CC BY
22ронежской области. В: Вестник ВГТУ, 2010, т. 6, № 11, с. 185-186.
11. Кузьмин С.В. и др. Социально-гигиенический мониторинг - интегрированная система оценки и управления риском для здоровья населения на региональном уровне. В: Гигиена и санит., 2013, № 1, с. 30-32.
12. Соколов С.М. и др. К вопросу оценки риска здоровью населения от загрязнения атмосферного воздуха. В: Вестник ВГМУ, 2015, т. 14, № 4, с. 92-97.
13. Чубирко М.И. и др. Качество жизни населения Воронежской области. В: Здравоохранение Российской Федерации, 2010, № 1, с. 49-52.
Grigore Friptuleac, Catedra de igiena, IP USMF Nicolae Testemitanu, tel.: 079560448,
e-mail: grigore.friptuleac@usmf.md
CZU: 616-12
OBEZITATEA SI SUPRAPONDERABILITATEA CA FACTORI DE RISC ÎN ETIOLOGIA ACCIDENTELOR
VASCULARE CEREBRALE
Grigore FRIPTULEAC1, Vladimir BERNIC2, Eudochia TCACP, Elena GURGHIS2,
'IP Universitatea de Stat de Medicinä si Farmacie
Nicolae Testemitanu, 2Agentia Nationalä pentru Sänätate Publicä
Rezumat
Riscul crescut asociat cu obezitatea se datoreazä în mare mäsurä incidentei ridicate a afectiunilor cardiovasculare la persoanele cu surplus de masä corporalä. Impactul obezitätii si al supraponderalitätii în geneza accidentelor vasculare cerebrale (AVC) este maiputin studiat si uneori e subestimat. A fost realizat un studiu caz-control, care a vizat evaluarea impactului surplusului de masä corporalä în etiologia AVC. Studiul a cuprins un esantion de 467 de pacienti cu accident vascular cerebral si 1272 depersoane conventional sänätoase. Rezultatele obtinute denotä cä incidenta prin obezitate are o interdependentä directä cu incidenta prin AVC (r=0,55). S-a constatat cä 78,2% din pacientii cu AVC au surplus de masä corporalä. La 35,4% din ei s-a diagnosticat obezitate, iar la 42,8% - supraponderabilitate. Rezultatele studiului denotä cä probabilitatea de a face AVC la persoanele supraponderale este de 1,85 ori, iar la persoanele cu obezitate de gr. I de 2,0 ori mai mare comparativ cu persoanele normoponderale. S-a demonstrat cä obezitatea si supraponderabilitatea sunt factori de risc majori în geneza AVC. Mäsurile de preventie a bolilor cerebrovasculare trebuie directionate, în special, spre persoanele cu surplus de masä corporalä, iar controlul si reglarea indicelui de masä corporalä vor contribui esential la diminuarea morbiditätii si a mortalitätii provocate de AVC.
Cuvinte-cheie: obezitate, supraponderabilitate, accident vascular cerebral, preventie
Summary
Obesity and overweight as risk factors in the etiology of cerebral vascular accidents
The severity of the obesity phenomenon is due largely to the high incidence of cardiovascular disease among overweight and obese individuals. The impact of obesity and overweight in the genesis of stroke is less studied and sometimes underestimated. A case-control study was carried out which, it aimed to assess the impact of body mass surplus in the etiology of stroke. The study was conducted on a sample of 467 stroke patients and 1272 healthy people. The study denotes that obesity incidence has a direct interdependence with stroke incidence (r=0,55). It was found that 78,2% of the patients with stroke had an increased body mass index, 35,4% obese and 42,8% overweight. The results of the study indicate that the likelihood of stroke among overweight people is 1,85 times higher than among healthy weight people, and two times more common among obese individuals. It has been shown that obesity and overweight are important risk factors in the etiology of stroke. The measures to prevent cerebrovascular disease need to be directed, in particular, towards overweight and obese, monitoring and managing the body mass index will substantially contribute to reducing the morbidity and mortality by stroke.
