CC BY
11alelor de constructie (cenusa, zgura etc.) trebuie sä tntruneascä urmätoarele conditii:
a) pentru materialele utilizate la constructia edificiilor locative si publice noi (clasa I): Aef <300 Bq/kg; e.
b) pentru materialele folosite la constructia drumurilor în limitele teritoriului zonelor locative si al zonelor de constructie în perspectivä, la constructia edificiilor industriale (clasa II): Aef <600 Bq/kg;
c) pentru materialele utilizate la constructia obiectelor industriale izolate, unde este exclusä afla-rea persoanelor, a drumurilor în afara localitätilor, a obiectelor subterane, drumurilor în zonele de trai cu conditia acoperirii acestora cu un strat de pämänt nu mai mic de 0,5 m (clasa III): Aef. <1350 Bq/kg;
d) când Aeff >1350 kBq/kg, problema utilizärii materialelor se rezolvä în fiecare caz aparte prin concordare cu Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä.
Concluzii
Studiul efectuat se referä la analiza spectro-metricä a 1545 de probe de diverse materiale de constructii, efectuându-se 4394 de investigatii pri-vind continutul radionuclizilor naturali principali: 226Ra, 232Th si 40K si activitatea lor specificä. Rezultatele denotä cä radioactivitatea naturalä în materialele de constructie cercetate nu a depäsi limitele admisibile conform normelor nationale.
Bibliografie
1. Council Directive 2013/59/EURAT0M. In: Official Journal of the EU, 2014.
2. IAEA-TECDOC-1472 Naturally occurring radioactive materials (NORM IV). Proceedings of an international conference held in Szczyrk, Poland, 17-21 May 2004.
3. Isopescu D., Robu B.M., Cretescu I. Studiul privind evalu-area caracteristicilor de radioactivitate în materiale/ produse utilizate in constructii. Universitatea Tehnicä "Gheorghe Asachi" Iasi, Facultatea "Constructii si Instalatii", 2015. 15 p. www.tuiasi.ro (vizitat 05.07.2019).
4. Michael F. L'Anunziata-Radioactivity: Introduction and History. Elsevier, 2007. 632 p. ISBN 978-0-44452715-8.
5. Nergiz Yildiz Yorgun et al. Determining radiological hazards due to the natural radioactivity in building materials used in Van, Turkey. In: Fresenius Environmental Bulletin, 2018, nr. 27(6), pp. 4448-4454.
6. Normele Fundamentale de Radioprotectie. Cerinte si Reguli Igienice (NFRP-2000) nr. 06.5.3.34 din 27.02.2001. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40-41 din 2001.
7. Pantelica A., Apostol A., Ene A. Naturally occurring radionuclides in some phosphogypsum based building materials determined by gamma-ray spectrometry. In: Natural radiation Sources. Challenges, Approaches and opportunities. Bucharest, 2019, p. 1. ISBN: 978973-0-29488-1.
8. Raportul Comitetului Stiintific al Natiunilor Unite asupra Efectelor RadiatiilorAtomice (UNSCEAR). 1993.
9. RMS nr. 217: Regulament si norme igienice privind reglementarea expunerii la radiatii a populatiei de la sursele naturale nr. 06-5.3.35 din 05.03.2001. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 92 din 03.08.2001.
10. Toma A., Dulama C. Nuclear techniques applied to radiological characterization of NORM. In: Natural radiation Sources. Challenges, Approaches and opportunities. Bucharest, 2019, p. 17. ISBN: 978-973-0-29488-1.
11. Василенко О.И. Радиационная экология. М.: Медицина, 2004. 216 с.
12. ГОСТ 28168-89. Почвы. Отбор проб (STAS-28168-89), 1989. http://vsegost.com/Catalog/38/38689. shtml (vizitat 08.07.2019).
