CC BY
32respectarea standardelor, culturii, eticii cercetärii a responsabilitätii si onestitätii cercetätorilor.
5. Necesitä o atentie sporitä cercetärile legate de influenta asupra sänätätii populatiei a urmäto-rilor factori: nanomaterialelor, nanotehnologiilor, nanocontaminantilor, radiatiilor ionizante si neioni-zante, multiplelor substante chimice si toxice, diver-selor deseuri, inclusiv medicale, schimbärilor clima-terice si hazardurilor naturale, obezitätii si diabetului, reclamei neloiale, stresului si arderii profesionale, violentei la serviciu, in familie, in stradä, obiceiurilor si traditiilor, traumatismului, tabagismului si alcoo-lismului, consumului necontrolat de medicamente, antibiotice si substante narcotice.
6. Räman in continuare actuale cercetärile specifice legate de: alimentatia rationalä si nutritia omului modern, sänätatea cu mijloace naturale, alimentele genetic modificate, deficientele nutritionale, miscare, sänätatea copiilor, adolescentilor, tinerilor si persoanelor varstnice, sänätatea moralä si cea psihi-cä, calitatea vietii si longevitatea sänätoasä, poluarea mediului ambiant, ocupational si habitual.
7. Si nu in ultimul rand este necesar de apreciat impactul reorganizärilor, reformelor, optimizärilor de sistem si serviciu de sänätate publicä aspra stiintei igienice si alinierea cercetärii si a instruirii in dome-niul igienei la rigorile, exigentele si experienta tärilor europene.
Bibliografie
1. Andrei Brezianu, Vlad Spanu. Historical Dictionary of Moldova. Scarecrow Press, 2007, pp. 85-86.
2. Bologa V.L. Istoria medicinei románesti. Bucuresti: Ed. Medicalä, 1972.
3. Ion Bahnarel, Valeriu Pantea. Marele savant Nicolae Testemitanu. In: Nicolae Testemitanu - nume devenit simbol. Chisinäu: Epigraf, 2017. 528 p.
4. Тестемицану Н.А. Пути сближения уровней медицинской помощи городскому и сельскому населению Молдавской ССР. Кишинев: Штиинца, 1974. 306 с.
5. Jaloanele edificárii sänätätii publice in República Moldova: 65de ani. Chisinäu: Centrul National de Sänätate Publicä, 2013. 256 p.
6. Petru larovoi. Boli invinse. Chisinäu: Cartea Moldoveneascä, 1980.
7. Popusoi E. Istoria medicinei si a ocrotirii sänätätii in República Sovieticä Socialistä Moldoveneascä: tz. dr. hab. 1985.
8. Vasile Räscanu. Istoricul Spitalului Oräsenesc Clinic de Adultidin Iasi, in cadrul evolutival fostelorasezäminte Sf. Spiridon. Bucuresti: Editura Medicalä, 1956.
Ion Bahnarel, dr. hab. med., prof. univ., sef Catedrä de igienä generalä, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 069104631, e-mail: ion.bahnarel@usmf.md
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR ZILNIC IN RELATIE CU PERSONALITATILE ACCENTUATE: STUDIU DE CAZ LA 0 POPULATIE REPREZENTATIVA DIN ROMANIA
Cristina PETRESCU,
Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes,
Timisoara, Romania
Rezumat
In studiul efectuat mi-am propus sa investighez comportamen-tul alimentar al studentilor in relatie cupersonalitatile accentuate. Materialul a fost reprezentat de un esantion format din 1364 de studenti (60,7% femeisi 39,3% barbati), cu aplicarea a doua chestionare: unul pentru comportamentul alimentar si chestionarul "Personalitati accentuate". Doua personalitati accentuate au fost relevante in relatia cu servirea sau nu a micului dejun: II - hiperexacta si, respectiv, IV - nestapanita. In concluzie este sugerata existenta unei relatii comportament alimentar - personalitati accentuate.
Cuvinte-cheie: comportament alimentar, personalitati accentuate
Summary
Eating behavior related to strong personalities: case-study in a representative population from Romania
In the performed study I aimed at investigating students' eating behavior related to strong personalities. The material consisted on a sample formed by 1364 students (60,7% female and 39,3% male) applying two questionnaires: one for eating behavior and the questionnaire "Strong Personalities". Two strong personalities were revealed as being in relation to having or no having the breakfast: II - hyperexact and IV - unruly, respectively. In conclusion, a relation eating behavior - strong personalities is suggested.