Keywords: obesity, overweight, stroke, prevention Резюме
Ожирение и избыточный вес как фактор риска в этиологии инсульта
Повышенный риск, связанный с ожирением, во многом связан с высокой частотой сердечно-сосудистых заболеваний у людей с избыточной массой тела. Воздействие ожирения и избыточного веса в этиологии инсульта изучено недостаточно, а иногда недооценивается. Было проведено исследование «случай-контроль», целью которого было оценить влияние избытка массы тела на этиологию инсульта. Исследование было проведено на выборке из 467 пациентов с инсультом и 1272 здоровых людей. Данное исследование указывает на то, что частота заболеваемости ожирением имеет прямую взаимозависимость с частотой инсульта (г=0,55). Выяснилось, что 78,2% пациентов с инсультом имели избыток массы тела. Из них 35,4% были диагностированы с ожирением и 42,8% имели избыточный вес. Результаты исследования показывают, что вероятность развития инсульта у людей с избыточным весом в 1,85раза, а у людей с ожирением в 2,0раза выше, чем у людей с нормальным весом. Было выявлено, что ожирение и избыточный вес являются важными факторами риска в этиологии инсульта. Методы профилактики цереброваскулярных заболеваний должны быть направлены, в частности, на людей с избыточной массой тела, а контроль и регулирование индекса массы тела будут существенно способствовать снижению заболеваемости и смертности от инсульта.
Ключевые слова: ожирение, избыточный вес, инсульт, профилактит
Introducere
În prezent, obezitatea râmâne una dintre prin-cipalele probleme de sânâtate publicâ, atingând la nivel global pragul epidemic [2]. Conform datelor OMS, în perioada 1975-2016, numârul persoanelor cu obezitate s-a triplat la nivel mondial. Astfel, în anul 2016, mai mult de 1,9 miliarde de persoane mature aveau surplus de greutate corporalâ, dintre care 650 de milioane erau obezi. S-a estimat câ pânâ în anul 2030, procentul persoanelor mature cu indicele ma-sei corporale (IMC) mai mare de 25 kg/m2 va constitui 57,8% [1, 3, 5].
Riscul crescut legat de obezitate se datoreazâ în mare mâsurâ incidentei ridicate a afectiunilor co-ronariene si cerebrale la persoanele obeze [4]. Ratele înalte de mortalitate si incidentâ a complicatiilor cardiovasculare se datoreazâ în principal leziunilor vasculare, deoarece obezitatea este un factor important predispozant la dezvoltarea dislipidemiei, diabetului de tip 2 si hipertensiunii [6].
În ultimul timp, mai multe studii evidentiazâ obezitatea ca factor de risc sporit în AVC. În cadrul studiului american US Physicians' Health Study s-a demonstrat o interdependent directâ între IMC si accidentele vasculare cerebrale, unde riscul relativ (RR) pentru AVC la persoanele obeze a constituit 1,91 (AVC ischemic - 1,87 si AVC hemoragic - 1,92). Rezul-tatele studiului denotâ de asemenea câ cresterea IMC cu o unitate contribuie la majorarea cu 6% a RR de a face AVC [6]. Totodatâ, sunt mai multe studii în care nu s-a reusit sâ se demonstreze interdependence între IMC si bolile cardiovasculare, iar în unele cazuri s-au obtinut interdependence indirecte între IMC si complicatiile cardiovasculare [1, 8]. Rezultatele con-tradictorii existente la acest capitol argumenteazâ necesitatea continuârii studiilor în acest domeniu, fapt realizat ca scop în cercetarea actualâ.
Material si metode
*
În scopul evaluârii rolului surplusului masei corporale în etiologia AVC, a fost realizat un studiu caz-control. Studiul a inclus un lot de 467 de pacienti cu AVC si 1272 pacienti fârâ AVC, dar care nu excludeau prezenta altor forme morbide cronice. Instrumentele principale de culegere a datelor a fost chestionarul si examenul antropometric. De asemenea, au fost colectate date despre starea de sânâtate din fisele medicale personale. A fost calculat riscul (Odds Ratio) pentru AVC la persoanele cu diferit indice al masei corporale. În cadrul studiului au fost aplicate urmâ-toarele metode de cercetare: istoricâ, sociologicâ, antropometricâ si matematico-statisticâ.