Vasile Balanel, cercetâtor stiintific, Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publicâ, tel.: 079765538
CZU: 616.831-005.1
ESTIMAREA IMPACTULUI STRESORILOR PSIHOSOCIALI ÎN ETIOLOGIA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL
Vladimir BERNIC,
Agentia Nationalâ pentru Sânâtate Publicâ
Rezumat
Actualmente sunt multiple studii ce demonstreazâ ca stresul psihosocial este un factor de rise independent în etiologia bolilor cardiovasculare. Totusi, este necesar de mentionat ca majoritatea cercetarilor efectuate la acest subiect s-au axat preponderentpe bolile cardiace si mai putin pe cele vasculare. A fost realizat un studiu caz-control, care a vizat diagnosticul factorilor de risc psihosociali în etiologia accidentului vascular cerebral (AVC). Studiul a fost realizat pe un esantion de 467 de pacienti cu AVC si 450 de persoane conventional sanatoa-se. Analiza rezultatelor obtinute în cadrul studiului denota ca 25,1% din pacientii cu AVC cercetati au fost divortati sau vaduvi. În lotul-martor, indicele de expunere la acest factor a fost de 2,7 ori mai mic (P<0,0001). Nivelul educational scazut, starea financiara precara, conflictele din familie la bolnavii cu AVC s-au înregistrat, respectiv, de 2,0,1,6 si 1,9 ori mai frecvent comparativ cu persoanele conventional sanatoase investigate (P<0,0001). Aceeasi legitatese atesta si la estimarea tulburarilor emotionale, careprevaleaza în lotul experimental (P<0,0001). Asadar, rezultatele studiului demonstreaza ca stresorii psiho-sociali, direct sau indirect, pot favoriza aparitia AVC, iar una dintre directiile prioritare în prevenirea accidentelor vasculare ar fi consolidarea eforturilor intersectoriale întru asigurarea bunastarii si îmbunatatirea calitatii vietii populatiei.
Cuvinte-cheie: accident vascular cerebral, stres, stresori psi-hosociali, preventie
Summary
The impact of psycho-social stressors estimation in the etiology of cerebral vascular accidents
There are many studies demonstrating that psychosocial stress is an independent risk factor in the etiology of cardiovascular disease. However, it is necessary to note that most of the researches carried out in this field were mainly focused on cardiac and not vascular diseases. A case-control study was conducted focused on the diagnosis of psychosocial risk factors in the etiology of stroke. The study sample was of 467 stroke patients and 450 conventionally healthy individuals. The analysis of the results of the study shows that 25,1% of the stroke patients investigated were divorced or widowed. The exposure index to this factor2,7 times lower (P<0.0001) in the control group. Lower educational level, precarious financial condition, family conflicts in stroke patients were 2,0,1,6 and 1,9 times more frequent compared to conventionally investigated healthy people (P<0,0001). The same legitimacy is also found in the estimation of emotional disorders, which in the experimental group were recorded frequently (P<0,0001). The results of the study demonstrate that psychosocial stressors, either directly or indirectly, can lead to stroke, and one of the priority directions in preventing vascular accidents would be to strengthening cross sectoral efforts in order to ensure social welfare and improve the life quality of the population.
Keywords: stroke, stress, psychosocial stressors, prevention Резюме:
Оценка влияния психосоциальных стрессоров на этиологию инсульта
В настоящее время существует множество исследований, демонстрирующих, что психосоциальный стресс является независимым фактором риска в этиологии сердечно-сосудистых заболеваний. Тем не менее следует отметить, что большинство исследований, проведенных в этом направлении, были сосредоточены в основном на болезнях сердца, а не на патологии сосудов. Было проведено исследование случай-контроль, посвященное диагностике психосоциальных факторов риска в этиологии инсульта. Исследование было проведено на выборке из 467 пациентов с инсультом и 450 условно здоровых людей. Анализ результатов данного исследования показывают, что 25,1% из пациентов с инсультом были разведены или овдовели. В контрольной группе данный показатель был в 2,7 раза ниже (Р<0,0001). Низкий уровень образования, плохое финансовое положение, семейные конфликты у пациентов, перенесших инсульт, встречались соответственно в 2,0, 1,6 и 1,9раза чаще по сравнению с исследованными здоровыми лицами (P<0,0001). Та же закономерность обнаружилась при оценке эмоциональных расстройств, которые в экспериментальной группе регистрировались чаще (P<0,0001). Результаты данного исследования показывают, что психосоциальные стрессоры, прямо или косвенно, могут способствовать развитию инсульта, а одним из приоритетных направлений в предотвращении инсульта является координация и укрепление
меж-секторальных усилий по обеспечению социального благополучия и улучшению качества жизни населения.