Keywords: eating behavior, strong personalities Резюме
Пищевое поведение, связанное с акцентуированными личностями: тематическое исследование в репрезентативной популяции из Румынии
В проведенном исследовании автор стремился исследовать пищевое поведение студентов, связанное с акцентуированными личностями. Материал состоял из выборки, составленной из 1364 студентов (60,7% женщин и 39,3% мужчин), заполнивших две анкеты: одну для пищевого поведения и анкету «Акцентуированные личности». Были выявлены две акцентуированные личности, имеющие или не имеющие завтрак: II - сверхточный и IV - недисциплинированный, соответственно. В заключение, предполагается связь между пищевым поведением и сильными личностями.
Ключевые слова: пищевое поведение, акцентуированные личности
Introducere
Relatia comportament alimentar - personalitate este abordatá frecvent in literatura de specialitate [1]. Comportamentul alimentar ca un comportament cu risc este frecvent intalnit la tineri. Procesul de dezvoltare a personalitátii incepe de la nastere si continuá paná la finalizarea stadiului adolescentei, cu prelungire dupá aceastá perioadá. Se pune frecvent intrebarea: Ce structurá de personalitate determina un anumit comportament alimentar cu riscsau ce impact psihologic pot avea comportamentele cu risc asupra individului?
Comportamentul alimentar poate fi de ase-menea modificat de traumele psihice (ráspunsul organismului la factorii de distress din mediul social). Nu este deloc de neglijat componenta geneticá ce duce la aparitia comportamentelor cu risc.
ín studiul efectuat mi-am propus drept scop abordarea comportamentelor alimentare intalnite la studenti in relatie cu personalitátile accentuate.
Material si metode
t
Studiul a fost efectuat pe un esantion format din 1364 de studenti (60,7% fete si 39,3% báieti cu varsta cuprinsá intre 19 si 30 de ani), selectati din 10 universitáti din Romania. Metoda folositá a fost
0 anchetá observationalá retrospectivá (studiu de caz) prin aplicarea a douá chestionare: chestionarul privind starea de sánátate (60 de itemi, din care am selectat itemii Q55 -Q60 cu referire la frecventa si continutul meselor, utilizarea produselor de pa-tiserie, servirea mesei in timpul desfásurárii altor activitáti si perceptia stárii de sánátate) si chestionarul Personalitáti accentuate (indicele Cronbach alfa - 0,823; 88 de itemi cu referire la personalitátile:
1 - demonstrativá, II - hiperexactá, III - hiperperse-verentá, IV - nestápanitá, V - hipertimicá, VI - disti-micá, VII - ciclotimicá, VIII - exaltatá, IX - anxioasá si X - emotivá) [2].
Au fost construite profilurile de personalitate pentru studentii care iau intotdeauna si pentru cei care nu iau micul dejun. Analiza statisticá (testul chi pátrat - x2, testul Fisher si corelatia gamma - y) a fost efectuatá cu ajutorul programului statistic SPSS 20.
Rezultate obtinute
Servirea meselor: 40,2% din studentii participant in studiu au afirmat cá iau micul dejun dimineata; 23,6% nu iau micul dejun dimineata; 40,8% servesc trei mese pe zi; 9.4% servesc doar o masá pe zi.
Meniul. Gustarea a fost reprezentatá in proportii egale de un baton de ciocolatá sau de dulciuri (28,5%), ori de fructe sau legume (27,9%). Cei mai multi studenti (51%) au consumat produse de pati-
serie sâptâmânal, iar 13,7% nu au consumat deloc produse de patiserie.
Servirea mesei în timpul desfásurárii altor activitáti: 54,5% din participanti au afirmat câ mânâncâ în fata calculatorului, televizorului (27,6% frecvent) sau la cinematograf.
Perceptia stárii de sánátate: 56,8% din studenti au perceput starea lor de sânâtate ca fiind "bunâ" si 38,2% - ca fiind "satisfâcâtoare".
Personalitátile accentuate în relatie cu comportamentul alimentar
Profilul personalitátilor accentuate la studentii care au afirmat câ nu servesc micul dejun se caracte-rizeazâ prin relevanta firii IV - nestâpânite (75%/50%), în comparatie cu cei care servesc micul dejun, unde este relevantâ firea II - hiperexactá (49,8%/24,9%) (v. figura).
Analiza statisticâ a evidentiat o diferentâ semni-ficativâ statistic între studentii care nu servesc si cei care servesc micul dejun pentru firile IV (nestâpânitâ) si, respectiv, II (hiperexactâ), (tabelul 1).
