, diferite forme deproprietate. Sistemul PC optim in Ucraina a fost creat in baza modelului conceptual al AMP si este sustinut, in special, de asa institutii PC implicate cum ar fi: 1) PHC HF; 2) echipe multidisciplinare PC; 3) facilitati de farmacie licentiate; 4) facilitati de asistenta sociala. La nivelul AMP, acesta ofera: 1) identificarea si in-registrarea pacientilor paliativi (PP); 2)asigurarea ingrijirii medicale paliative, organizarea spitalizarii PP in PC HF stationara; 3) PP si membrii familiilor acestora, membri ai organizatiilor de suportpsihologic, social si religios/spiritual; 4) PP si membrii familiilor acestora, consiliere, informare si educatie; 5) coordonarea si cooperarea medicilor generalisti - medicilor de familie (GP-FP) cu o echipa multidisciplinara PC sau PC HF stationar, specialist in sanatate, institutii de asistenta sociala, ONG-uri, voluntari etc. Modelul functional si organizatoric prezentat al sistemului PC la nivel de AMP vizeaza asigurarea disponibilitatii si calitatii asistentei medicale si sociale pentru pacientii incurabili in ambulatoriu si la domiciliu, pentru a determina rolul si interactiunea dintre profesionistii din domeniul sanatatii AMP si alti specialisti implicati in furnizarea de PC. Aceasta necesita opregatire si o motivare speciala a GP-FP, un cadru de reglementare relevant si sprijinul financiar si politic adecvat al Guvernului Ucrai-nei, al autoritatilor regionale si celor locale, dar si interesul si sprijinul intregii societati.
Cuvinte-cheie: ingrijirepaliativa si de top hospice; sistem de sanatate; asistenta medicala primara
Резюме
Медицинские и социальные обоснования для создания функционально-организационной модели системы паллиативной и хосписной помощи на уровне первичной медицины в Украине
Неблагоприятная медико-демографическая ситуация в Украине требует участия поставщиков первичной медико-санитарной помощи (ПМСП) и специалистов здравоохранения в паллиативной и хосписной помощи (ПК), таких как медицинские учреждения различных министерств и ведомств, различные формы собствен-