Rezultate si discutii
* »
În Republica Moldova, în ultimii ani se atestâ o crestere considerabilâ a indicilor morbiditâtii prin
obezitate. Astfel, evaluarea retrospectivâ a incidentii si prevalentii prin obezitate în perioada 2004-2017 denotâ o crestere medie anualâ cu 2,02 si, respectiv, 14,8 cazuri la 10.000 populatie (figura 1). Dacâ în anul 2004 s-au înregistrat 7,6 cazuri noi de obezitate, atunci în 2017 acest indice a fost de 3,4 ori mai mare (25,7 la 10.000 populatie). Prevalenta prin obezitate în perioada evaluatâ a crescut de 5,2 ori (de la 41,8 pânâ la 219,2 cazuri la 10.000 populatie), actualmente aflându-se în evidentâ peste 60.000 de pacienti cu diferit grad de obezitate. Totodatâ, conform studiului STEPS 2013, în republicâ mai mult de jumâtate din populatie (56,0%) au surplus de greutate corporalâ (supraponderabilitate - 33,1%, iar obezitate - 22,9%).
Figura 1. indiciiretrospectiviaimorbiditátiiprin obezitate
Aceeasi legitate se constata si ín cazul indicilor morbiditátii prin AVC, care ín perioada estimatá au prezentat o crestere medie anualá, respectiv a incidentii cu 0,21 cazuri la 10.000 populatie si a prevalentii cu 0,12 cazuri la 10.000 populatie. Particularitátile mentionate presupun anumite relatii cauzá - efect íntre aceste douá nosologii. Pentru a demonstra aceastá ipotezá, s-a calculat coeficientul de corelatie liniará Bravias Pearson. Astfel, s-a constatat o corelatie directá medie (r=0,55) íntre incidenta pin obezitate si AVC. De asemenea, este necesar de mentionat cá incidenta prin obezitate a corelat direct si cu incidenta prin diabetul zaharat (r=0,89), boala ischemicá a inimii (r=0,24) si hipertensiunea arterialá (r=0,12). Astfel, putem conchide cá impactul obezitátii ín geneza AVC poate fi direct, prin afectarea vaselor cerebrale, si indirect, prin favorizarea altor maladii cu impact ín geneza AVC. Aceastá ipotezá este confirmatá si de alte publicatii la tema datá [9, 10, 11].
Totusi, rezultatele prezentate nu reflectá situatia realá, deoarece nu au fost luate ín calcul persoanele supraponderale, pentru care nu existá o evidentá oficialá. Tn acest scop, ín continuare ne vom axa pe analiza comparativá a persoanelor cu diferit grad de surplus al masei corporale din randul pacientilor cu AVC si lotul-martor (persoanele ce nu aveau ín anam-
nezâ AVC). Rezultatele obtinute (figura 2) denotâ câ din totalitatea pacientilor cu AVC investigati doar la 21,8% nu s-a înregistrat surplus de masâ corporalâ. În lotul-martor acest indice a fost de 1,5 ori mai mare (P<0,0001). În rândul pacientilor cu AVC, 42,8% au fost supraponderali, 26,6% au fost obezi de gradul I, 6,9% - de gradul II si 1,9 au prezentat obezitate morbidâ. În lotul-martor, persoanele supraponde-rale si obeze de gradul I au fost cu 7,7% si, respectiv, 6,6% mai putine comparativ cu lotul experimental. Ponderea subiectilor obezi de gradul II si cu obezitate morbidâ în lotul-martor a fost mai mare cu 1,7% si, corespunzâtor, 1,3% comparativ cu esantionul de pacienti cu AVC. Aceastâ particularitate se datoreazâ, probabil, faptului câ persoanele cu grad avansat de obezitate se aflâ într-o evidentâ medicalâ strictâ si primesc un tratament profilactic.
in raport cu gradul de surplus al masei corporale (v. tabelul). Astfel, probabilitatea pentru persoanele supraponderale de a face AVC este de 1,85 ori mai mare comparativ cu persoanele normoponderale, iar pentru cele cu obezitate de gr. I este de 2,0 ori mai mare. Nu s-a stabilit o dependenta cauzala la persoanele cu obezitate de gr. II si obezitate morbida. Acest fapt poate fi explicat din mai multe puncte de vedere: a) persoanele cu o stare avansata de obezitate deja se afla in evidenta medicului si primesc tratament specific; b) persoanele supraponderale sau cu obezitate de gr. I nu constientizeaza de fiecare data ca au probleme de sanatate cauzate de stilul de viata si alimentatia nesänätoasä, nu intreprind nimic pentru reducerea masei corporale.