Analiza statisticâ a evidentiat de asemenea diferente semnificative între studentii care mânâncâ sau nu mânâncâ când desfâsoarâ o altâ activitate (priveste emisiuni la televizor, lucreazâ la computer sau sunt la cinematograf) în ceea ce priveste personalitâtile accentuate: I - demonstrativâ, IV -nestâpânitâ si VII -ciclotimicâ (tabelul 2).
Discutii
În studiul efectuat sunt abordate noi aspecte ale comportamentului alimentar, frecventa, numâ-rul meselor, meniul si contextul în care sunt servite acestea. Micul dejun are un rol important în aceastâ apreciere, deoarece în multe cazuri se ia dimineata devreme, înainte de plecarea la scoalâ/universitate sau la serviciu. Structura de personalitate a tânârului joacâ un rol important în acordarea timpului necesar pentru micul dejun. În studiul de fatâ a rezultat câ tinerii cu personalitatea accentuatâ II/hiperexactâ acordâ timp luârii micului dejun, în timp ce tinerii cu personalitatea IV/nestâpânitâ nu acordâ timp. Acest aspect se regâseste în literatura de specialitate cu referire la impulsivitate în relatie cu comportamentul alimentar si alte comportamente cu risc [3].
Întrebarea S52, la care râspunsurile studentilor au întrunit criteriul simptomatic si au prezentat o diferentâ semnificativâ statistic la studentii care nu servesc fatâ de cei care servesc micul dejun, denotâ în mod evident impulsivitatea si nerâbdarea (tabelul 1). Foarte interesant a fost rezultatul în care studentii cu personalitatea accentuatâ IV/nestâpânitâ mânâncâ în timp ce desfâsoarâ o altâ activitate, fie ea si re-laxantâ (statul în fata televizorului, calculatorului sau
la cinematograf), ceea ce denotä importanta redusä pe care o acordä acesti tineri comportamentului alimentar. Faptul cä semnificatia statisticä a diferentei räspunsurilor simptomatice intre studentii care mänancä sau nu in timp ce desfäsoarä alte activitäti a fost crescutä la intrebarea S8 (tabelul2) deschide posibilitatea unor noi abordäri in cercetare.
Ce se intamplä in "interiorul" acestor tineri in mäsurä sä determine ruperea comunicärii si sta-rea de disconfort? Existä posibilitatea ca, pornind de la analiza comportamentului alimentar ca un comportament cu risc, sä se realizeze o diagnozä la nivel psihologic si chiar psihiatric. Douä alte personalitäti accentuate au reiesit ca fiind relevante in desfäsurarea concomitentä a celor douä activitäti (alimentatie si privitul emisiunilor la televizor), si anume: personalitätile I - demonstrativä si VII - ci-clotimicä. Din analiza intrebärilor care au primit cele mai relevante räspunsuri simptomatice (S22 si S28, tabelul2) reiese afectarea tinerilor la nivelul emotiilor, cu cresteri ale intensitätii exprimärii acestora si cu o variabilitate crescutä a exprimärii de la o extremä la alta („emotional eating") [4]. Afectarea comportamentului alimentar este un efect si in acelasi timp o cale deschisä pentru diagnozä.
Meniul analizat in acest studiu a fost echilibrat, cu folosirea dulciurilor, a produselor de patiserie, a fructelor sau legumelor pentru marea parte a studentilor.
Un rezultat interesant a fost perceptia tinerilor asupra propriei lor stári de sánátate. Faptul cá 38,2% isi percep starea de sánátate ca fiind "satisfácátoare" la aceastá grupá de varstá aduce semne de intrebare asupra calitátii vietii si impune noi studii in aceastá directie.
O limitá a acestui studiu o reprezintá faptul cá el este unul observational.
Concluzii
1. Comportamentul alimentar la studentii din grupa de varstá 19-30 de ani continuá sá fie un comportament cu risc pentru tinerii din Romania aflati in etapa superioará a procesului de pregátire profesionalá.
2. Perceptia lor asupra propriei sánátáti ca fiind "satisfácátoare" oferá unele indicii asupra perceptiei calitátii vietii.
3. Douá personalitáti accentuate: II - hipe-rexcitatá si IV - nestápanitá au fost gásite ca fiind semnificative statistic in relatie cu comportamentul servirii, respectiv al absentei micului dejun.