Ключевые слова: инсульт, стресс, психосоциальные стрессоры, профилактика
Introducere
ín ultímele decenii apar tot mai multe dovezi privind impactul stresului psihosocial in etiologia diverselor boli netransmisibile. Ultimele studii prospective au arátat cá populatia cu statut socioeconomic precar, nivel educational scázut, cu venituri mici, stare psihologicá nesatisfácátoare in familie, care locuiesc intr-o arie rezidentialá sáracá, prezintá un risc sporit de morbiditate si mortalitate globalá [5, 6, 18].
Cele mai frecvente patologii asociate eti-ologic cu stresorii psihosociali sunt bolile cardio-vasculare, care ráman cauza principalá a deceselor si a dezabilitátilor severe atat la nivel global, cat si la nivel national [14, 15, 21, 22]. Actualmente sunt multiple studii ce permit a cataloga stresul psihosocial ca factor de risc independent in etiologia bolilor cardiovasculare [3, 11, 20]. Totusi, este necesar de mentionat cá majoritatea cercetárilor efectuate la acest subiect s-au axat preponderent pe bolile car-diace si mai putin pe cele vasculare [17]. Astfel, in cazul accidentului vascular cerebral (AVC) stresorii psihosociali sunt investigati insuficient, in pofida faptului cá sunt conceputi de populatie ca principali factori de risc in declansarea patologiei mentionate [10, 23]. Putinele studii cu referintá la impactul stresului psihosocial in geneza AVC raporteazá rezultate diferite si uneori contradictorii privind relatiile dintre stresorii psihosociali si AVC [7, 12, 19].
Scopul studiului realizat a fost estimarea impac-tului stresorilor psihosociali in etiologia accidentului vascular cerebral.
Material si metode
9
ín scopul estimárii impactului stresorilor psihosociali in etiologia AVC a fost realizat un studiu caz-control, care a cuprins un esantion de 467 de pacienti cu AVC (lot experimental) si 450 de persoane conventional sánátoase (lotul-martor). Pentru deter-minarea nivelului de expunere a persoanelor luate in studiu la factorii psihosociali, a fost efectuat un sondaj sociologic conform chestionarului elaborat anterior. ín cadrul studiului au fost aplicate urmá-toarele metode de cercetare: istoricá, sociologicá si matematico-statisticá.
Rezultate si discutii
* *
Rezultatele sondajului efectuat in cadrul studiului denotá cá cel mai frecvent factor de risc in etiologia
AVC conceput de populatie a fost stresul psihosocial, indicat de 30,7% dintre persoanele investigate (31,6% femei si 29,6% bärbati). Cu toate acestea, la elaborarea si implementarea directiilor, strategiilor si mäsurilor de preventie, factorul mentionat este subestimat. Aceasta are loc din cauza lipsei unui mesaj clinic clar privind rolul stresorilor psihosociali în geneza AVC [17]. Totodatä, una dintre problemele majore în estimarea impactului stresului psihosocial constä în dificultatea mäsurärii variabilelor psihosociale.