Estimarea riscului relativ pentru AVC in corelatie cu grupa de greutate
Nr. d/o Indicatorii de risc Odds Ratio Z P
1 Supraponderali 1,85 4,418 <0,0001
2 Obezitate gr. I 2,0 4,505 <0,0001
3 Obezitate gr. II 1,2 0,718 0,4248
4 Obezitate morbidá 0,9 0,257 0,7973
Supraponderal
Obezitate gr. I Obezitate gr. II Obezitate morbidâ
Figura 2. Ponderea persoanelor incluse în studiu cu diferit grad al surplusului de masâ corporalâ
Evaluând gradul de surplus al masei corporale în functie de sex la pacientii cu AVC (figura 3), am constatat câ în grupele pacientilor supraponderali si cu obezitate de gradul I predominâ bârbatii, cu o diferentâ de 4,2% si, corespunzâtor, 1,5%. În grupe-le de pacienti cu obezitate de gradul I si morbidâ, procentul femeilor a fost cu 3,6% si, respectiv, 2,5% mai mare în comparatie cu bârbatii. Aceeasi legitate a fost caracteristicâ si pentru lotul-martor.
m
□ Bârbati □ Femei
Supraponderali Obezitate gr. I Obezitate gr. II Obezitate morbidâ
Figura 3. Repartizarea procentualâ a subiectilor din lotul experimental cu surplus de masâ corporalâ în functie de sex (masculin/feminin)
Particularitâtile descrise demonstreazâ importanta etiologicâ a obezitâtii în geneza AVC, care poate fi catalogatâ ca factor de risc independent. Pornind de la aceste considerente, în continuare am calculat riscul relativ (Odds Ratio) pentru AVC
Concluzii
Rezultatele studiului demonstreazâ câ atât obe-zitatea, cât si supraponderabilitatea, direct sau indirect, pot favoriza aparitia accidentului vascular cerebral, manifestându-se ca factori de risc independent în geneza bolilor cerebrovasculare.
Mâsurile de preventie a bolilor cerebrovasculare trebuie sâ fie directionate, în special, spre persoanele cu surplus de masâ corporalâ, iar controlul si reglarea indicelui de masâ corporalâ va contribui esential la diminuarea morbiditâtii si a mortalitâtii prin AVC.
Bibliografie
1. Azimova M., et al. Obesity as a predictor for cardiovascular disease development: role of localized fat depot. In: Systemic Hypertension, 2018; nr. 15(3), pp. 39-43.
2. Shlyakhto E., Nedogoda S., Konradi A., et al. The concept of novel national clinical guidelines on obesity. In: Russ. J. Cardiol., 2016; nr. 4, pp. 7-13.
3. Obesity and overweight. Report of a WHO Consultation on Obesity. WHO Technical report Series, 2016.
4. Stevens J., Cai J., Pamuk E. et al. The effect of age on the association between body-mass index and mortality. In: New Engl. J. Med., 1998; nr. 338, pp. 1-7.
5. Cernelev O. Impactul nivelului activitâtii fizice §i alimentatiei asupra dezvoltârii obezitâtii la adulti: rez. tz. dr. $t. med. Chisinâu: Tipografia Sirius, 2019. 30 p.
6. Шарм A. Ожирение и риск сердечно-сосудистых заболеваний. В: Ожирение. Актуальные вопросы, 2001; № 5, c. 4-6.
10
7. Tobias K.í et al. Body Mass Index and the Risk of Stroke in Men. In: Archives of Internal Medicineí 2002í nr. 162(22)í pp. 2557-2562.
8. Romero-Corral A.í Montori V.í Somers V.í et al. Association of bodyweight with total mortality and with cardiovascular events in coronary artery disease: a systematic review of cohort studies. In: Lancetí 2006; nr. 368(9536)í pp. 666-678.
9. Reaven Gerald M. et al. Obesity Insulin Resistanceí and Cardiovascular Disease. In: Recent Progress in Hormone Researchí 2004í nr. 5Я pp. 207-223.