4. Firea IV/nestápanitá a fost gásitá ca fiind in relatie cu mancatul in timpul desfásurárii altor activitáti (statul la televizor, calculator, cinematograf) aláturi de firile I/demonstrativá si VII/ciclotimicá.
Asadar, este sugeratá existenta unei relatii comportament alimentar - personalitáti accentuate.
Profilurile personalitátilor accentuate la studentii care servesc (B) sau nu servesc (A) micul dejun
Tabelul 1
Semnificatia statisticá a relatiei personalitáti accentuate cu prezenta sau absenta servirii micului dejun (chi pátrat - x2; corelatia gamma - y)
Personalitáti accentuate Itemi Raspunsuri si tntrebari x2 Testul Fisher exact sig. (a) Y (c, d) Sig.
IV Nestápánit S52 Da. Cand cineva Va necajeste rau de tot si cu intentie, ati fi in stare sa Va iesiti din fire si sa Va incaierati? 11.52(b) 0.000 -0.23 0.001
II Hiperexact S26 S61 Da. Va supara faptul ca acasa perdeaua sau fata de masa sunt putin cam strambe si le indreptati? Da. Sunteti peste masura de grijuliu ca acasa fiecare lucru sa aiba un loc al lui? 16.93(b 12.99(b) 0.000 0.000 0.28 0.25 0.000 0.000
Notá. a - calculatpentru tabelul 2x2; b - 0 celule cu valorile asteptate mai mici decât 5; c - fárá asumarea ipotezei nule; d - utilizarea erorii-standard asimptotice cu asumarea ipotezei nule.
Tabelul 2
Semnificatia statisticá a relatiei personalitáti accentuate la studentii care mánáncá sau nu mánáncá când sunt în fata televizorului, calculatorului sau la cinematograf
Personalitáti accentuate Itemi Raspunsuri si tntrebari x2 Testul Fisher exact sig. (a) Y (c, d) Sig.
I Demonstrativ S22 Da. Ati avut pana acum crize de plans sau crize nervoase/soc nervos? 20.19(b) 0.000 0.36 0.000
IV Nestápánit S8 S52 Da. Sunt zile in care fara un motiv aparent sunteti imbufnat(a) si iritat(a) incat ar fi mai bine sa nu Vi se adreseze nimeni? Da. Cand cineva Va necajeste rau de tot si cu intentie, ati fi in stare sa Va iesiti din fire si sa Va incaierati? 13.44(b) 27.72(b) 0.000 0.000 0.30 0.41 0.000 0.000
VII Ciclotimic S28 Da. Vi se schimba des dispozitia fara motiv? 14.42(b) 0.000 0.33 0.000
Notá. a - calculat pentru tabelul 2x2; b - 0 celule cu valorile asteptate mai mici decât 5; c - fárá asumarea ipotezei nule; d - utilizarea erorii-standard asimptotice cu asumarea ipotezei nule.
Contribuitori
Dátele utilízate în acest articol au ca sursá Pro-iectul nr. 402/7.11.2012 Comportamentul cu risc pentru sánátate în conjunctie cu trásáturile psihologice si de personalitate la oamenii tineri, finantat de Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer si Academia Ro-máná. Coordonator de proiect: Rada C., participanti: Albu A., Bigiu N., Burghele C., Cozaru G.C., Drághici A., Faludi C., lordánescu C., Moga M.A., Muresan O., Nechita Fl., Papari, A., Pescaru M., Petrariu Fl., Petrescu C., Pirlog M., Sava N., Seceleanu A., Tarcea M.
Bibliografie
1. Vainik U., Dube L., Lu J., Fellows L.K. Personality and situation predictors of consistent eating patterns. In: PloS One, 2015, nr. 10(12): e01444134. Doi: 10.1371/ journal.pone.01444134
2. Schmieschek H. Questionnaire for the determination of accentuated personalities. In: Psychiatrie, Neurologie und Medizinische Psychologie, 1970, nr. 22(10), pp. 378-381.
3. Jasinska A.J., Yasuda M., Burant C.F., et al. Impulsivity and inhibitory control deficits are associated with unhealthy eating in young adults. In: In: Appetite, 2012, nr. 59(3), pp. 738-747.
4. Vannucci A., Tanofsky-Kraff M., Crosby R., et al. Latent profile analysis to determine the typology of disinhib-ited eating behaviors in children and adolescents. In: J. Consult. Clin. Psychol, 2013, nr. 81(3), pp. 494-507.
Cristina Petrescu, conferentiar, doctor, e-mail: cpetrescu64a@yahoo.com