Analiza sistemicä a literaturii de profil ne-a permis sä conchidem (figura 1) cä impactul stresului psihosocial în geneza AVC poate fi direct, prin mo-dificäri patologice la nivelul vaselor cerebrale, sau indirect, prin declansarea unor maladii predecesorii accidentului vascular (hipertensiune, diabet zaharat, boli cardiace, obezitate) sau prin modificäri compor-tamentale cu risc sporit de aparitie a evenimentului estimat. Astfel, stresorii psihosociali pot actiona asupra stärii de sänätate izolati sau combinati, în mod direct sau indirect.
Starea civilâ
Statutul socioeconomic
Conflicte în familie la serviciu
Depresie, anxietate, ostilitate
lo [«3 *Ö
0 1 GA
h - P
j i-]0 H »! H ce
Fumatul Alcoolul
Hipertensiune
Diabet zaharat
Boll cardiace
Obezitate
Figura 1. Impactul stresorilor psihosociali în geneza AVC
Unul dintre stresorii important în etiologia bo-lilor cardiovasculare este starea civilâ. Este cunoscut faptul câ câsâtoria trainicâ reprezintâ un puternic factor protector, antistres si de sustinere socialâ. Totodatâ, divortul sau decesul unuia dintre parteneri este un eveniment stresant puternic, cu o varietate de consecinte sociale, psihologice si fizice pentru întreaga viatâ, care pot fi amplificate prin riscul izolârii sociale. Mai multe studii au demonstrat câ persoanele vâduve sau divortate au un risc cu mult mai mare de a face un eveniment cardiac, comparativ cu persoanele câsâtorite [1, 9].
În cazul AVC sunt mai putine dovezi ce ar indica la rolul etiologic al stârii civile în declansarea evenimentului. Totusi, rezultatele obtinute în cadrul studiului realizat (figura2) denotâ câ din totalul pacientilor cu AVC investigati, 25,1% au fost divortati sau vâduvi (bârbati 16,7%, femei 34,8%), în lotul-martor aceastâ pondere fiind de 2,7 ori mai micâ (P<0,0001), (bârbati 6,8%, femei 11,9%). Este necesar de mentionat câ 17,6% din pacientii intervievati (bârbati 14,4%, femei
21,4%) în general locuiau singuri, fiind expusi unui risc sporit de izolare si lipsä de sustinere socialä, care amplificä impactul etiologic în declansarea AVC. În lo-tul-martor, ponderea persoanelor ce locuiesc singure a fost de 2,8 ori mai micä (P<0,0001).
34,8
35 30 25 20 15 10 5 0
16,7
6,8
25,1
11,9
9,2
Bârbati
Femei
□ Grup experimental
Total
□ Grup-martor
Figura 2. Ponderea persoanelor luate în studiu care sunt vâduve sau divortate
Un alt determinant, nu mai putin important, al stresului psihosocial este statutul socioeconomic, care include nivelul educational, profesia, starea fi-nanciarâ etc. La moment sunt acumulate suficiente date ce ne permit sâ asociem statutul socioeconomic scâzut cu nivelul crescut al mortalitâtii prin boli cardiovasculare ca urmare a lipsei resurselor sociale si materiale cu rol protector în declansarea stresului cronic [4].
Dupâ cum a fost mentionat anterior, unul din indicatorii statutului socioeconomic este nivelul educational. Nivelul scâzut al studiilor sau lipsa lor, în special a celor profesionale, creeazâ impedimente în alegerea unui loc de muncâ dupâ plac si bine plâtit, conduce la incapacitatea de a face fatâ exigentelor specifice profesiei practicate, limiteazâ posibilitâtile de manifestare si crestere profesionalâ, fapt ce gene-reazâ un disconfort psihologic si o stare de epuizare, cu efecte grave asupra stârii de sânâtate.