10. Park H.í Choi Sv et al. Association of epicardial fat with left ventricular diastolic function in subjects with metabolic syndrome: assessment using 2-dimensional echocardiography. In: BMCCardiovasc. Dis.í 2014; nr. 14í p. 3.
11. Дружилов M.í Бетелева Ю.í Кузнецова T. Толщина эпикардиального жира - альтернатива окружности талии как самостоятельный или второй основной критерий метаболического синдрома? В: Рос. кардиол. журч 2014; № 3(107)í с. 76-81.
Vladimir Bernic, dr. st. medí
Agentia Nationalá pentru Sánátate Publicáí
tel.: 069559586, 022-574-656,
e-mail: vladimir.bernic@ansp.md
CZU: 614.8.086.5(075.8)
METODE MODERNE DE DETERMINARE A RADIOACTIVITÄTII DIN SOL SI RISCUL EXPUNERII POPULATIEI LA RADIATII NATURALE
Mariana GÎNCU1, Liuba CORETCHI1, Angela CAPATÎNA1, Olga GERMAN2, Krista TÄHT-KOK3,
'Agentia Nationala pentru Sänätate Publica, Chisinäu, 2Agentia International pentru Energie Atomica,
Viena, Austria, 3Institutul de Geologie, Tallinn, Estonia
Rezumat
În lucrare sunt prezentate analizärile cercetärii radioactivitätii naturale în diverse tipuri de sol din trei regiuni din Estonia. Rezultatele denotä cä concentratia din sol a radionuclizilor naturali studiati, în special a radonului, uraniului, toronului sipotasiului, a variat în functie de tipul si structura acestuia. Valori sporite ale radionuclizilor mentionati au fost detectate în solurile din zona de nord a tärii, bogate în roci si în sol argilos cu o cantitate de umiditate sporitä, în comparatie cu solurile de tip nisipos si calcaros, unde acesti indici aveau valori mult mai joase.
Cuvinte-cheie: radon, radioactivitate naturalä, izotopi, sol, cancer bronhopulmonar
Summary
Modern methods for the determination of soil radioactivity and the risk of population exposure to natural radiation
The paper presents the analysis of natural radioactivity research in various soil types in three regions of Estonia. The results indicate that the soil concentration of the studied radionuclides, especially radon, uranium, thoron and potassium, varied, depending on its type and structure. Increased levels of radionuclides mentioned above have been detected in soil in the North of the country, rich in rocks and in clayey soil with increased moisture content, compared to sandy and limestone soils, where these indices have been substantially diminished.
Keywords: radon, natural radioactivity, isotopes, soil, bronchopulmonary cancer
Резюме
Современные методы определения радиоактивности почвы и риск воздействия природного излучения на население
В статье представлен анализ исследований естественной радиоактивности в различных типах почв трех регионах Эстонии. Результаты свидетельствуют о том, что концентрация в почве изучаемых радионуклидов, особенно радона, урана, торона и калия, варьировала в зависимости от ее типа и структуры. Повышенные уровни упомянутых радионуклидов были обнаружены в почве на севере страны, богатой камнями, и в глинистой почве с повышенным содержанием влаги, по сравнению с песчаными и известняковыми почвами, где эти показатели были существенно снижены.
Ключевые слова: радон, естественная радиоактивность, изотопы, почва, бронхолегочный рак
Introducere
Radonul (222Rn) este un gaz radioactiv nobil (timp de injumatatire de 3,82 zile), fiind un izotop-fiica in lantul de dezintegrare a izotopului natural uraniu (238U). Reprezinta un element gazos, fara miros si gust, dar foarte daunator pentru sanatate, provocand mutatii la nivel de celula si ADN. Se poate acumula in aerul din interiorul incaperilor, contribu-ind in mod semnificativ la doza de radiatii ionizante primita de catre populatia generala [8].
Inca din anul 1913, studierea detaliata a bolilor respiratorii in randul lucratorilor din minele de uraniu a condus la identificarea cancerului de plamani la pacientii nominalizati. Principala cauza a deceselor minerilor din minele din zona Jachymov si Schenee-berg era cancerul pulmonar. Intre anii 1923-1925 au fost efectuate masurari ale nivelului de radon, care au demonstrat concentratii de radon de aproximativ 100.000 Bq/m3 [3].