Rezultatele obtinute (figura 3) atestâ câ mai mult de o treime din pacientii cu AVC au confirmat lipsa studiilor profesionale (bârbati 22,6%, femei 43,8%). În lotul-martor, ponderea persoanelor fârâ studii s-a înregistrat doar în 16,0% din cazuri (bârbati 16,1%, femei 15,9%).
50 40 30 20 10
22,6
y
43,8
32,3 71
15,9
-71
16
Bârbati Femei Total
□ Grup experimental DGrup-martor
Figura 3. Ponderea persoanelor luate în studiu cu nivel educational scâzut
0
Nivelul de studii se coreleazá direct cu starea financiará - un alt indicator important al statutului socioeconomic. Astfel (figura 4), 28,7% din pacienti (bárbati 25,3%, femei 31,9%) au raportat o stare financiará nesatisfácátoare. În lotul-martor, ponderea persoanelor ce au confirmat starea financiará precará a fost de 1,6 ori mai micá (P<0,0001), (bárbati 16,1%, femei 19,9%). În linii generale, o pátrime din bolnavii cu AVC intervievati îsi apreciazá conditiile de viatá ca nesatisfácátoare (bárbati 21,4%, femei 26,7%). Aceastá apreciere a fost confirmatá si de 7,9% dintre persoanele conventional sánátoase (lotul-martor).
35 30 25 20 15 10 5 0
25,3
16,1
✓ /
31,9
19,9 k-7
28,7
x V
17,9 ■ÍÉ
Bárbati Femei
□ Grup experimental
Total □ Grup-martor
Figura 4. Ponderea persoanelor luate în studiu cu stare financiará nesatisfácátoare
Particularitátile descrise mai sus pot favoriza aparitia situatiilor frecvente de conflict atât în familie, cât si la serviciu, care pot amplifica sau genera stresul cronic, cu ulterioarele consecinte pentru sánátate. În acest context, starea psihologicá nefavorabilá în familie, conditionatá de multiplele conflicte, au recu-noscut-o 15,0% din persoanele lotului experimental si 7,9% din cel martor. Este de mentionat cá în ambele grupuri investigate, femeile au fost mai afectate sau mai sensibile la stresorul mentionat. Totodatá, nu trebuie de neglijat nici conflictele de la serviciu, care au fost mentionate de 3,9% dintre bolnavii cu AVC (bárbati 3,9%, femei 3,8%) si 1,9% dintre persoanele din lotul-martor (bárbati 2,0%, femei 1,7%).
De rând cu stresorii sociali, un rol deosebit în declansarea stresului psihosocial cronic îl au tul-burárile emotionale: depresia, anxietatea, ostilitatea. Prevalenta ridicatá a afectiunilor depresive si de anxietate si relatia lor cu bolile cardiovasculare sunt cunoscute de mult timp [16]. Existá suficiente dovezi ce demonstreazá cá la persoanele cu depresie si an-xietate riscul de a dezvolta o boalá coronarianá, un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral este de circa 2,5-5,5 ori mai mare, comparativ cu persoanele neexpuse factorilor emotionali mentionati [2, 8, 13].
Rezultatele studiului realizat de asemenea in-dicá o discrepantá considerabilá a ponderii persoa-nelor din ambele loturi ce acuzá stári frecvente de
tulburári emotionale, Astfel (figura 5), au confirmat stárile frecvente de anxietate si depresie 30,2% din pacientii intervievati (bárbati 25,3%, femei 35,5%) si 19,9% din persoanele conventional sánátoase (bárbati 16,9%, femei 23,3%).
35,5
25,3
16,9
—71
30,2
23,3
19,9
Bárbati Femei Total
□ Grup experimental □ Grup-martor
Figura 5. Ponderea persoanelor luate în studiu care au acuzat stàri de depresie si anxietate
Impactul stresului psihosocial de multe ori este amplificat si de unele modificàri comportamentale (fumatul, excesul de alcool), care sunt concepute gresit de cátre populatie ca remedii antistres. Aceastá ipotezá este confirmatá si de studiul nostru, care a demonstrat cá în rândul bolnavilor cu AVC procentul persoanelor ce au fumat páná la eveniment sau au întrebuintat în exces báuturi alcoolice este mai mare comparativ cu lotul-martor.
Particularitátile comparative de expunere la stresorii estimati, descrise în articolul de fatá, ne permit sá conchidem cá stresul psihosocial este un factor de risc major în geneza AVC si trebuie sá fie studiat în continuare pentru a elabora directii, stra-tegii si tehnici eficiente de diminuare a efectelor lui negative asupra sánátátii. Problema stresului psihosocial este una polivalentá, având tangente directe cu sferele economicá, socialá, culturalá, educationalá si medicalá. Evident cá solutionarea acestei probleme necesitá o abordare interdisciplinará si implicare multisectorialá. Astfel, eficientizarea managementu-lui stresului psihosocial prin consolidarea cooperárii intersectoriale ar contribui considerabil la comba-terea atât a bolilor cerebrovasculare, cât si a altor maladii neinfectioase cu factori de risc comuni.
Concluzii
Rezultatele studiului realizat demonstreazá cá stresorii psihosociali, direct sau indirect, pot favoriza aparitia accidentelor vasculare cerebrale, manifestându-se ca factori de risc important în geneza bolilor cerebrovasculare. Astfel, una dintre directiile prioritare în prevenirea AVC ar fi consolidarea cooperárii intersectoriale întru instituirea unui management eficient al stresului psihosocial, fapt ce va contribui esential la cresterea eficacitátii másurilor de preventie atât a bolilor cerebrovasculare, cât si a
altor maladii neinfectioase cu factori de risc comuni.
În acest scop este oportun de continuat cercetärile
în domeniul vizat, subestimat pänä în prezent.
Bibliografie
1. Ben Shlomo Y., Davey Smith G., Shipley M. et al. Magnitude and causes of mortality differences between married and unmarried men. In: J. Epidemiol. Community Health, 1993, vol. 47, pp. 200-205.
2. Bos M.J., Linden T., Koudstaal P.J. et al. Depressive symptoms and risk of stroke: the Rotterdam Study. In: J. Neurol. Neurosurg. Psychiatry, 2008, vol. 79, pp. 997-1001.
3. Dimsdale J.E. Psychological stress and cardiovascular disease. In: J. Am. Coll. Cardiol., 2008, vol. 51(13), pp. 1237-1246.
4. Dowd J.D. Socioeconomic status, cortisol and allostat-ic load: a review of the literature. In: Int. J. Epidemiol., 2009, vol. 38, pp. 1297-1309.
5. Eikemo T.A., et al. Class-related health inequalities are not larger in the East: a comparison of four European regions using the new European socioeconomic classification. In: Journal of Epidemiology and Community Health, 2008, nr. 62(12), pp. 1072-1078.
6. Eikemo T.A., et al. Health inequalities according to educational level in different welfare regimes: a comparison of 23 European countries. In: Sociology of Health & Illness, 2008, nr. 30(4), pp. 565-582.
7. Jood K., Redfors P., Rosengren A., et al. Self-perceived psychological stress and ischemic stroke: a case-control study. In: BMC Medicine, 2009, nr. 7, p. 53.
8. Lee H.C., Lin H.C., Tsai S.Y. Severely depressed young patients have over five times increased risk for stroke: a 5-year follow-up study. In: Biol. Psychiatry, 2008, vol. 64(10), pp. 912-915.
9. Mellstrom D., Nilsson A., Oden A. et al. Mortality among the widowed in Sweden. In: Scand. J. Soc. Med., 1982, vol. 10, pp. 33-41.
10. Muller-Nordhorn J., et al. Knowledge about risk factors for stroke: A population-based survey with 28.090 participants. In: Stroke, 2006, nr. 37, pp. 946-950.
11. Neylon A., Canniffe C., Anand S., et al. A global perspective on psychosocial risk factors for cardiovascular disease. In: Prog. Cardiovasc. Dis., 2013, nr. 55(06), pp. 574-581
12. O'Donnell M.J., Xavier D., Liu L., et al. Risk Factors for ischemic and intracerebral hemorrhagic stroke in 22 countries (the INTERSTROKE study): a case control study. In: Lancet, 2010, nr. 376, pp. 112-123.
13. Ohira T., Iso H., Satoh S. et al. Prospective study of depressive symptoms and risk of stroke among Japanese. In: Stroke, 2001, vol. 32, pp. 903-908.
14. Popovici M., Vataman E. Alinierea necesitätilor de combatere a bolilor cronice la prioritätile serviciului de sänätate si dezvoltare din Republica Moldova. In: Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei. Stiinte Medicale, 2010, nr. 2(25), pp. 7-14.
15. Programul national de prevenire si control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020. Hotärärea Gu-vernului nr. 300 din 24 aprilie 2014. In: Monitorul Ofi-cialal RepubliciiMoldova, nr.104-109 din 06.05.2014, art. 327.
16. Skurikhina O.N., Miller O.N. Levels of anxiety and depression in patients with paroxysmal and chronic atrial fibrillation. In: Journal of arrhythmology, 2009, nr. 55, pp. 14-18.
17. Tan M., Morgan K. Psychological interventions in cardiovascular disease:an update. In: Curr. Opin. Psychiatry, 2015, nr. 28, pp. 371-377.
18. Terje A.E., et al. Social Inequalities in Health and their Determinants: Topline Results from Round 7 of the European Social Survey. 2016. 18 p.
19. Truelsen T., Nielsen N., Boysen G., Gronbaek M. Self-reported stress and risk of stroke. The Copenhagen City Heart Study. In: Stroke, 2003, nr. 34, pp. 856-862.
20. Vale S. Psychosocial stress and cardiovascular diseases. In: Postgrad. Medic., 2005, vol. 81, pp. 429-435.
21. World Health Organization. Global action plan for the prevention and control of noncommunicable diseases 2013-2020. Geneva, 2013. http://apps.who.int/iris/ bitstream/ 10665/94384/1/9789241506236_eng. pdf
22. World Health Organization. Global status report on noncommunicable diseases 2014. Geneva, 2014. http:// www.who.int/nmh/publications/ncd-status-report-2014/en/
23. Yoon S., Heller R., Levi C., et al. Knowledge of stroke risk factors, warning symptoms and treatment among an Australian urban population. In: Stroke, 2001, nr. 32, pp. 1926-1930.
Vladimir Bernic, dr. st. med., conf. cercet., Agentia Nationalä pentru Sänätate Publica, tel.: 069559586, 022-574-656,
e-mail: vladimir.bernic@ansp.md
SURPLUSUL DE FLUOR ÎN APA POTABILÄ SI IMPACTUL LUI ASUPRA SÄNÄTÄJII (REVIZIA LITERATURII)
Natalia BIVOL,
IP Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie
Nicolae Testemitanu
Rezumat
Disponibilitatea apeipotabile inofensive reprezintä una dintre conditiile indispensabile ocrotirii sipromovärii sänätätii. Cele mai multe cercetäri clinice si experimentale efectúate anterior dovedesc actiunea multilateralä a fluorului asupra diverselor sisteme ale organismului. Rezultatele acestei actiuni depind de concentratia lui în apä. Absorbtia de fluor în cantitäti mari poate avea efecte adverse asupra sänätätii, provocând oste-ofluorozä, fluorozä dentarä si alte boli. Actiunea patologicä a fluorului a fost raportatä pentru diferite organe, inclusiv pentru creier, tesuturile reproductive, glanda tiroidä, ficat, rinichi, pancreas etc.
Cuvinte-cheie: fluor, fluorozä, apä potabilä
